10,418 matches
-
primăvara. Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos și darnic dea lăsa o moștenire durabilă în sufletele copiilor - dragostea și recunoștința pentru creația divină. Acesta este Ionel Spânu. Maria Cojoca IONEL SPÂNU: ÎNTÂLNIRE CU PEISAJUL Personala lui Ionel Spânu a adunat, în spațiul expozițional de la Biblioteca Județeană
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
primăvara. Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire a căror prezență o păstrăm vie sunt supuse unei selecțiuni care ne scapă cu totul și folosește criterii ciudate. Sar crede că ne rămân cele
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Ce fericit este când simte în desenele copiilor fiorul inspirației divine și dragostea de frumos și de viață! Priviți imaginile alăturate și veți citi printre nuanțe numele celui care îi îndrumă pe calea artei, a frumosului, a creației. Un suflet blând, mărinimos și darnic dea lăsa o moștenire durabilă în sufletele copiilor - dragostea și recunoștința pentru creația divină. Acesta este Ionel Spânu. Maria Cojoca IONEL SPÂNU: ÎNTÂLNIRE CU PEISAJUL Personala lui Ionel Spânu a adunat, în spațiul expozițional de la Biblioteca Județeană
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
latină. Cu o sănătate șubredă, s-a frânt în amiaza vieții, din pricina unei boli care nu i-a dat nici o șansă. Punând mult suflet în tot ce întreprinde, F., pe care cei din jur îl știu ca pe un om blând și plin de sfiiciuni, în luările de atitudine politică - de postură naționalistă - se dovedește un temperamental. Nici însemnările literare (de pildă, studiul Antonio Fogazzaro, tras în broșură în 1912) nu sunt lipsite de nerv polemic. Cu versuri, articole, traduceri a
FROLLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
în pumni, cu grație (1993) nu se remarcă printr-o stilistică specifică, dar este o carte mai compactă ca tonalitate și tematică: poeme de dragoste (amorurile din orașul de provincie) scrise într-un limbaj aluziv, sugestiv, încărcat de o melancolie blândă, livrescă. Limbajul este stilizat, colocvial sau ceremonios ironic, cu un aer retro, pe alocuri învolburat de revolte sau sugestii mai întunecate. Poezia rămâne însă la suprafață, grațioasă, rafinată, de limbaj. Abia prin Bunicul Kennedy (1996) pariul lui Alex. Ștefănescu, cel
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
scriitori față de care e mai „gazetăresc”, mai „ușor”, mai verbos și mai diluat. Se poate presupune că la rândul lui va fi servit - alături de alții - drept model pentru unii umoriști de duzină din perioada 1948-1989. Universul scrierilor lui umoristice și (blând) satirice e înzestrat cu o pregnantă autenticitate; scriitorul a construit o mică lume „proprie” - o lume a mahalalei, configurată, evident, din observarea selectivă a realităților - și a înfățișat-o cu o „voce” și într-o viziune de asemenea proprie, chiar dacă
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
stau sub semnul unei elaborări controlate, fiind alcătuite exclusiv din câte trei catrene, cu o circularitate în care un vers devine liantul strofelor, asigurând regenerarea continuă a structurilor imagistice mai ales în jurul unor sintagme preluate din clasici: „Când peste codri-apare blânda lună, / Din ce în ce mai rar, în depărtare, / Un vuiet care încă mai răsună, / Furiș ascult în noaptea sunătoare. // Izvoare vii din vase stau să salte / Împotrivite, aspre, solitare, / Prin rumeni aburi, luna se arată / În peșteri și firizi, nerăbdătoare. Furiș ascult în
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
cu învolburări stilistice prețioase („Sunt tristețea cea mai vastă,/ cel mai dureros extaz.” etc.) și un altul, pictor de peisaje înrămate, de tipul spectacol-în-spectacol, un poet vizual și vizionar, care trage peste imaginile sale, de o intensitate dureroasă, cortina unei blânde ironii, pline de umor absurd ori negru. În volumul Deasupra lucrurilor, neantul (1991; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), indiferent de modalități (poezia alegorică și limbajul metaforic abstract sau poezia epică, ironică și absurd-ludică), discursul se articulează în jurul melancoliei: pe de-
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
cu managementului riscului din întreaga organizație - ERM41. Din acest punct de vedere, Uniunea Europeană se află într-o dilemă în sensul că, pe de o parte, optează pentru reglementări în stilul SOX, iar pe de altă parte optează pentru abordări mai blânde pentru a încuraja managerii în implementarea sistemelor de control eficiente. Cadrul COSO, adoptat în 1992, privește controlul intern ca pe un proces conceput pentru a oferi o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea a trei obiective: eficiența și eficacitatea operațiilor; fiabilitatea raportărilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
a altora. Critica, acumulată treptat, vizează întreaga întocmire socială, de la domn, boier sau negustor până la țăran. Nimeni până la G. nu înfățișase cu atâta luciditate și amărăciune traiul subuman al țăranului român. Când dă la iveală umilitoarea înapoiere a țării, tonalității blânde și cumpătate îi ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel, și un program de reformă
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8; Horia Bădescu, „Tăgade”, ST, 1971, 2; Florența Albu, Ceremonie pentru cuvinte, VR, 1979, 10; Eugenia Tudor-Anton, Cavalerul blândelor amiezi, RL, 1983, 15; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 191-197; Dicț. scriit. rom., II, 449-450; Popa, Ist. lit., II, 535-536. D.Gr.
