10,452 matches
-
dozăintrodus după prealabilă colangiografie,prin catetere subțiri 6-10F (± stent, pentru scăderea riscului de colangită) endoscopic retrograd din duoden pentru CC extrahepatic, respectiv transcutantranshepatic pentru cel intrahepatic, de obicei cu ocazia drenajului biliar. Doza /fracțiune 5 Gy la 1 cm de axul cateterului, 1-2 fracțiuni /zi (la interval de minim 6 ore), pentru 3-5 zile (total 15-25 Gy) în asociere cu RTE, respectiv 25-30 Gy pentru BT exclusivă, pur dezobstructivă biliar. De obicei, se montează un stent biliar după finalizarea BT, dacă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
documente de teren sau de arhivă sunt construite prin acumularea de atribute capabile să contureze identitatea aparte a acestor creații culturale și specificitatea conceptului care le circumscrie. În opinia mea, suma acestor atribute poate fi sintetizată prin referirea la câteva axe definitorii: forma de exprimare și circulație (narațiune, transmisă oral din generație În generație), rolul social al mitului (creator de identitate și coeziune socială; generator de modele de comportament; instrument de securizare), conținutul specific (acțiuni referitoare la originea lumii naturale și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ivesc spontan și care, după un anumit interval, generează rituri noi sau sunt legate de un ciclu ceremonial existent (vezi cazurile evocate de C. Kluckhohn, 1998). Legătura dintre mit și ritual nu este Însă una mecanică. Ea presupune mai multe axe și, implicit, mai multe poziții teoretice. La nivelul cel mai simplu, această asociere a fost concepută ca aceea dintre formele simbolice, diferite sub aspectul mijloacelor de exprimare, dar identice În ceea ce privește funcțiile sociale: „Mitul este un sistem de simboluri-prin-cuvinte, În timp ce ritul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din punctul de vedere al teoriilor informației” (p. 27). Tipologia riturilortc "Tipologia riturilor" Schemele de clasificare propuse de antropologi au Încercat să depășească această eterogenitate, nu o dată dezarmantă, a manifestărilor rituale și să grupeze diferitele tipuri de ritualuri În jurul unor axe cu valoare generalizatoare. Aceste eforturi pot fi organizate În jurul a două mari sfere tematice: a) stabilirea speciilor și subspeciilor de ritualuri; b) stabilirea unor categorii integratoare, cu o putere de generalizare mai mare, capabile să explice prin aceasta specificul acțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În rituri politice. Elemente specifice riturilor de trecere apar și În șamanism, și În vindecarea magică, și În riturile politice, și În carnavaluri etc. Pentru a depăși aceste dificultăți, unii cercetători au oferit tipologii ale riturilor Întemeiate pe identificarea unor axe integratoare. Astfel, L.-V. Thomas (1991, pp. 382-383) consideră că riturile pot fi: a) colective sau personale: după numărul de actori implicați În performarea lor (unele acte magice, rugăciunile, anumite sacrificii pot fi individuale. În schimb pelerinajele, carnavalurile sau riturile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
statul, bătrânii satului) sau interesele politice ale unor subgrupuri” (p. 128). Aceste clasificări și multe altele (R. Abrahams, 1967; B. Alexander, 1997; D. Kertzer, 2002; E. Leach, 1972; J. Maisonneuve, 1988; N.D. Munn, 1973; C. Rivière, 1997a etc.) creează multiple axe de referință, deseori derutante pentru cititorul aflat la Începutul căutărilor sale. Departe de a fi un exces scolastic, aceste tipologii (precum și dezbaterile sau polemicile care le Însoțesc) nu sunt altceva decât reflectarea complexității universului ceremonial și, implicit, a aparatului conceptual
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Între riturile de rebeliune și riturile de solidaritate, Între performarea teatrală și cea rituală, Între caracterul formal al jocurilor (jocuri obișnuite sau manifestări sportive organizate) și caracterul formal al ritului, Între sărbătoarea rituală și caracterul sărbătoresc al altor activități. Aceste axe de tipologizare și, implicit, definire nu sunt convergente: unele scot În prim-plan diferențele, pe de o parte, dintre diferitele tipuri de rit considerate global și alte tipuri de activități sociale și, pe de altă parte, dintre variatele forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a impozitelor, a datoriei de a face temele școlare, a programării de la cabinetul medical (toate Întemeiate pe teamă și reverență) sunt rituri. Din perspectiva antropologului, riturile sunt diferite de simplele obișnuințe. În esență, așa cum demonstrează Claude Rivière (1996, pp. 232-233), axele de separe sunt date de: a) structura acțiunilor: altfel spus, diferențele de anvergură Între actele performate - obișnuințele sunt unități de acțiune elementare, riturile sunt conglomerate de secvențe culturale. „Un rit sistemic total se descompune În rituri elementare, iar acestea În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rituri verbale sau incantații (jurămintele, urările, blestemele, interjecțiile etc.); b) rituri manuale (cele care implică și acțiuni - divinație, vindecare, vrăji, acte de protejare magică etc.). Dicționarul de etnologie și