9,637 matches
-
preferință netă pentru tratarea problemelor grave nu în mediul natural de viață al oamenilor (familie și comunitate), așa cum ar fi fost firesc. Întârzierea creării unui sistem public funcțional de servicii de asistență socială a fost un factor principal responsabil de amploarea vulnerabilității societății românești în sfera protecției sociale în perioada tranziției. Inexistente în regimul comunist, serviciile publice de asistență socială au fost ignorate și în primii ani de tranziție. De-abia în 2001 Guvernul a elaborat strategia dezvoltării instituționale a noului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Fără a se număra printre cei care neagă în totalitate responsabilitatea regimului antonescian în privința persecuției evreilor din România, totuși prin interpretările și afirmațiile vehiculate Alex Mihai Stoenescu tinde în mod vădit în direcția disculpării mareșalului Ion Antonescu și a diminuării amploarei Holocaustului evreilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial. Astfel Alex Mihai Stoenescu identifică două cauze principale ale tragicului eveniment din iunie 194, respectiv: 1) prezența trupelor germane în Iași; 2) acceptul Conducătorului Statului de a ceda Germaniei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care afirmase în repetate rânduri în cadrul evaluărilor referitoare la capacitatea combativă a unităților românești, atât înainte cât și după declanșarea războiului sovieto-german, că ținând seama de înzestrarea și pregătirea sa deficitară Armata română nu era aptă pentru operațiuni ofensive de amploare, de sine-stătătoare, desfășurate fără sprijin german 45. Aceste previziuni aveau să se confirme întrutotul în cadrul campaniei militare pentru cucerirea Odessei. Bătălia, extrem de costisitoare pentru Armata a 4-a română (ce a înregistrat pierderi cifrate la 106.561, morți, răniți și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
colaborare cu cele germane, în timpul operațiunilor militare desfășurate în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria s-au înregistrat numeroase atrocități îndreptate împotriva populației evreiești 52. Inclusiv retorica antisemită a mareșalului Ion Antonescu s-a radicalizat treptat după izbucnirea conflictului sovieto-german. Amploarea pierderilor înregistrate de armatele române pe câmpul de luptă, respectiv rezistența înverșunată, pe alocuri chiar fanatică, opusă de trupele sovietice, l-au determinat pe mareșal să atribuie, din ce în ce mai mult, pe măsura intensificării rezistenței Armatei Roșii și a creșterii exponențiale a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
azi"68. Execuțiile ordonate nu s-au limitat doar la cei aproximativ 5000 de evrei amintiți anterior. La 24 octombrie 1941, comandamentul militar român din Odessa a primit ordinul telegrafic nr. 563 al cabinetului militar al mareșalului Antonescu, ce extindea amploarea represaliilor împotriva populației evreiești. În acest sens, ordinul prevedea următoarele: "Către Generalul Macici. Ca represalii dl. Mareșal Antonescu ordonă: 1. executarea tuturor evreilor din Basarabia refugiați la Odessa. 2. toți indivizii care intră în prevederile ordinului no. 3161 (302.858
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
text lacunar; itemi structurați, care sînt constituiți dintr-un set de întrebări care au în comun un element sau se referă la același fenomen sau concept. Itemii subiectivi sau itemii de tip eseu solicită răspunsuri deschise, care în funcție de volumul și amploarea răspunsului așteptat pot avea caracter restrictiv și extins (Radu, 2000). Natura acestor itemi imprimă o notă subiectivă și calculării scorurilor, a punctajelor, chiar dacă se elaborează un barem de corectare foarte riguros. Fiecare dintre tipurile de itemi amintiți are avantaje și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
generale ale utilizării instrumentelor statistice în cercetarea educației, pentru a pune în lumină rolul acestora, principalele concepte și principiile care guvernează folosirea lor. Tot dezvoltarea tehnicii de calcul permite operațiuni de modelare matematică a fenomenelor sociale, inclusiv educative, de o amploare și o com plexitate imposibile în trecut. Desigur, nu toate cercetările noastre sînt obligate să recurgă la instrumente cantitative atît de complexe cum sînt cele statistice. Pentru unele cercetări de amploare și subtilitate mai reduse, sînt suficiente simple calcule aritmetice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
