12,214 matches
-
în producerea proceselor psihice (c) ; a formulat problema particularității aparte a cauzalității proprii fenomenelor psihice (d). 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkley A fost meritul lui George Berkeley (1685-1753) și a lui David Hume (l711-1776) să redesemneze dimensiunile reflectării subiective. Filosof irlandez, Berkeley și-a propus să imortalizeze viața sufletească diferită, în concepția sa, de cea materială care pentru el era indivizibilă, incoruptibilă. Perspectiva sa a reprezentat o încercare de cucerire a domeniului substanțialității subiective, iar studiile sale au fost deschizătoare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de unde s-au inițiat programe de cercetare științifică, de explorare a naturii, cu influență formativă și informativă tot mai crescute. A fost cadrul prielnic pentru ca problemele delicate ale vieții sufletești, ale reflectării psihice în general, să fie scoase din cabinetele filosofilor și teologilor, spre a fi înmânate unor specialiști, deocamdată doar reprezentanți ai științelor naturii, biologi, respectiv fiziologi. S-au putut astfel realiza noi contribuții în domeniul cunoașterii vieții psihice, de așezare a terenului necesar nașterii psihologiei ca știință de sine
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nativiste în explicarea reflectării senzoriale s-a încadrat într-o tendință conceptuală mai generală decât posibila influență a teoriei aprioriste a lui Kant. Epoca era sub influența unei tendințe conceptuale iluministe mai vaste, în care și-au găsit locul alături de filosofi, creatori de artă, pictori și reprezentanți ai științelor naturii. În acest context se încadrează formularea "principiului anatomic", dominant în fiziologia vremii. În acord cu acest principiu, nimic nu se reflectă la nivelul receptorilor fără să aibă o bază anatomică, o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și atelajele din fabrici ca generatoare nu de bunăstare și civilizație, ci de suferințe și sărăcie. Era nevoie în societate de o nouă ordine democratică. În mod decisiv crește și interesul pentru cunoașterea vieții psihice, asupra problemelor de acest fel filosofii și teologii încetează să mai dețină exclusivitatea, pentru ca ele să ajungă în centrul atenției unor cabinete de specialitate medicală, unor reprezentați ai științelor naturii care și-au declarat deschis interesul pentru psihologie. Se dărâmă astfel zidul dintre suflet și corp
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dezvoltarea psihologiei. Helmholtz s-a declarat a fi fiziolog pe toată perioada vieții sale, deși contribuțiile sale au ajuns remarcabile în domeniul psihologiei. Din perspectiva sa fiziologică înaintată fenomenele senzoriale au fost studiate și detașate de abordările realizate în cabinetele filosofilor. Concepția sa despre lume și despre psihic este complexă și contradictorie; a fost un reprezentant distinct al științelor naturii, un determinist care a căutat să explice mecanismele intrinsece ale reflectării senzoriale. Condițiile sociale în care a activat l-au determinat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
modalitățile senzoriale și cele de mișcare. Contribuțiile lui Helmholtz au fost recunoscute în mod egal de Secenov, ca și de Wundt. Deseori ele au fost reinterpretate spiritualist, așa cum a făcut-o Schopenhauer. Faptele psihice rămân încă un apanaj al cabinetelor filosofilor. Deseori aici este minimalizat rolul obiectului în producerea reflectării, fapt care de fiecare dată reface prăpastia dintre reflectarea conștientă și realitate. Cu toate că Helmholtz a încercat să evite această prăpastie prin acțiunile neconștiente ale rațiunii, deseori el lasă deschisă poarta spre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și disputele purtate cu argumentele empiriste ale lui Locke și respectiv cu monadele lui Leibniz. Științei psihologiei îi lipseau încă fundamentele cognitive. Empirismul avea un succes crescând, dar era pus serios în dificultate în fața argumentelor raționaliste ale matematicilor. În atenția filosofilor se afla același om concret, dar care era pus în fața adevărului matematic al lui 2 x 2 = 4, împotriva căruia se puteau aduce mai greu argumente sau contraargumente senzoriale, de susținere sau de negare. Faptul că această operație matematică este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
