24,560 matches
-
la vitrinele negre de la Sexy Club. Dar condiția de lider, de campion de toamnă, de calificat în primăvara europeană, de de-a dreapta stătător al lui Gigi după mazilirea lui Pițurcă nu-i dă dreptul să jignească. Asta a făcut pe aeroportul din Timișoara cu reporterii, înainte de a încredința văzduhului speranțele roș-albastre pentru Cupa UEFA: „Hai, băi, băiatule, că nu ești tu de nivelul meu să purtăm un dialog!“. Cine e de nivelul lui? în curînd, Pleșu și Patapievici vor face anticameră
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Fane Stoica. Plutonul timișorean ținînd piept lui Dinamo. Cei trei juniori cu care Vasluiul a învins Steaua. Experimentele Ropotan și Lemnaru, pe care Rednic și le permite la adăpostul punctelor avans. E mai greu așa decît să aștepți stranieri pe aeroport, dar cu siguranță e mult mai reconfortant. martie 2007 Fotbal itinerant Giurgiu, 7 000. Călărași 10 000. Crește 3 000 de spectatori. Continuarea poate veni ca la „Cotele apelor Dunării“, „Les tendences des eaux du Danube pour les jours suivants
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
continua să se bată, hrănit și de idolatria unei mulțimi care l-a folosit drept purtător de vise neîmplinite, vehicul electoral, mascotă pusă mereu pe glume. Acum cîțiva ani, după prima victorie cu Balbi, din Texas, Dorin a mers de la aeroportul Otopeni la Ploiești printr-un cordon viu. Primarii din comune, încinși cu brîu tricolor, stăteau drepți la marginea șoselei, iar lîngă ei se aflau zeci de tineri în costume naționale, care urmau să dea onorul alaiului de jeepuri. Dorin se
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
forului român are și așa destule bile negre la CIO. Să franțuzească Octavian Morariu o declarație frustrată? Frecție la un picior de lemn. Oricum, bine că n-a făcut tata Gheorghe deplasarea cu lotul, că, dacă venea iar abțiguit pe aeroport și zicea tot ce-i stătea pe limbă, ne arunca Federația Internațională prosopul pentru vreo 20 de ani. Să lăsăm Olimpiada pentru a privi în Divizia A. Aici, la căderea lui Paul Hamm-Hamm s-ar fi dat penalty pentru faultul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
limită a toleranței. Altfel spus, întrebarea este următoarea: care este „câmpul de toleranță” în domeniul social? Exemple: Poți să adopți o lege în articole contradictorii sau care se anulează reciproc? refuzul de a-ți descoperi fața la firescul control din aeroport este considerat a fi ceva intolerabil? Se poate permite practicarea unor ritualuri străvechi care sfidează contextul civi lizat al Occidentului? * Paradoxul - un risc al toleranței. Situația este sugestiv și profund descrisă de andrei Pleșu prin următorul exemplu: minoritarul etnic, sexual
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Medicină Generală - dr. Noemi Stoica, Medic Primar de MG - Bacău Policlinica de Medicină Fizică și Recuperare Medicală - Spital Județean Bacău - dr. Mihai Ichim, Medic Primar de Medicină Fizică și Recuperare Medicală, Dr. În științe medicale Centrul Meteorologic Regional Bacău - Secția Aeroport prin d-l Director Mircea Amăriucăi: accesul la baza de date a centrului În vederea raportării simptomatologiei pacienților la modificările condițiilor meteorologice și stabilirea corelațiilor cronobiologice 5.2.2 Eșantionul de subiecți cuprinși În cercetare Lotul experimental: Din evidențele Policlinicii de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
zi și a perioadelor din an caracterizate prin intensificarea durerii, oboselii, tulburărilor de somn, au fost analizate prin compararea cu o serie de parametri meteorologici. Aceștia au fost obținuți prin bunăvoința domnului Director Mihai Amăriucăi - Centrul Regional Meteorologic Bacău, Secția Aeroport. Am urmărit În special: variația valorilor presiunii atmosferice (mBarr ) variația umidității relative a aerului (%) media lunară a valorilor higrometrice variația nivelului de precipitații (mm) temperatura relativă a aerului (ș C) În prima fază a acestor studii am observat că simptomatologia
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ca să mai citesc zilele astea. NICK: Bună, Margaret! Laurie e pe-acasă? MARGARET: Nu, s-a dus să cumpere cele necesare pentru tortul ce vreau să-l fac de ziua lui de naștere. ALAN: Când trebuie să vină autobuzul pentru aeroport? UN BĂRBAT: Trebuia să fi venit de zece minute. De obicei vine ia timp. (Notă: Această ultimă propoziție și mai ales sintagma "de obicei" este o informație necerută, dar valoroasă, pentru că arată că bărbatul respectiv a luat de multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