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
de iluminism. „Patria” și obștea sunt concepte ce își fac loc în gândirea lui G. Cunoscător al trecutului, el citează în sprijinul ideilor sale documente istorice și letopisețe românești. Prefața la Loghică aduce, de altfel, o caracterizare a poporului român, blând și înțelept prin experiența dobândită în timp din „cartea” vieții. Stilul prefețelor este sentențios și colorat, modelând trecerea de la retorismul teologal-bizantin la suplețea și patosul național al epocii moderne. Traducând din limba greacă Loghica lui Ioan Damaschinul, G. își aduce
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
nu coincid, de fapt, cu întreg Bacăul, ci se reduc la strada copilăriei, Strada Armenească (rebotezată, în epoca evocată, „I. V. Stalin”), a cărei „anatomie”autorul și-a propus s-o reconstituie. Portretele „riveranilor” sunt fixate cu umor, uneori cu blândă maliție, dar și cu o caldă compasiune, aparent din fuga condeiului, de fapt cu percutantă pregnanță. Galeria de personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
lui G. provine dintr-un anumit mod de a tăia, cu grație, firul în patru, dintr-un exces analitic aparent gratuit și dintr-o calofilie cu pecete personală. Atuurile prozatorului, îndemânatic exploatate, sunt adresarea plină de amenitate, recursul la tonul blând și sfătos, opțiunea pentru registrul stilistic al colocvialității îngrijite, propriu conversației prietenești. Instituind o inocentă „complicitate” cu cititorul, glasul auctorial îl supune pe acesta unei incantații nostalgice, clădită prin „vorba măiestrită”, de o calofilie neconvențională și deloc găunoasă, fiind țesută
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
publicată de către Agenția Interprofesională Regională (AGIR) cu ocazia salonului cărții de la Paris din martie 1994. Conform acestei autobiografii fictive, Volodine ar fi un nativ al stepei mongole, născut Într-o iurtă În orașul Xiao-Long, pe malul fluviului Orbise. Tonul este blînd, nostalgic, stilul limpede, eterat, toate aceste trăsături amintindu-l pe Cinghiz Aitmatov. Condiția scriitorului s-ar reduce de fapt, sugerează autorul, la aceea a individului exilat dintr-o patrie a originii aflată dincolo de puterea istoriei, un tărîm al “tinereții fără
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
incapabil s-o domine. M-am hotărît să devin prost M-am hotărît să devin prost este un roman care Începe promițător și pare a da dreptate titlului românesc: “Acum, la douăzeci și cinci de ani, sperînd Într-o viață ceva mai blîndă, Antoine a luat hotărîrea să aștearnă peste creierul lui giulgiul prostiei.” Un tînăr foarte inteligent și cultivat constată că „inteligența este cuvîntul care desemnează prostii bine ticluite și frumos pronunțate, că este atît de pervertită...” Stop. Aici, dacă ajungeți, discursul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
demersul (oprirea în orașul bavarez fiind confirmată și în documente: februarie 1502), dar misiunea eșua ulterior (s-a presupus că emisarii pier pe drumul de întoarcere, la fel și temerarul doctor Klingesporn, ce își asumase riscul călătoriei spre Moldova). Mai blândă se arată soarta cronicii: faptul că umanistul, medic și istoric, Hartmann Schedel, atras de manuscrisul „moldo-vlah” își comanda, expeditiv, o copie (datată aprilie același an) a însemnat salvarea de la dispariție a textului. Complementară versiunilor slavone menite circulației locale, în varianta
CRONICA MOLDO-GERMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286525_a_287854]
-
