10,007 matches
-
de un mileniu. Cand a fost reînnoita în epoca bronzului mijlociu ea a cuprins un oraș fortificat și o cetățuie. Aceasta este perioada în care Acra este menționată în Textele execrațiilor din Egiptul antic. Orașul canaanean- fenician a ajuns la culmea înfloririi în veacurile al XIV-lea și al XIII-lea î.H., cănd posedă un port activ, aflat în legături comerciale cu Ciprul și cu orașele din bazinul Mării Egee. „Akka” e amintită în vremea această în tăblițele cu Scrisorile de la
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica de lemn este așezată în cimitir, pe o culme ce domină satul și datează din secolul XVIII. Construcția este compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi. Pe latura sudică există
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
pasaj cu capătul în localitatea Norðdepil. Numele insulei se traduce cu „Insula Lemnului”, deși nu a fost niciodată împădurită. Se presupune că numele ei se leagă de buștenii aduși la mal de către Atlantic din America de Nord și Siberia. Insula cuprinde 11 culmi, redate în tabelul de mai jos: <nowiki>*)</nowiki> între altitudinile insulelor Feroe Villingadalsfjall este cea mai nordic vârf din Feroe, iar Enniberg este cea mai înaltă stâncă marină din Europa. Insula cuprinde două sate:
Viðoy () [Corola-website/Science/316628_a_317957]
-
află mecanismul de acționare al săgeții, iar la 66,70 metri este camera troliului pentru ascensor. Pe peretele exterior al turnului a fost pictată în culori cu email perclorvinilic o pasăre albă pe un cer senin, simbolizând ascensiunea omului spre culmile văzduhului. Autoarea decorației este artista Ioana Nistor (1948-2000).
Turnul de parașutism din Suceava () [Corola-website/Science/316657_a_317986]
-
și văi. Teritoriul analizat este dominat de interfluviile cu aspect rotunjit, a căror lungime totală este de aproximativ 265 km. Din acestea, interfluviul care formează limita bazinului (pe o lungime de circa 110 km) are aspect dantelat (mai evident pe culmea din dreapta bazinului) ca urmare a eroziunii regresive a afluenților Secașului Mic. În interiorul bazinului, interfluviile din stânga Secașului Mic sunt prelungi și paralele, cu înclinarea generală pe direcția SV-NE. Pe interfluvii se disting martori de eroziune cu aspect rotunjit, al căror
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
înclinarea generală pe direcția SV-NE. Pe interfluvii se disting martori de eroziune cu aspect rotunjit, al căror altitudini se înscriu în nivelul general al suprafeței de nivelare a Secașelor (450-550 m alt.). Numai în extremitatea sud-estică se întâlnesc două culmi cu altitudini de peste 550 m (Măg. Copaciului, 580 m și 567 m) care sunt martori de eroziune ai suprafeței de nivelare Amnaș 550-620 m alt.). Văile afluente de pe stânga Secașului Mic sunt mai lungi, paralele între ele și consecvente, fiind
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Talmud (Gemara) și din Mișna și a ajuns la concluzia că sunt diferențe care provin de la greșelile autorilor Talmudului în interpretarea textelor. Aceste afirmații n-au fost pe placul tradiționaliștilor și s-a dezvoltat o polemică care a ajuns la culmea ei cu apariția cărții "Zot lo darcá șel Torá" (Asta nu e calea Torei), replică critică la cartea lui Pineles, scrisă de propriul său cumnat, bancherul evreu din Iași, Moses ben Joel Waldberg din București.