antropologie realizat de Izard și Bonte (1999, p. 395) propune două axe de clasificare, ceea ce conduce la patru tipuri, complementare, de rituri magice: a) atitudinea actanților: magia activă, care implică o inițiativă din partea celui care o practică, și magia preventivă, care este răspunsul la inițiativele venite din afară. Astfel, descântecul „de legat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Evului Mediu și Începutul modernității, și Renașterea păgână a vrăjitoriei din secolul XX. În aceeași direcție de gândire se plasează și I.P. Culianu (2003, pp. 92-100), care, trecând În revistă concepțiile renascentiste asupra magiei, propune două tipologii, Întemeiate pe diferite axe de clasificare: magia populară și magia intelectuală (după complexitatea sistemului de reprezentări care legitimează actul magic) și magia spirituală și magia cu ajutorul demonilor (după agentul actului magic). Mult mai frecvent evocată este Însă o distincție clasică (datorată antropologului englez E.E.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
catastrofele, războaiele, pentru a apăra de blesteme și vrăji; f) sacrificiile religioase: exprimă idei, credințe și valori fundamentale pentru un individ sau pentru o colectivitate. O perspectivă mai subtilă este oferită de J. Beattie (1980, pp. 38-43) care combină două axe: forma În care este concepută divinitatea invocată - ca o putere personalizată sau ca o putere difuză - și scopul sacrificiului - realizarea fie a comuniunii cu anumite divinități (conjunctiv), fie a separării de acestea (disjunctiv). În urma intersectării acestor categorii, rezultă patru tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
J. Glazier, 1996, vol. IV, p. 1135). Așa cum am arătat În studiile pe care le-am consacrat bestiarului mitologic românesc (M. Coman, 1986, 1988, 1995), sistemul taxonomic instituit de sacrificiu este mult mai complex: el nu se bazează numai pe axele utilitare (domestic - sălbatic; consumabil - necomestibil; utilizabil În gospodărie - dăunător; producător - prădător), ci și pe axe spirituale precum cea a atitudinii animalului față de om (menește a bine - cobește), a statutului ontic (curat - spurcat) sau a atitudinii divinității (binecuvântat - blestemat). În felul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
am consacrat bestiarului mitologic românesc (M. Coman, 1986, 1988, 1995), sistemul taxonomic instituit de sacrificiu este mult mai complex: el nu se bazează numai pe axele utilitare (domestic - sălbatic; consumabil - necomestibil; utilizabil În gospodărie - dăunător; producător - prădător), ci și pe axe spirituale precum cea a atitudinii animalului față de om (menește a bine - cobește), a statutului ontic (curat - spurcat) sau a atitudinii divinității (binecuvântat - blestemat). În felul acesta, În spațiul românesc, nu pot intra În sisteme sacrificiale animale ce reprezintă răul absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
consacră nașterea și moartea sunt relativ omogene din perspectiva sexelor, riturile de inițiere și căsătorie sunt marcate de constructele culturale care impun anumite modele ale masculinității și feminității. Prin asemenea construcții simbolice, În care masculinitatea și feminitatea apar polarizate (pe axele unor arhetipuri mitologice și roluri funcționale care variază de la o cultură la alta), sunt instituite, confirmate și asimilate idealurile sociale de gen și vârstă. Spre exemplu, În orațiile de nuntă, căsătoria este prezentată În două coduri: În cel eroic, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de o sărbătoare), feriae (sărbătoare, târg) și feralis (legat de moarte). De aici provin termenii precum fête (franceză), feast și festival (engleză) sau fiesta (spaniolă). Structura sărbătoriitc "Structura sărbătorii" Sistemele de clasificare a diferitelor tipuri de sărbători pot urmări diverse axe: astfel, E. Turner (1996, vol. II, pp. 484-487), referindu-se la sistemul social În care se integrează ceremoniile, distinge Între sărbătorile religioase (precum Maha Kumbha Mela din India, celebrarea Fecioarei la Guadalupe, În Mexic, sau ciclul religios de la Mecca), sărbătorile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
una, pe durata celebrării propriu-zise, impunea respectarea regulilor protocolare ale solemnității. După terminarea „programului oficial”, colectivitatea se abandona petrecerii și depășea limitele comportamentelor impuse de norme protocolului politic. Dintr-o perspectivă diferită, O. Ihl (1996, p. 76) identifică alte două axe constitutive pentru sărbătorile politice: axa laică și axa religioasă. Ambele dimensiuni sunt concentrate asupra solemnității sărbătorii. Prima scoate În evidență comemorarea cetățenească și dezvoltarea culturii patriotice, În timp ce a doua accentuează elementele de liturghie, de solemnitate religioasă, specifice acestor manifestări. Riturile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gol” și să „ Îndrepte un destin ingrat care a prezidat În trecut orice Încercare de redactare a unei mitologii române” (1985, p. 6). Cartea se vrea o reconstrucție a mitologiei predacice, protodacice, dacice, daco-romane precum și a mitologiei românești pe două axe: structura generativă (În care intră mitologia sorții, a morții, a moșilor și strămoșilor, haosul, teogonia, cosmogonia, antropogonia, etnogonia, nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
