9,955 matches
-
sectorul 2. ... Articolul 8 (1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului acordă asistență de specialitate studenților și structurilor asociative studențești, în vederea elaborării unor proiecte și programe care au următoarele obiective: ... a) impulsionarea participării studenților, sub diversele ei forme, și anume: civică, culturală, economică și educațională, inclusiv prin implicarea acestora în actul decizional; ... b) stimularea creativității studenților; ... c) promovarea mobilității studenților în spațiul european; ... d) atenuarea impactului factorilor de risc care conduc la marginalizare și excludere socială. ... (2) Finanțarea acțiunilor de tineret
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233073_a_234402]
-
pentru toate tipurile de activități desfășurate în cadrul unității de învățământ, precum și a sarcinilor suplimentare; vi. Implicarea activă în crearea unei culturi a calității la nivelul organizației. g) Domeniul Conduita profesională, cu următoarele criterii de performanță: ... (i) Manifestarea atitudinii morale și civice (limbaj, ținută, respect, comportament) (ii) Respectarea și promovarea deontologiei profesionale. ------ Lit. g), alin. (2), art. 7 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 3.597 din 18 iunie 2014 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 463
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
5.1. Promovarea ofertei bibliotecii în rândul elevilor, comunității educative și comunității locale. 5.2. Valorizarea culturală a patrimoniului bibliotecii școlare, al școlii și comunității locale. prin dezvoltarea de proiecte și parteneriate. 5.3. Educarea elevilor în vederea dezvoltării unei atitudini civice și a promovării deschiderii spre lumea contemporană. II. ALTE ATRIBUȚII În funcție de nevoile specifice ale unității de învățământ, salariatul este obligat să îndeplinească și alte sarcini repartizate de angajator, precum și să respecte normele, procedurile de sănătate și securitate a muncii, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
intra și inter instituțională. Dezvoltă capacitatea de comunicare și relaționare în interiorul și în afara unității (cu elevii, personalul școlii, echipa managerială și în cadrul comunității). 3.2. Comunicarea școală - familie - comunitate. Facilitează comunicarea școală - familie comunitate. 3.3. Manifestă atitudini morale și civice (limbaj, ținută, comportament etc.). 4. MANAGEMENTUL CARIEREI ȘI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE 4.1. Participarea la programele de formare continuă și perfecționare. 4.1.1. Identifică nevoile proprii de dezvoltare. 4.1.2. Participă la diferite forme de perfecționare în domeniul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare. 4.2. Participarea la activități metodice, stagii de formare/cursuri de perfecționare, manifestări științifice etc. 4.3. Aplicarea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite. 4.4. Integrarea și utilizarea TIC. 4.5. Manifestarea atitudinii morale și civice (limbaj, ținută, respect, comportament), respectarea și promovarea deontologiei profesionale. 5. CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA INSTITUȚIONALĂ ȘI LA PROMOVAREA IMAGINII ȘCOLII. 5.1. Relaționarea eficientă cu partenerii economici și sociali. 5.2. Gestionarea activităților practice în cadrul unor proiecte în parteneriat. 5.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
secvențelor de cercetare documentară în activități de învățare disciplinare și inter-transdisciplinare, dezvoltate în parteneriat cu cadrele didactice; - Participarea la formarea elevilor în vederea dezvoltării autonomiei în învățare, a competențelor de căutare, selectare, tratare și comunicare a informației, respectiv a unei atitudini civice; - Prezentarea noilor utilizatori funcțiile, organizarea, serviciile și resursele CDI, respectiv a tipurilor de activități specifice, a regulamentului de ordine interioară, a rolului și misiunilor profesorului documentarist; - Organizarea de activități inovante care presupun exploatarea resurselor multisuport și a TIC; - Îndrumarea inițiativelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrității; ● eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piața muncii, promovarea de activități generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului școlar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educație civică, prevenirea infracționalității)." Strategia Națională de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome se înscrie în cadrul mai larg al documentelor programatice adoptate atât la nivel național cât și european și internațional, prin caracterul complementar al măsurilor de incluziune prevăzute în cadrul acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
soluționarea corectă a cazurilor de discriminare. 2.3. Identificarea, prevenirea și rezolvarea operativă prin mediere comunitară, fără caracter judiciar, a stărilor conflictuale susceptibile a genera violență familială, comunitară sau interetnică. 2.4. Inițierea și desfășurarea unor programe de educație juridică, civică și de prevenire, în colaborare cu membrii minorității rome F.3. Administrație și dezvoltare comunitară În vederea îndeplinirii obiectivului în domeniul administrație și dezvoltare comunitară, MAI a identificat următoarele priorități. 1. Continuarea procesului de identificare a persoanelor fără acte de stare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