frigurilor de la noi. Cercetarea mijloacelor, cunoașterea lor este deci absolut necesară. Când eram ministru al Instrucției am vizitat câteva școli. Am văzut la Galați o școală după modelul școlilor din Italia. Dar clădirile de acolo cu geamuri mari, potrivit climei blânde din Italia de Sud, nu sunt bune la noi. Și astfel, școala din Galați, frumoasă, cu geamuri mari, se dovedise nepractică. Nu se puteau încălzi și elevii mureau de frig. Și dacă un arhitect este nevoit să studieze condițiile, să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de peste 20 de ani se urmărește această problemă cu ajutorul sondajelor de opinie. Pentru perioada 1965-1990, sondajele de opinie publică din SUA și Canada indică faptul că între 50% și 80% dintre cei intervievați consideră că sentințele judecătorești au fost prea blânde. Proporția celor care apreciază că sentințele au fost prea blânde este în medie cu 10% mai mare în SUA decât în Canada. Așa cum rezultă din histograma prezentată în fig. 2, proporția americanilor care consideră prea blânde pedepsele pronunțate în justiție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de opinie. Pentru perioada 1965-1990, sondajele de opinie publică din SUA și Canada indică faptul că între 50% și 80% dintre cei intervievați consideră că sentințele judecătorești au fost prea blânde. Proporția celor care apreciază că sentințele au fost prea blânde este în medie cu 10% mai mare în SUA decât în Canada. Așa cum rezultă din histograma prezentată în fig. 2, proporția americanilor care consideră prea blânde pedepsele pronunțate în justiție este în creștere continuă, spre deosebire de cea a canadienilor, care, având
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
judecătorești au fost prea blânde. Proporția celor care apreciază că sentințele au fost prea blânde este în medie cu 10% mai mare în SUA decât în Canada. Așa cum rezultă din histograma prezentată în fig. 2, proporția americanilor care consideră prea blânde pedepsele pronunțate în justiție este în creștere continuă, spre deosebire de cea a canadienilor, care, având același trend ascendent, fluctuează în intervalul luat în considerație (Fig. 3). Fig. 3. Proporția cetățenilor americani care consideră că sentințele judecătorești sunt prea blânde (după J.V.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
consideră prea blânde pedepsele pronunțate în justiție este în creștere continuă, spre deosebire de cea a canadienilor, care, având același trend ascendent, fluctuează în intervalul luat în considerație (Fig. 3). Fig. 3. Proporția cetățenilor americani care consideră că sentințele judecătorești sunt prea blânde (după J.V. Roberts, 1992, 148) Pentru oamenii politici și pentru magistrați, cunoașterea opiniei publice despre pedeapsa capitală a fost și este încă în actualitate, iar în unele state din SUA și în unele țări din lume această pedeapsă se menține
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
imaginile de coșmar din Piața Universității, dar și pentru că oamenii au evaluat consecințele grațierii. În mod eronat, ei aflaseră din mass-media că fenomenele de recidivă sunt foarte frecvente, ca să nu mai vorbim de tendința larg răspândită de a considera prea blânde sentințele judecătorești. Concluzie Datele cercetărilor de teren clasice, practica Eurobarometrelor, precum și rezultatele sondajelor naționale ne îndreptățește să afirmăm că studierea criminalității și analiza politicilor penale și de prevenire a criminalității rămân incomplete și, într-o anumită măsură, ineficiente fără cunoașterea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
are o grosime de 30 m... Temperatura excesivă, vânturile care suflă fără piedică, adâncimea apei nu îngăduie traiul arborilor...”, dar nici al oamenilor, pentru că acest câmp a fost târziu locuit. Spre răsărit era Balta (zonă mlăștinoasă), cu un climat mai blând, dar supusă inundațiilor, iar dincolo de ea Dobrogea, stăpânită de turci mai multe secole. Prin cucerirea independenței de stat (1877) și reintegrarea Dobrogei între granițele României, ca și prin construirea de căi ferate și poduri feroviare a crescut importanța așezării. Astfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]