activitatea laborioasă a lui Wundt din a doua parte a vieții sale, când, pentru el, viața psihică a devenit o funcție dependentă de condițiile sale sociale de manifestare. Activitatea lui Wundt a venit pe un tărâm pregătit îndelung de predecesorii filosofi și naturaliști, fiziologi, care au creat un leagăn avantajos pentru apariția și dezvoltarea psihologiei. De predecesorii filosofi am amintit în capitolul precedent. Rândurile lor au fost completate cu reprezentanții fiziologiei, cum a fost Johann Friedrich Herbart (1776-1841), autor al unei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a devenit o funcție dependentă de condițiile sale sociale de manifestare. Activitatea lui Wundt a venit pe un tărâm pregătit îndelung de predecesorii filosofi și naturaliști, fiziologi, care au creat un leagăn avantajos pentru apariția și dezvoltarea psihologiei. De predecesorii filosofi am amintit în capitolul precedent. Rândurile lor au fost completate cu reprezentanții fiziologiei, cum a fost Johann Friedrich Herbart (1776-1841), autor al unei lucrări cu titlul Psihologie științifică, în care și-a propus studiul vieții psihice cu ajutorul metodelor matematicilor. El
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în formularea rolului apercepției în reflectare, în elaborarea asociațiilor de idei, a experienței anterioare, a voinței, a stabilirii relațiilor dintre oameni. Psihologia încă nu era născută, iar disputarea problemelor de acest fel se făcea încă pe masa de lucru a filosofilor și nu în laboratoarele de neurofiziologie nervoasă. Wundt a recunoscut că împărtășește vechea concepție animistă aristotelică după care sufletul este o "entelehie a corpului viu", cu o finalitate a sa naturală, că unele rămășițe ale acestui suflet pot fi găsite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lui Wundt este nedreaptă. Aceste probleme trebuiau formulate, pentru că temele respective erau în atenția metafizicii vremii, erau formulate ca probleme ale reflectării conștiente, erau de actualitate. Mai mult, cu soluțiile metafizice propuse în materia explicării voinței, la acea vreme, unii filosofi ca Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) sau Schopenhauer (1788-1860) făcuseră cu ani în urmă carieră și problemele formulate de ei s-au înscris în istoria științei. Wundt a avut meritul să aducă disputele de acest fel în laboratorul său de psihologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dreptate reperat în invitația pe care mai înainte Descartes a făcut-o la gândire, la cugetare, de care s-a dovedit a fi dependentă întreaga existență socială a omului. Drumul deschis de Descartes a fost urmat de o pleiadă de filosofi, literați, politicieni, de numeroși reprezentanți ai științelor naturii, de teologi, care au adâncit clivajul dintre echilibrul adus de creștinătate în sufletele oamenilor și problemele apărute în fața omul de rând al noii societăți. Printre aceștia pot fi enumerați filosoful și artistul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pleiadă de filosofi, literați, politicieni, de numeroși reprezentanți ai științelor naturii, de teologi, care au adâncit clivajul dintre echilibrul adus de creștinătate în sufletele oamenilor și problemele apărute în fața omul de rând al noii societăți. Printre aceștia pot fi enumerați filosoful și artistul literar François Marie Arouet Voltaire (1694-1788), politicianul Charles Louis Montesquieu (1689-1755), naturalistul Maine de Biran (1766-1824), enciclopediștii Jean le Rond D'Alembert (1717-183) sau Denis Diderot (1713-1784), abatele Étienne de Candillac (1714-178), medicul naturalist Georges Cabanis (1757-1808) ș.a.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Voltaire (1694-1788), politicianul Charles Louis Montesquieu (1689-1755), naturalistul Maine de Biran (1766-1824), enciclopediștii Jean le Rond D'Alembert (1717-183) sau Denis Diderot (1713-1784), abatele Étienne de Candillac (1714-178), medicul naturalist Georges Cabanis (1757-1808) ș.a., un șir încoronat la capăt de filosoful și eseistul Henri Bergson (1859-1941). Creațiile lor se constituie ca părți ale unei psihologii metafizice, îndreptate spre descoperirea "interioarelor" universului spiritualității oamenilor, a imenselor energii care se pot ascunde în spatele problematicilor legate de experiența acestora, a conștientizării propriei lor acțiuni
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În accepțiunea sa, pentru ca cineva să devină psiholog, acesta trebuie să aibă cunoștințe solide și multiple, de fiziologie, de matematică, fizică, patologie și în plus, aptitudini experimentale. Prin el psihologia face pasul decisiv de despărțire de cabinetele de meditație ale filosofilor. Experiența sa științifică, Ribot a sintetizat-o în mai multe lucrări publicate la acea vreme. Printre acestea pot fi amintite Psihologia sentimentelor, publicată în 1896, Logica sentimentelor în 1905, un Eseu asupra imaginației creatoare care a apărut în anul 1900
