11,853 matches
-
de zile, zi-le impresii, înțelegi, e Tîrgu! băi omule, cînd o plecat, odat-așa, s-o dus! bărbații ies în oraș, Barbă-Sură-Încurcă-Tren cu fata la peron, tabelul, nu întorci capul, ghișeul dinăuntru mi-l arată cu mîna, sălbăticia mișcarea în drogurile sonore calcă mai pe bași, băiatul face pe scafandrul cu ochelarii, crede-mă, de bucurie scriu! iese melodrama ca uleiul pe apă, protoformulă artei, Pietrișu, Victoria din Samothrace împinge grilajul de fier din ușă și înaintează cu pașii zeiței în trening roșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rele interpreții și au fost alungați fără urmă, tam-tam-ul n-a fost vreodată muzică, e vorba de uscăciunea melodică a muzicii armonice, ploile Mozart fraze semantice pur și simplu! vitejia îngrijitoarei o au și bărbații iviți în urmă, pe liniște, călcăm decorativ, demnitate restabilită, nu bag eu mîna, că pe urmă zici că te-am furat, mulțumesc și bodaproste! bă, da' îmi pare rău! eu știu ce prieteni ai avut tu? eu nu ies afară cînd vrei tu! trupul complex ignorat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
șuvițe din cascheta roșie, km 250+600 mare peste crusta cîmpului, noroc de depărtare! arătura încolțește în lung pînă la ea, apeductul semicilindric pe picioare, lalele straturi, bătrînii pereche la vie, el cu bidonul de apă, cîmp cuprins de case, calcă vatra de sat, geamie turla din curte, urcă-te pă partea aia că e-ntîrziat, Eforie Nord, scoate din întîrziere? piersicii înfloriți unul pe grădină, case pe depozitul de gunoaie, sapă în el să caute fier, oxizi de fier solul roșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
silueta munților, Enescu oriunde cîntă ca în foaierul parizian, am să cînt exact ca acolo, dar cel mai bine în vis, m-au trezit la pornire, pune muzică folclorică, Șteiul cît bunăstarea fabricilor Miculeștilor, la Rieni în jos, brîiele roșii calcă traversa prinsă pe tavan, mobilul țigăncilor în fuste tot cu numerale românești, trei blocuri turn singurele din oraș, Deva 75 km, Vîrfurile 37 km, [Vîrsta] și destinuuul / Mi te-au scos în cale / Să ne șteargă viața /Lacrimile-amaaare! miros de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e-ceva-în-neregulă-aici, prelungirea obiectului în timp fără prelungirea lui utilitatea, constantă muzeistică, foarfecă de tuns oile, suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar femeiesc, pieptar, glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la gît, metopa de la Adamclisi, gîturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
avionul în Spania, cu bunica, de-aghé aștept! gara Arad e pe dreapta, nu, pe stînga! așa, da, tu ești mare, cum te simți? sînt mare, și mai mare! am coborît undeva, era zăpadă, da, la Livezile Ciucului! de unde știi?! am călcat în zăpadă! am văzut, numai urma ta în zăpadă, chiar dacă ai trecut după mine! Onești, am ajutat la bagaje o mulțime de oameni, da' la Teiuș mi-a fost frică, au urcat mulți țigani, am mai mers o mulțimea! biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
direcția est, Prepelița prepeliță-capră la trunchi retezat în ras cu solul din unica țară care n-are voie să greșească, partea ei basarabeană planșeul biroului, tăcere, mai ales stăruința să se abțină uitîndu-se toți în somn, nu te-am mai călcat! coatele prinse în mîini, televizorul în șalele posesorului, C LD 561 Toyota punctul șoselei, iaz izul de baltă, deal din Codru cu releul, Verejeni 2, peștele din copilul care-l ține de coadă, coadă similară în satul Ratuș, han pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
văzute ca și normale? Defineșteți prietenia pe care o oferi și cea pe care o primești la proporții “naturale” și nu “machiavelice”. Se poate întâmpla ca tu să întinzi o mână la nevoie unei “prietene” iar aceasta să ți-o calce în picioare, să ți-o “strivească” cu nesimțire, după ce s-a folosit de ea. Nu îți vei simți mâna strivită, ci inima zdrobită. Mintea și sufletul tău vor stare de bine tuturor, însă nu toți o merită. Este îndeajuns să