formarea legăturilor de H și implicit existența structurilor helicoidale sau în planuri pliate. Structura secundară a colagenului este un triplu helix (superhelix) format din 3 catene polipeptidice elicoidale orientate spre stânga și răsucite una în jurul celeilalte și toate în jurul unui ax comun asemănător unui cablu format din 3 sârme. Între cele 3 catene se stabilesc legături de H intermoleculare între grupările OH din hidroxiprolină și glicocol. Această structură oferă rigiditate deosebită moleculei de colagen. 4.3.4.3 Structura terțiară reprezintă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
ale imaginarului caragialian, ci dezvăluie raporturi de continuitate care nu presupun nimic degradant sau epigonic. Independența față de modelul asumat se verifică în maniera originală de prelucrare și revalorizare a unui patrimoniu literar, recunoscut ca atare. Dintre coordonatele caragialismului, marcate pe axele tematice, tipologice și expresive, vizibil recurente în dramaturgia și în proza românească sunt cele care configurează universul tipologic. Mitică, semidoctul, figurile triunghiului conjugal, moftangiul politician, așadar acele tipuri exponente ale scrisului caragialian se regăsesc în contexte literare noi, menite, mai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
appelons " caragialisme " non seulement une attitude spécifique, un style ou une " manière propre de parler "2, mais aussi un ensemble de traits caratéristiques de l'œuvre de Caragiale, plus précisément une somme de telles coordonnées situées au carrefour de l'axe typologique, de celui thématique et de celui de l'expression artistique. Peut-être, c'est à l'aide de l'ordinateur qu'on puisse tracer le contour de l'imaginaire de Caragiale, une sorte de matrice chromosomique unique et irrépétable, mais
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai relaxat cu putință, cu capul fixat de un suport fix și picioarele sprijinite de un cursor, perpendiculare pe planul orizontal. Planul care unește extremitățile inferioare ale fantelor oculare cu meatul auditiv extern (planul Frankfurt) trebuie să fie perpendicular pe axul lung al corpului (figura 9). Atunci când copiii sunt capabili să stea liniștiți și sunt cooperanți, este preferabil ca ei să fie măsurați în poziție verticală, utilizând un taliometru cu cursor, preferabil micrometric (figura 10), fixat în perete. Poziționarea copilului în timpul
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
mai evidentă la vârsta de declanșare normală a pubertății, deoarece acești copii au o pubertate întârziată . Anemia siclemică nu este însoțită de modificări ale axei somatotrope. în thalasemie, transfuziile frecvente pot fi însoțite de hemosideroză, cu risc de afectare a axelor hipotalamo-hipofizare. La talia mică a acestor copii vor contribui, pe lângă anemie, și scăderea sintezei de IGF-I, precum și insuficiența tireotropă și gonadotropă. Cei mai afectați sunt băieții ajunși la vârsta adolescenței, care vor avea o talie mică, fiind caracterizată de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
insipid prin disjuncția tijei hipotalamo-hipofizare însoțită de deficit de vasopresină. Deficitul de GH este de multe ori însoțit de alte deficite de hormoni tropi hipofizari; de aceea, odată diagnosticat, craniofaringiomul trebuie investigat cu privire la impactul său asupra funcției hipofizare pe toate axele. Axa gonadotropă poate fi frecvent perturbată, așa că la copiii cu craniofaringiom se poate observa întârzierea apariției pubertății . Terapia craniofaringiomului constă exclusiv în extirparea chirurgicală. Aceasta este dificilă și nu poate fi realizată întotdeauna complet, din cauza aderenței tumorii. Deși tumora este
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
exclusiv în extirparea chirurgicală. Aceasta este dificilă și nu poate fi realizată întotdeauna complet, din cauza aderenței tumorii. Deși tumora este radiorezistentă, iradierea regiunii operate scade riscul de recidivă de la 40% la 15%. Ulterior, pacienții trebuie să urmeze tratament substitutiv pe axele hormonale afectate, inclusiv axa somatotropă (vezi capitolul referitor la terapia tulburărilor de creștere). Chiar dacă există temeri ale unor medici curanți cu privire la un ipotetic potențial al terapiei cu rGH de favorizare a recidivei tumorii, nu există date în literatură care să
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
regiunea hipotalamo-hipofizară pot determina disfuncții secretorii hipofizare care nu existau anterior. Riscul apariției de hipopituitarism postoperator depinde de amploarea intervenției, de tipul de abord (abord transsfenoidal vs abord superior), de afectarea tijei hipotalamo-hipofizare și de experiența neurochirurgului. Din acest motiv, axele trope hipofizare trebuie retestate după intervenția chirurgicală. Dacă un copil operat recent care nu suferea de deficit de GH preoperator și avea o talie normală pentru vârsta sa este diagnosticat cu deficit de GH imediat după operație, se poate institui
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]