modelare matematică a fenomenelor sociale, inclusiv educative, de o amploare și o com plexitate imposibile în trecut. Desigur, nu toate cercetările noastre sînt obligate să recurgă la instrumente cantitative atît de complexe cum sînt cele statistice. Pentru unele cercetări de amploare și subtilitate mai reduse, sînt suficiente simple calcule aritmetice, de genul sumelor, procentelor sau proporțiilor. Însă, de la un anumit nivel de complexitate în sus, fără îndoială că nu ne putem dispensa de calculul matematic mai elaborat, de instrumentul statistic. Metodologia
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sfatul lui Harriman, cerîndu-i Comisiei de Planificare a CSN să analizeze patru alternative privind politica americană de îngrădire a exporturilor: 1) să se mențină aceeași politică, 2) să se renunțe la programul de îngrădire a comerțului, 3) să se mărească amploarea și forța acestui program și 4) să se creeze un program de mai mică întindere, care să se axeze pe bunurile și serviciile de importanță majoră pentru capacitatea militară sovietică 669. În raportul CSN din 25 mai 1953, denumit CSN
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
intre în vigoare începînd cu 16 august. Interdicțiile privind exportul de articole din domeniul armamentului sau energiei atomice rămăseseră neschimbate. Însă Listele Internaționale de embargo, restricții cantitative și supraveghere au fost reduse cu mai mult de 50%767. Dată fiind amploarea acestor reduceri, Statele Unite au fost nevoite să revizuiască listele prevăzute de Legea Battle. Pe 25 august, guvernul american a anunțat noile liste. Listele 1 și 1A au fost înlocuite cu Tabelul I, din care fuseseră eliminate categoriile de articole aflate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de regulă, la aceste întîlniri, se aflau secretarul de stat și cel al Apărării, directorul CIA, președintele Comisiei Șefilor de Personal și consilierul special pentru probleme de securitate națională 1132. Importanța "Cabinetului de Marți" creștea pe măsură ce războiul din Vietnam lua amploare. În esență, America avea un cabinet de război alcătuit din șase persoane 1133. Pe lîngă faptul că participa la întrunirile regulate ale Cabinetului și ale Consiliului Securității Naționale, președintele se consulta deseori și cu alte instituții decît cele guvernamentale, pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova livra, la rîndul ei, materii prime, în special minereu de fier, gaze naturale și petrol 2292. Cultul personalității și drepturile omului Pe lîngă schimbările din economie, în prima parte a anului 1985, adulația față de președintele român a luat o amploare nemaiîntîlnită. Cultul personalității lui Ceaușescu părea să nu aibă limite. În 1985, el era singurul lider aflat la putere dinainte de 1965 și 42 din cei 47 de membri ai Comitetului Executiv al Partidului fuseseră aleși după 19652293. Avînd această înclinație
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că nu. La urma urmei, deschiderea și receptivitatea la critici afectează interesele oamenilor... Tuturor ne este drag socialismul și vrem cu toții ca el să arate cît mai atrăgător cu putință. Dar dacă se ascund unele neajunsuri, ele vor lua, inevitabil, amploare"2445. Deși principalele teme ale cuvîntării au fost conceptele de glasnost' și perestroika, acestea nu au fost singurele subiecte care l-au iritat pe Ceaușescu. Liderul sovietic a adus în discuție și cîteva chestiuni cu implicații speciale pentru România. Pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România. Desigur, Ceaușescu a avut și el rolul lui în a atrage atenția Congresului. Încă de la vizita în Coreea de Nord, începuse să-și construiască o poziție omnipotentă în România. Cultul personalității sale era vizibil în 1974 și a continuat să ia amploare, fără a întîmpina vreo piedică. Asemeni teoreticianului fascist Giovanni Gentile, care spunea că omul nu poate exista decît în cadrul statului, președintele român nu concepea viața decît ca o identificare cu Ceaușescu. Cultul său îi forța să devină disidenți pe cei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și sistematicitatea cu care toate sectoarele vieții publice au fost supuse unui revizuiri modernizatoare. Decisivă a fost reforma fiscală, care a presupus introducerea unei dări globale (rupta) ce trebuia plătită la patru termene anuale, minimizarea categoriilor de scutiți fiscal și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la schema în trei reprize a lui M. Hroch (1985) în care se derulează mișcările naționaliste, școala devine o agenție statală de naționalizare în masă a populației abia în Faza C (stadiul terțiar), căreia