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Ia în calcul și o astfel de posibilitate după ani și ani, când speri și te aștepți la o bătrânețe liniștită, și nu la o căsnicie destrămată din cauza cocoșului care nu poate accepta faptul că a îmbătrânit, și vrea să calce alte găini, mai tinere, cu speranța că-i pot readuce înapoi tinerețea..., dar în zadar, în realitate îl vor face să cadă în penibil, iar în sufletul lui se va instala haosul. Dacă iei în calcul și această posibilitate, este
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
sperând astfel că îi va fi indispensabilă bărbatului, pe care îl menajează, lucru care poate duce în final la dezastre conjugale. Neglijându-și astfel aspectul fizic și sănătatea. Iar daca se va întâmpla să afle că bărbățelul ei mult iubit “calcă stâmb”,va da vina pe “încălțăminte” din dorința de a-și păstra mariajul. În această situație, care mariaj? Este necesar să-i amintim bărbatului ales : -că îi suntem soție și nu mamă; că suntem femeie și nu animal (iapa); -că
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII-lea, ajungem la conturarea unei imagini generice asupra genezei și evoluției meandrice a conștiinței naționale în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca aziluri ale naționalității pentru a justifica permanența românească. "Furtunile" care au bătut continuu asupra teritoriului dacic "au înghițit toate popoarele barbare, ce au călcat pământul Daciei, sau le-au măturat de aici. Numai Romanii s-au ținut prin toate furtunile acestea, numai ei le-au învins pe toate. Și s-a adeverit într-înșii zicala "apa trece, pietrele rămân"" (Moldovan, 1866, p. 19). Unitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românească a luat forma cetățeanului angajat civic. De la zidirea antropologică a Românului Național în secolul al XIX-lea, revizuit în idealul omului socialist instituit de regimul comunist, s-a trecut la construirea cetățeanului european sub auspiciile politice ale postcomunismului românesc. Călcând pe urmele analizei întreprinse de S. Szakács (2013), pașii ne poartă înspre aceeași destinație concluzională. Analiza de conținut tematică a curriculei naționale, programei de învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare convergență cu tendințele reperabile la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vorbește despre Nagâț? Doar menționează despre unii despre care spune câte ceva, și încheie: "Șef la UTC era Nagâț". Punct. O să mai avem discuții despre Dumitru Nagâț. D. T.: Spune și asta ceva. Floareș a fost malefic, așa a fost perceput. Călca pe cadavre. Bun, era un tip inteligent, dar și-a folosit inteligența asta în a manipula diferite centre de putere din mediul academic, din mediul cultural. Nu era foarte agreat de către subordonați. El era șeful propagandei în perioada când eu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
or să te linșeze. N-ai să fii veșnic președintele studenților, prieten cu Nicu Ceușescu!" S. B.: Avertisment. D. T.: La el în birou. N-a luat nici o măsură punitivă împotriva mea. A fost un rector care încerca să-i calce pe urmele academicianului Simionescu. S. B.: Avea o misiune grea. După Simionescu, când vii rector, trebuie să faci ceva ieșit din comun ca să fii băgat în seamă. D. T.: Da, o misiune grea. Un profesor doct, care impunea prin simpla
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
caietul de sarcini, în fișa postului, relația cu familiile lor? D. T.: În situații excepționale. Eu nu am avut discuții cu părinții. Recomandam treaba acesta celor în funcții la anul de studiu și la facultatea unde era studentul care a călcat pe bec. Mai erau și situații din acestea. Și la români, nu numai la străini. Ca să nu se ia decizii absurde și extreme, măsuri de exmatriculare sau sancțiuni dure, erau discuții întâi cu familia, vorbeam cu președintele de facultate să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
întreba nimeni dacă ești sau nu de acord. Erau niște scheme care trebuiau umplute cu oameni. Nu erau alternative, nu era societate civilă, aceea era înregimentată, FUS-ul era înregimentat. S.B.: Cu toate structurile acestea, până la urma urmei nu se călcau pe picioare oamenii aceștia, nu erau chestii de orgoliu? D.T.: Exclus! Dimpotrivă, pe de o parte, de sus, de la nomenclatură, trebuia să te bazezi pe cadre de bază, care cam tot aceia erau (verificați, cu dosar, unii fără probleme), pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