Herș Mendel Pineles () [Corola-website/Science/316712_a_318041]
-
intercalații de tufuri vulcanice și strate de gresii sarmațiene, alături de care apar nisipuri, argile marnoase și pietrișuri pannoniene. Izolat apar și depozite de sare la Ocna Mureș și Ocnișoara sub formă de cute diapire. Structura orografică prezintă o serie de culmi principale cuprinse între 470-540 m, care au o direcție generală nord-vest - sud-est, fiind separate de văi relativ largi, pe alocuri chiar mici depresiuni intradeluroase (Lopadea Nouă, Fărău). Din acestea se desprind culmi secundare, cu șei și mameloane, cuprinse între 350-450
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
cute diapire. Structura orografică prezintă o serie de culmi principale cuprinse între 470-540 m, care au o direcție generală nord-vest - sud-est, fiind separate de văi relativ largi, pe alocuri chiar mici depresiuni intradeluroase (Lopadea Nouă, Fărău). Din acestea se desprind culmi secundare, cu șei și mameloane, cuprinse între 350-450 m, perpendiculare pe culmile principale, având direcții nord-est - sud-vest, pe alocuri nord-sud. Altitudinea maximă se întâlnește în vârful Podina (548 m), situat la nord de Lopadea Nouă, iar altitudinea minimă este de
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
470-540 m, care au o direcție generală nord-vest - sud-est, fiind separate de văi relativ largi, pe alocuri chiar mici depresiuni intradeluroase (Lopadea Nouă, Fărău). Din acestea se desprind culmi secundare, cu șei și mameloane, cuprinse între 350-450 m, perpendiculare pe culmile principale, având direcții nord-est - sud-vest, pe alocuri nord-sud. Altitudinea maximă se întâlnește în vârful Podina (548 m), situat la nord de Lopadea Nouă, iar altitudinea minimă este de 240 m în lunca Mureșului. Diferența maximă de nivel față de lunca Mureșului
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
240 m în lunca Mureșului. Diferența maximă de nivel față de lunca Mureșului este de 300 m, iar față de lunca Târnavei Mici se reduce la 200 m. Energia reliefului este foarte diferită, atingând valori mari, de 241-280 m, de-a lungul culmilor Podina - Țuculeu - Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului, pe versantul stâng al Mureșului. Ea deține valori mici, de 141-160 m, în lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului - Crucea Colcerului - Dealul Zăpozii, situate în partea central-estică. Densitatea fragmentării prezintă valori
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
la 200 m. Energia reliefului este foarte diferită, atingând valori mari, de 241-280 m, de-a lungul culmilor Podina - Țuculeu - Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului, pe versantul stâng al Mureșului. Ea deține valori mici, de 141-160 m, în lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului - Crucea Colcerului - Dealul Zăpozii, situate în partea central-estică. Densitatea fragmentării prezintă valori cu repartiție total diferită: valorile cele mai mari, de 0,75-1,0 km/km2 sunt de-a lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
141-160 m, în lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului - Crucea Colcerului - Dealul Zăpozii, situate în partea central-estică. Densitatea fragmentării prezintă valori cu repartiție total diferită: valorile cele mai mari, de 0,75-1,0 km/km2 sunt de-a lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului și pe versantul stâng al Mureșului, între Păgida, Ocna Mureș și Noșlac. Valorile cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
de-a lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului și pe versantul stâng al Mureșului, între Păgida, Ocna Mureș și Noșlac. Valorile cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului - Dealul Cisteiului, ca urmare a predominării aici a marnelor și nisipurilor. La rândul lor valorile declivității sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare, scăzând în mod accentuat de la est și nord-est spre vest
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
toată viața o copleșise cu darurile sale și o ocrotise cu protecția sa; o făcuse să se nască "dintr o rasă credincioasă și pornită spre virtute" îi asigurase binefacerile unei educații admirabile, care în urmă o ridicase pe tron, "această culme a fericirii omenești"; în sfârșit, întinsese mâna sa divină asupra tuturor celor pe care Irina îi iubea, asupra soțului, copiilor, nepoților săi, acordând basileului în războaiele împotriva barbarilor victorii mari și fructuoase, membrilor familiei suverane vindecări miraculoase în bolile lor
Irina Ducas () [Corola-website/Science/315014_a_316343]
-
Între toamna lui 1227 și primăvara lui 1228 nu se întâmplase nimic deosebit ca împăratul să se decidă brusc să pornească în Orient, el voia dosr să demonstreze că pleacă atunci când vrea, nu când i se poruncește. Papa, furios la culme, nu mai avea ce face decât să-i excomunice pe cruciați. Astfel se producea un lucru nemaipomenit. În pământul sfânt intra, în vara anului 1228, o cruciadă excomunicată, condusă de un împărat excomunicat, ce părea că nu se simte deloc