îi corespund acțiuni coordonate de mare amploare vizând instituționalizarea mișcării naționale în rândul maselor. În tot acest proces, sistemul educațional este un aparat instituțional crucial de naționalizare populară, motiv care explică de ce, în lucrarea de față, elementul școlar este considerat o piesă indispensabilă în angrenajul instituțional de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoria" începuse deja la 1 iunie 1946, prin apariția listei de Publicații scoase din circulație, care, trecând la index un total de 2.000 de titluri, amputa o parte însemnată a memoriei colective. Evantaiul cenzurii s-a desfăcut în toată amploare sa până în 1948, Publicațiile interzise pînă la 1 mai 1948 (522 pagini, la care se adaugă Suplimentul 1 mai 1 noiembrie 1948 cu ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8.000 de volume. Pe lângă scrierile cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea de destin dintre biografia lui N. Ceaușescu și istoria contemporană a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de revalorizare a trecutului comunist pe măsură ce ne îndepărtăm temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică o crescândă pozitivare retrospectivă a vechiului regim. În general, aprecierile pozitive la adresa fostului regim comunist (i.e., nostalgia comunistă) tind să crească în amploare odată cu trecerea timpului. Chiar dacă aproape jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2005, pe piața cărții românești erau vehiculate nu mai puțin de 150 de testimoniale de acest gen (Cesereanu, 2005). Nu ar fi deloc exagerat să vorbim despre o adevărată "avalanșă memorialistică" declanșată în cultura română, care a continuat să capete amploare până când eforturile literare ale victimelor directe ale regimului comunist au fost preluate de statul român. Odată ce, în 2006, președintele României a comisionat un raport de condamnare a regimului comunist, statul român a inițiat un glissando de la strategia evitaționistă la o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a continuat și după 1918, românii stabilindu-se în alte țări din motive social economice dar și politice. În perioada interbelică, au plecat din România mai ales comuniștii și legionarii. d) Exilul provocat de comunism Exilul românesc a căpătat o amploare deosebită în perioada postbelică, odată cu preluarea puterii de către comuniști; principalele motive ale emigrării au fost politice. Cei mai mulți s-au stabilit în Franța, Anglia, Germania și S.U.A. Parisul a devenit capitala exilului românesc. Aici s-au stabilit Eugen Ionesco, Monica Lovinescu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cunoscut în pedagogie ca ,,evaluare de sistem” sau ,,evaluare externă”. Din această perspectivă evaluarea apare ca un instrument de impunere a normei sociale și de apreciere a rezultatelor în funcție de standardele inspirate din această normă. Evaluarea externă este o activitate de amploare și de responsabilitate socială care asigură o bază sistemului de învățământ în integralitatea lui, dar și componentelor acestuia: curriculum școlar, procesul de instruire, personalul didactic, resursele materiale, rezultatele școlare. Acest tip de evaluare se realizează de instituții abilitate în acest
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
dirijor permanent și l-am câștigat, la Botoșani, prin votul orchestrei. A fost un concurs benefic, foarte democratic, cu vreo 14-15 concurenți. Acolo v-ați implicat cu toate forțele creatoare și mi se pare că în perioada dumneavoastră a luat amploare Festivalul “George Enescu”... Exact. Am muncit cu foarte mare plăcere în acest nord minunat al Moldovei, 14 ani și ca dirijor și în calitate de director după aceea. În ce an a debutat festivalul? Festivalul nu l-am înființat eu, ci Radu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acasă, în fața entuziastului public băcăuan, care, ca și după victoria de la Haga, vă răsfață cu aplauzele sale generoase. Cum vă simțiți în ipostaza de dublă campioană mondială? N-aș putea să afirm că am o stare specială, deși, judecând după amploarea acestei festivități organizate la Sala Sporturilor, cred mai degrabă că abia acum sunt cu adevărat emoționată. Să înțeleg că, la Budapesta, nu v-a fost teamă? Sigur că nu, din moment ce eram bine pregătită și știam că voi învinge! Chiar nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi boierești, dar nu de mare amploare cum erau, spre exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când se încheie aici o tranzacție între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]