studii ne-a ținut cursul final, festiv: „Omul și marea”. Mergea pe urmele lui E. Hemingway, după al său bestseller „Bătrânul și marea”. De profesorul Sergiu Cărăușu aveam să mă leg mult afectiv din momentul în care am început să calc pe urmele sale preluând cursul de Hidrobiologie și conducerea Stațiunii de la Agigea. L-am respectat și venerat până în ultimele zile ale vieții sale. Profesorul Dumitru Cărăușu a fost un om care rar se întâlnește. Legat trup și suflet de natură
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și URSS. Acest sistem de forțe diferă în mod substanțial de ceea ce a existat înaintea războiului. Imperiul Sovietic, la unul din poli, aflat în expansiune acum spre spațiile Europei de Est și Centrale, adună sub aripile controlului său toate teritoriile călcate de cizmele Armatei Roșii (cu excepția Austriei), izgonind ocupantul nazist în retragere, și devine, în scurtă vreme, o putere multinațională. Această schimbare structural-politică a fost consacrată prin acordurile încheiate în timpul războiului și imediat după terminarea acestuia, de către membrii coaliției învingătoare. Ca
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Moldova, cînd oamenii lihniți se animalizaseră aproape, avînd o singură preocupare: să mănînce ceva. Deși noi am avut ceva rezerve de porumb acasă, familia noastră a împărțit totul și cu milă creștinească s-au tratat toți flămînzii care ne-au călcat pragul casei. Așa se face că mama a plecat în Oltenia, să ne aducă ceva porumb, ca să putem ieși din blestematul an de foamete dat de Dumnezeu. Scoarțe frumoase, țărănești, șervete chinuit cusute, ceasul tatii de argint, puținele inele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
propagandist pentru noua ordine instaurată după război. Doream ca poporul să fie stăpîn pe toate și în cel mai dorit caz, să nu aibă nimeni nimic. Adică să crape toți de foame, nu numai noi. Calicii ăștia afurisiți nu ne călcau pragul casei și din exploatatori nu ne mai scoteau. Eu înțelegeam perfect că totul va aparține poporului și calicilor nu le va mai aparține nimic. Din acest motiv, cînd un IMS a poposit în Ghireni, am alergat să vedem ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de dominator. Părea un neam prost ajuns la putere. A găsit o rîmă și a chemat găinile la el ca să le ofere acest delicios cadou. Veneau toantele buluc și cocoșul tot învîrtea rîma. În final a înghițit-o și a călcat-o pe una dintre proastele venite la pleașcă. Cum mama se pregătea pentru un mare praznic, îi sugerez cu răutate: Aș mînca o răcitură din cocoșul acesta... Ferească Dumnezeu! Costicuță, îți taie mama doi cocoși, dar nu pe ăsta. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îi sugerez cu răutate: Aș mînca o răcitură din cocoșul acesta... Ferească Dumnezeu! Costicuță, îți taie mama doi cocoși, dar nu pe ăsta. Eu pe ăsta l-aș dori, mamă. Vai, este un cocoș tare bun, nu-l tai, mamă, calcă toate găinile. Dacă nu mi-a mers cu această, măgărie totuși, cum aveam treabă pe la Tîrgul Frumos, trec pe la doamna Cazacu la fermă și-mi aleg un cocoș cît un vițel, mai greu de 9 kg. Era imens, deși tînăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a interveni în regulile lăsate de Dumnezeu, acceptate secole și secole de toată suflarea. Gîndurile mă duc spre Congresul acela. Și acolo era un cocoșel șef, plin de el, care dădea cu ciocul în stînga și în dreapta. Nu știu dacă călca și puicuțele, cert este că ele cam ar fi fost disponibile. Pe atunci cocoșelul era cam călare pe situație. Nici adversarul său nu era un cocoșoi ca cel de la Tîrgul Frumos, era un țîști-bîști, dar cotcodăcea și el de îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prinde îndemînatic iarba cu limba și la nici zece centimetri de botul lui era stiloul meu. Nu mă pot repezi, îmi era frică de coarnele acelea afurisite și aștept să plece de acolo. Animalul, prost ca noaptea, doar era bou, calcă exact pe stilou. Eram un copil atunci, dar am tras concluzia că cineva mai prost ca boul nu poate fi. Domnul profesor exagera cu bună știință atunci cînd identifica un elev cu un bou. Ce elev, ce om ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]