dintr-o călătorie de afaceri plină de succes. Este foarte fericit și se gândește la minunata lui familie și la bucuria de a fi din nou în mijlocul ei. Vede deja imaginea, cam peste o oră, când avionul va ajunge la aeroport, iar doamna Smith și cei trei copii vor fi cu toții acolo să-l întâmpine.” [35] Subiecții creativi realizează povestiri sau desene care se depărtează de stimul, bogate în teme și idei neobișnuite, ilustrând „capacitatea de a se juca cu ideile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
clasici, se împrăștie imediat ce întrebuințează un cuvînt greșit. Și i s-a întîmplat de cel puțin două ori. Relatînd despre întoarcerea în țară a echipei de fotbal Universitatea Craiova, a spus, de exemplu, că prezența soțiilor și copiilor fotbaliștilor pe aeroport dădea impresia unei „reuniuni familiare” (corect: familiale), iar ceva mai încolo, anunțîndu-și plecarea la Galați, pentru a participa la lansarea volumului Ora ideală de Viorel Dinescu, a promis că după acest „periplu” va acorda un alt interviu. Surprinzător, și interlocutorul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Smaragda sosea din Japonia la miezul nopții din Vinerea Mare, Barbu, fiul lui Tudorel din Amsterdam, tot atunci, și la aceiași oră. Tudorel și cu soția lui, Gabi, veniseră În Marțea Săptămânii Mari, Remus de la Craiova, ca să aștepte pe Smaragda la aeroport, a sosit Înainte de prânz, În Vinerea Mare. și adunați cu toții ne-am dus la prohod la biserica Antim. La Înviere am fost tot la Antim, potop de lume, nu alta. Masa de după Înviere, a rămas și după plecarea soției mele, o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
intimidare a devenit, cred, pârghia cea mai puternică și eficace pe care regimul Ceaușescu o folosește în mod divers, fie prin organele sale de represiune, fie prin presă, legislație etc. Când, spre exemplu, ești luat de la birou și dus la aeroport pentru a-i aplauda plecările și sosirile, te duci, pentru că altfel îți pierzi pâinea. Nici activiștii cei mai înfocați (a se înțelege cei mai bine plătiți) nu se duc din convingere, ci din obligația rezultată din conștiința că se află
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Dana, aveam ferma convingere că tu ai fi preferat să nu mai ai un tată decât să ai unul asasin. În ziua de duminică, 23 iulie, mama ta era bolnavă, ca de obicei. Te-am strâns lung în brațe la aeroport (un moment care a durat mult) și odată ajuns la intrarea avionului te-am sărutat timp de mai multe minute. Joi, am telefonat din Germania Federală și ți-am vorbit pentru ultima oară. Vineri, 28 iulie, cu puțin timp înainte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
comentariile referitoare la situația celor ajunși în Suedia și RFG, am auzit și interviurile luate unora dintre cei ajunși dincolo, dar n-am auzit niciun cuvânt despre noi, cei rămași aici, opriți în mod silnic de a mai pleca la aeroport, la vamă sau chemați la pașapoarte pentru a ni se ridica taloanele. Despre noi și ce va fi cu noi de aici încolo văd că nimeni nu mai suflă niciun cuvânt, de parcă nici n-am exista. în orice caz, vorbind
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
mai putut obține bilete pe data de 5 iunie 1985, am făcut vămuirea, am predat locuințele particulare sau de stat, după care am primit talonul de ieșire și am mers la București pentru a putea pleca în lumea liberă. La aeroportul din București, pe noi, cei care eram pentru tranzit RDG, nu ne-au lăsat să intrăm la control informându-ne că viza de tranzit nu mai are nicio valoare și că trebuie să ne întoarcem acasă. Dar oare la care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
informându-ne că viza de tranzit nu mai are nicio valoare și că trebuie să ne întoarcem acasă. Dar oare la care casă, când casele noastre au fost luate de statul român?! După multe insistențe, am fost dați afară de pe aeroport de către organele de miliție și armată. Câțiva dintre noi au fost luați cu duba miliției și maltratați în beciurile lor din București. Cei care am avut familie mai numeroasă și copii mici ne-am retras fără a comenta, de frică
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
era vorba, ci despre pulsația interioară profundă, misterioasă, sfidând vârstele și vulnerabilitățile. Imaginea din tren a dactilografei nu prea atrăgătoare stăruia, completând, acum, altfel ceea ce auzeam. MRP a plecat apoi În străinătate. La Înapoiere, spusese celor care Îl așteptau la aeroport: „M-am Întors În pământul patriei”. Când a fost corectat („pe pământul Patriei”), oferise la rându-i funebra informație: „Nu. În pământul Patriei”. Era condamnat, se pare, nu mai avea de trăit decât puțin. Nu am mai apucat să-l
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