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
La începutul anului 1927, Hitler se bucura deja de o oarecare celebritate în München datorită ascensiunii noului său partid, fiind și într-o situație financiară mult mai bună. Tot acum el se hotărăște să închirieze o casă de vacanță pe culmea Obersalzberg, lângă Berchtesgaden, o localitate din apropierea graniței cu Austria. Cu toate că nu mai fuseseră în relații apropiate de mai bine de 15 ani, Hitler îi scrie surorii sale vitrege propunându-i să se mute la noua lui Haus Wachenfeld pentru a
Geli Raubal () [Corola-website/Science/318607_a_319936]
-
fost construită în secolul al XVII-lea (în jurul anului 1650), în timpul domniei lui Vasile Lupu (1632-1653). Vechimea bisericii este recunoscută de istoricul Nicolae Iorga (1871-1940), care descrie astfel satul Șcheia: ""În sus, drumul apucă spre Șcheia, sat bine întemeiat pe culmea unui deal săpat în gropi de către aceia care altă dată vor fi căutat piatră pe aici (...) De cealaltă parte a satului, pe culme, Vasile Lupu, pribeag în aceste părți, de frica tătarilor, a durat într-o vară o biserică de
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
Iorga (1871-1940), care descrie astfel satul Șcheia: ""În sus, drumul apucă spre Șcheia, sat bine întemeiat pe culmea unui deal săpat în gropi de către aceia care altă dată vor fi căutat piatră pe aici (...) De cealaltă parte a satului, pe culme, Vasile Lupu, pribeag în aceste părți, de frica tătarilor, a durat într-o vară o biserică de lemn pentru ascunzătoarea sa. Ea nu-și are părechea aiurea. Clădită întocmai după chipul bisericilor de piatră, are și cadrul fereștrilor și cuibul
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
mari dimensiuni, “Porțile iadului” (Hell's Gate), “Terasa” (The Ledge) sau “Bestia” (Beast) sunt doar cateva din titlurile ce compun această impresionantă serie îmbrăcată cu o randare barocă. Apa ocupă cam două treimi dintr-o lume făcută pentru om care culmea... nu are branhii. În 2002 lansează o serie mai colorată față de ceea ce ne obișnuise până atunci. Expoziția intitulată simplu “Ophelia” ne introduce într-o lume sensibilă și parfumată a florilor. Florile fac întotdeauna oamenii mai buni și mai fericiți. Un
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
pe filosofia din România, pare să adopte mai curând o versiune mai firavă a celei de-a doua poziții. Existența unei filosofii românești este recunoscută, dar nu este asociată ethosului național, nici substanței etnice a românilor. Așadar, autorii spun: „La culmea dezvoltării sale dintre cele două războaie mondiale, filosofia românească a avut următoarele trăsături caracteristice: era strâns legată de literatură, în sensul că cei mai mulți filosofi români erau de asemenea scriitori importanți; a arătat o preocupare excesivă în chestiunea identității românești; a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
1884 în trei volume: "Logica" (1881), "Metafizica" (1882) și "Filosofia morală" (1884). În timpul secolului 20, istoria filosofiei românești poate fi împărțită în trei perioade: pre-comunistă, comunistă și post-comunistă. Două „școli” de filosofie au produs, în prima jumătate a secolului, două culmi ale filosofiei românești: școala lui Maiorescu și școala lui Nae Ionescu. Filosofii transilvăneni pot fi de asemenea grupați împreună, mai mult deoarece nu pot fi afiliați celorlalte două școli, dar și pentru că aparțin uneia și aceleiași familii spirituale. Aparte de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
categoriale, cele ale lui Platon, Aristotel și Kant. Sub un hegelian, dar probabil influențat de asemenea de Nicolai Hartmann, a susținut că realitatea, divizată în trei lumi, anorganică, organică și spirituală, este caracterizată de trei seturi distincte de categorii. La culmea acestei scări categoriale a pus o nouă categorie, ce reflectă impactul fizicii asupra gândirii sale: ondulația sau unda, ce a devenit așadar categoria supremă. El a dezvoltat mai târziu teoria inițiată de Vulcănescu și a scris niște cărți care i-
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ci de „fardarea minciunii”. Epoca de aur a reprezentat pentru gazetarii români o îngrădire a libertății de exprimare. Criticul literar Mircea Zaciu a denumit "deceniul satanic” perioada 1980-1989, perioadă în care cultul personalității lui Ceaușescu a atins cele mai înalte culmi. Trecerea de la comunismul „liberal” la cultul personalității s-a produs treptat, procesul începând în 1971, după ce Nicolae Ceaușescu a făcut o vizită în China și Coreea, de unde a venit cu idei pentru a schimba România. Dictatorul român a fost impresionat
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
de 1369 m este situat în partea de SV a Trascăului, în NE orașului Zlatna. Este mărginit la vest de Valea Morilor spre care coboară o pantă abruptă, iar la este, de Valea Feneșului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]