argumentând că un intelectual nu trebuie să acționeze "precum un director de conștiință"16. Controlorii de conștiințe și formatorii de gândiri (de masă intelectuală!) sunt elemente nedemocratice. Problema de fond (pentru cunoaștere) și problema de atitudine (pentru comportament social și civic!) ale acestor "intelectuali", angrenați în susținerea unor "stângi" și a unor "drepte" politice, sunt constituite de tipul lor cognitiv și uman, autoplasarea lor în locul de altădată al directorilor de conștiință, al preoților medievali "atotstăpânitori" pe idei, pe cunoașteri, pe "politici
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
raportul cuvinte-fapte. Pe scurt, principiul reprezentării, pe baza unor discursuri taumaturgice, acele soap box-uri "aducătoare de minuni", e chiar moartea concretă a omului în sens post-foucauldian. Reprezentarea, liderul și imaginea social-politică nu vor rezolva situațiile precare, desuveranizate politic și civic. Avem aceleași constituente epistemice și politice de care abuzează oamenii moderni, lăsând deoparte ideea că politica și democrația sunt complementare și presupun o participare activă a fiecărui om la îmbunătățirea acestora. Oricum, cultura umanistă e vitală pentru orice democrație. Politicienii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
democrație a Atenei antice nu a venit din Ceruri și s-a născut din înfrângerea Politikului prin Cultură 17. Democrația reprezentativă modernă este o formă redundativă de exercitare a puterii și ea nu încurajează decât minoratul (în gândire) și pasivitatea civică, dogmatismele mediatice și politice. Ideea de civic moare pentru că este deposedată de puterea ei elementară prin desemnarea unor lideri, a căror preocupare nu este să educe, ci să-și sporească averile și puterile! Acest caz nu este doar "unul românesc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din Ceruri și s-a născut din înfrângerea Politikului prin Cultură 17. Democrația reprezentativă modernă este o formă redundativă de exercitare a puterii și ea nu încurajează decât minoratul (în gândire) și pasivitatea civică, dogmatismele mediatice și politice. Ideea de civic moare pentru că este deposedată de puterea ei elementară prin desemnarea unor lideri, a căror preocupare nu este să educe, ci să-și sporească averile și puterile! Acest caz nu este doar "unul românesc"18. Regândirea tranferurilor de putere prin actul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
intelectualii și politicienii moderni vor să le pună într-un monopol discursiv un monopol asupra puterii. Un stat corupt și mafiot devine incapabil de a mai produce cunoaștere, valoare și putere, devine incapabil de a mai exercita putere prin autorități civice și prin cunoaștere, autoizolându-se și autoplasându-se prin elementele lui de sisteme! într-un derizoriu existențial. Aceste elemente, deși perturbatoare și denigratoare, atacatoare și infame, devin incapabile de a mai ridica moralul și cultura unei societăți. Ele se autosatisfac cu atacuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sexuală? Dacă nu cumva discursul incriminării sexualității nefirești stă la baza afirmării, cu mai multă vehemență, a unei monosexualități? În cadrul societăților noastre avem, astfel, raporturi de putere, dar și raporturi de clivaj social, de fărâmițare a oricăror forme de solidaritate civică. Aici sunt și relațiile între liderii intelectuali și politici, preocupați de ritualul lor discursiv, și tinerii tratați paternal, dar, mai degrabă, marginal și în afara formelor de putere social-politică. Punerea în genunchi, punerea la zid sunt lait motive ale simbolismului religios
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
folosi sexualitatea (senzualitatea, seducția, aspectul atractiv) pentru niște scopuri clar definite, pe care respectiva femeie, fascinată de imaginea ei, le are în vedere. Prin sexul ei, femeia-obiect ajunge la "putere" (sau la iluzia deținerii acesteia!), compensând astfel lipsa de cultură civică și umanistă, calitățile ei certe de a guverna o societate. Femeia-obiect este chiar primul sex. Întotdeauna primul sex! Un sex care seduce sau vrea să fie sedus de către puternicii zilei! Femeile-obiect își folosesc sexul pentru bani, pentru funcții și politică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcționari și aparat birocratic!). Prin aceste instrumente, organizate după idei și afinități comune, se menține un soi de monopol pe discursul public. Un sistem intelectual și politic închis, care devine distrugător și represiv la adresa existenței unor intelectuali neînregimentați politic, disobedienți civic și nesupuși mai marilor zilei din domeniul unde ei activează. Sistemul închis, bazat pe Instrumente, atacă, dincolo de legi, și descalifică în cel mai ticălos mod. E de sorgintă totalitară! Un sistem totalitar în esența mecanismelor sale de guvernare, dar un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