liberă a ceea ce spusesem, iar numele revistei nu mă atrăgea, Îmi parveniseră destule opinii sarcastice despre noua publicație. A rămas să ne revedem dimineața următoare la o cafea, Înainte de reîntoarcerea la destinațiile noastre atât de diferite. Nu doar pregătirile pentru aeroport m-au Împiedicat să mă țin de cuvânt. Consumasem ceea ce aveam să ne spunem. Mai mult ar fi fost, poate, excesiv, nu ar fi adăugat nimic esențial dialogului precedent, nici tăcerii de peste douăzeci de ani dintre noi. Amintirea „pozitivă” a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
oaspetelui dobândise noi puncte de interes. * Surprizele nu Încetaseră, Însă. În seara sosirii, fusesem Înștiințat de decanat că se primise o comunicare de ultim moment: oaspeții italieni pierduseră avionul! Izbutiseră să prindă, totuși, un alt zbor, urmau să ajungă pe aeroportul Kennedy cu o Întârziere de cam 5-6 ore. Adică, după miezul nopții. Asta Însemna reprogramarea limuzinei și a celor care urmau să-i aștepte. Am răsuflat ușurat când, după unu noaptea, administratoarea casei de oaspeți de la Bard mi-a anunțat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
organizațiile naționaliste din statele prietene. Astfel în 2 noiembrie 1940 îl găsim în fruntea unei delegații, care răspunde invitației organizației germane Hitlerjungend cu un grup de 10 legionari, care pe data de 2 noiembrie 1940 este primit la Viena, pe aeroport, de oficialități germane de prima mână. Din această delegație română face parte și Victor Biriș, secretar general la ministerul de interne, Victor Medrea director general al Presei, Ilie Smultea șeful „Frățiilor de cruce” și profesorul Stoicănescu unul din artizanii biruinței
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
într-o sală de concerte ar atrage după sine renunțarea la toate dispozitivele învechite, mai cu seamă la uriașele stații de amplificare și la microfoane. În ce privește desonorizarea, aceasta ar fi de un real folos pentru cei care locuiesc în apropierea aeroporturilor. Ce utilizări extraordinare și-ar găsi aceste tehnici în industria armamentului și în criminalistică! Îmi și imaginam bombardiere și puști silențioase, explozive care să facă terci creierii și o mulțime de alte asemenea jucării. Uite-așa ar lua ființă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nodurilor de transport În comun. Cartea e Însă mai puțin ieftină decît s-ar putea conchide, ca urmare a unui amănunt autoreferențial, plasat la Început, de a cărui importanță cititorul nu-și dă seama decît la sfîrșitul lecturii: singur În aeroport, Jérôme Angust citește, sau mai degrabă pretinde că citește o carte (În care “plonjează cu furie”). El citește cartea pe care noi o avem În față, iar noi, În urma lecturii, urmează să stăm pasămite de vorbă cu propriul nostru eu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și drumul național 3B (Călărași-Giurgeni), cu autostrada Fetești-Cernavodă, drumul național 3A (Lehliu-Fetești) și drumul județean 212 (Fetești-Țăndărei). Modernizarea magistralei feroviare în secolul al XX-lea, construirea autostrăzii București-Constanța, ce va lega portul Constanța de Europa Centrală, situarea Feteștiului în apropierea aeroportului militar de la Bărăganu, punerea în valoare a cursului Dunării la adevăratul său potențial pot duce în viitor la dezvoltarea economică și socială a orașului. Istoricul cercetării Zona în care este situat orașul a constituit, în decursul timpului, obiectul unor studii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de salariați ai orașului. Zilnic în oraș vin muncitori din satele apropiate: Ștefan cel Mare, Borcea, Bordușani, Făcăeni, Vlădeni, Stelnica, Movila și, în același timp, o parte din forța de muncă a orașului pleacă spre Centrala Nucleară de la Cernavodă și aeroportul de la Bărăganu. Un număr mic de specialiști se îndreaptă spre satele din jur, ca agronomi, profesori sau medici. Unele întreprinderi au organizat sisteme proprii de transport pentru navetiști (ISCIP, IPILF), alături de cursele de autobuz ce fac zilnic legătura dintre oraș
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
română. Lucrează la început (1955-1956) ca ajutor de meșter la secția de laminoare a Combinatului Siderurgic din Reșița, iar după absolvirea Școlii de Ofițeri, ca specialist în materie de vize, pașapoarte și control puncte de frontieră la Stamora Moravița la aeroportul „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, aeroportul din Timișoara, de unde se pensionează la cerere în 1986. A fost angajat și în învățământ, ca profesor la Reșița și la Timișoara (1969-1976). Este fondatorul Societății literar-artistice „Sorin Titel” din Banat, al cărei președinte devine
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]