creează pentru cei din primul plasament social-politic o anume pulsiune psihică criminală, manifestată prin atacuri mârșave, care sunt constituite nu atât pe raporturi deschise de confruntări de forțe între actorii sociali, cât prin minciuni și calomnii 89. Sistemele de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor, iar această distrugere este vitală. De ce? Pentru că aceste sisteme moderne de exercitare a puterii politice sunt totalitare, strivesc individul și individualizarea acestuia, impun clișee, etichete, idei și imagini preconcepute în fenomenul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spus în toată istoria modernă, ceea ce Foucault a încercat să spună fiind drastic combătut, este propensitatea acestui sistem de a-și coloniza și subordona puterile civililor, pentru a le înregimenta în proiectele sale. Această funcție a sistemului modern de colonizare civică se face prin mai multe metode și mijloace, astfel că elementul lingvistic, discursul public, omul ca element impersonal, scopul și intențiile devin funcții în perpetuarea unui monopol religios pe putere, a celor "chemați" sau "destinați" să conducă societatea și statul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin mai multe metode și mijloace, astfel că elementul lingvistic, discursul public, omul ca element impersonal, scopul și intențiile devin funcții în perpetuarea unui monopol religios pe putere, a celor "chemați" sau "destinați" să conducă societatea și statul. Colonizare, subordonare civică și conservare a unor puteri ale unor intelectuali și politicieni per se și fără nicio logică cu vreo dezvoltare socială sau de rezolvare a unor multiple probleme sociale. Politica reprezentării per se este religiozitatea modernă în simbolistica ei socială, în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
au stat în proximitatea oamenilor din sfera puterii, cu toate că în societatea modernă intelectualii de forță ai Europei moderne (A. Comte, J. St. Mill, K. Marx, Nietzsche etc.) au contestat acțiunile înguste ale politicienilor, au fost mai degrabă alături de o sferă civică, decât de una politică. Cunoașterea și puterea modernă apropie intelectualii de politicieni. Puterea-cunoaștere nu este un obiect antropologic, ceva gata- făcut, ci un fenomen social-politic, constituit din "procesele și luptele ce o traversează" și "care determină formele și domeniile posibile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social-politice, unde este modelată de norme și directive corespunzătoare intereselor unui grup uman dominant, și nu unei forme coextensive și echilibrate de guvernare ce vizează societatea în ansamblul ei. Deciziile factorilor din instituții nu se pot exercita în afara unor drepturi civice fundamentale. Pe de altă parte, există incompatibilități majore între regimul de funcționare a cunoașterii și a puterii. În timp ce puterea modernă se manifestă încă prin închidere, costrângere, normativizare, modelare sau prin forme stilizate de interdicții, cunoașterea dezinteresată se manifestă mai mult
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în cunoaștere; intervine în controlul cunoașterii, doar atunci când anumite cunoașteri le consideră eficiente, utile în strategiile și în luptele sale dintre cele mai abjecte și anti-civice sau doar atunci când alte cunoașteri i-ar "periclita" statutul și aparatul intelectual de manipulare civică. În acest mod cunoașterea din societate este utilizată ca instrument de sporire a puterii, prin combaterea adversarilor de către mecanismele de propagandă politicianistă. Oamenii moderni din sfera cunoașterii și a științelor moderne au făcut politică prin activitatea lor de cercetare, poate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care primesc dreptul la cuvânt), avem o cunoaștere oficializată, impusă și recunoscută de majoritatea societății sau de către un anume regim social-politic. Toată această rebeliune a tinerilor sau reacție adversă față de o cunoaștere-putere este efectul politizării instituțiilor, prezentate de media drept civice. Foucault a afirmat în diverse ocazii (cărți, simpozioane, conferințe, interviuri, cursuri etc.) că societatea modernă și contemporană este una disciplinară. Ce înseamnă o societate disciplinară? Ce sunt cunoașterile disciplinare? Societatea noastră devine disciplinară doar în măsura existenței unei rețele intituționale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru o mașină statală totalitară și impersonală. Fenomenul îndoctrinării nu se poate forma decât printr-o inoculare, fără spirit critic, problematic, a unor idei convergente cu interesele anumitor grupuri umane, care sunt implicate în susținerea diverselor regimuri politice. În instituțiile "civice", cu efect de îndoctrinare, umanul și ideile tind să devină un tot unitar. Un soi de simțire și gândire într-un mod mental. În acest proces de psihologie colectivă, diferențele sunt estompate, spiritul de gintă (ideatică și politică) se întărește
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cărturarilor pentru o societate civilă autonomă în raport cu factorii de decizie politică nu a existat până în prezent nici în Marea Britanie, nici în Statele Unite. În celebrul său eseu de filosofie morală Avuția națiunilor (1776), Smith folosește sintagma "societăți politice"132, și nu civice, pentru că acestea nu existau. Ceea ce exista era doar conceptul și proiectul prin acel An Essay on the History of Civil Society (1767). Istoria și structurările social-politice nu au nimic în comun cu vreun hazard biologic. Astfel că nu este deloc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]