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cunoștea faptul că deja din Antichitate a fost evocată existența unei diferențieri caracteriale dintre oameni care îi deosebea pe aceștia între ei la fel cum îi deosebeau caracteristicile lor trupești. Cugetări pe probleme de acest fel erau frecvente în gândirea filosofilor, a moraliștilor, a medicilor, a pedagogilor, ca și în cea a oamenilor de rând. În vechea Grecie, Teophrast, părintele botanicii, discipolul lui Aristotel, a descris diverse modalități de împărțire a oamenilor între ei. Același interes s-a manifestat pregnant la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihicului. Era o perspectivă cu totul nouă, proprie sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul de secolului al XX-lea. 7.1. Psihologia popoarelor Psihologia popoarelor reprezintă o disciplină distinctă a psihologiei ale cărei origini pot fi identificate în gândirea filosofilor germani. În acord cu această perspectivă de abordare a psihicului, obiectul de cunoaștere al psihologiei trebuie să fie nu individul și dezvoltarea sa spirituală, ci întregul popor din care acesta face parte. S-a pornit pe această linie investigativă de la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
numele unui medic, la cel a lui Sigmund Freud (1856-1939), contemporan cu I.P. Pavlov. El a pus bazele acestei orientări în psihologie într-un context în care preocupările ce țin de psihismul reflectării inconștiente au fost formulate mai înainte, de filosofii din secolul al XIX-lea, de cei care au postulat primordialitatea vieții instinctive în comportare. Acestora li s-au adăugat o seamă de alți naturaliști, neurologi, fiziologi, medici și psihologi, interesați să realizeze aplicații în domeniul psihologiei, să studieze problematica
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Totul se întâmpla într-o epocă dominată de o seamă de alte tendințe spiritualiste, oculte, metafizic sterile, ale căror aplicații se aflau sub cea mai serioasă acuză de șarlatanie. În ceea ce privește problematica inconștientului, prioritatea poate să-i fie acordată medicului și filosofului Pierre Jannet (1859-1947) care, în teza sa de doctorat asupra automatismelor psihologice, susținută în 1889, a formulat problema abordării experimentale a formelor primare elementare de compunere a comportamentului. În această lucrare el a încercat să demonstreze că, pe un plan
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a unor mari gânditori, ca Socrate sau Heraclit aparținând epocii elene, sau ca Lucretius sau Galenus din vechea Romă. Legătura este totuși căutată în contextul în care cunoașterea științifică psihologică nu ezită să-și caute trecutul ei îndepărtat în gândirea filosofilor antici și, contrar unor critici literari ca Tudor Vianu, care a făcut din poezia lui Ovidiu doar un obiect de investigație estetică. Așa apare aceasta în literatură de peste două mii de ani, deși o problemă care a creat nedumerire are implicații
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
alt profesor universitar, acesta fiind găsit necorespunzător pentru satisfacerea respectivelor interese. Toți cei care l-au avut ca dascăl pe Gh. Zapan l-au cunoscut ca pe o per-sonalitate prestigioasă, ca pe un savant de formație multidisciplinară, psiholog, matematician, cibernetician, filosof, jurist. A fost numit în funcția de șef de catedră a învățământului psihologic bucureștean după ce, în același an 1966, i s-a acordat și titlul de profesor emerit. Au fost lauri acordați pentru meritele sale științifice și profesionale, însă în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
privind natura comună a vieții instinctive și inteligente a delfinilor și a oamenilor. Activitatea de psiholog desfășurată la complexul muzeal a fost reușită, îndeaproape asistată și susținută de psihologi ca M. Beniuc, P. Popescu-Neveanu, M. Golu sau E. Verza, de filosofi ca I. Pârvu, dar și de eminenți reprezentanți ai cunoașterii biologice, cum au fost R. Codreanu, E. Macovschi, M. Băcescu, C.A. Picoș ș.a. Rezultatele obținute aici, în lucrul cu comportamentul delfinilor, în dirijarea reactivității lor instinctive și inteligente, consemnate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spațiului public mediatic. Noțiunea de "spațiu public" a fost propusă de mai mulți autori în secolul al XX-lea, precum Walter Lippmann (1922/2009), Hannah Arendt (1972) și John Dewey (1927/ 1954), însă conceptul este în mod curent asociat cu filosoful german Jürgen Habermas (1962/2005). De-a lungul anilor, conceptul de "spațiu public" a constituit punctul focal pentru numeroase studii critice. Chiar dacă Habermas nu a propus nicio reformulare generală a conceptului, accepțiunea spațiului public s-a modificat de-a lungul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
libertăți de care se bucură manifestările discursive. Fără a urmări o componentă pragmatică efectivă, limbajul filosofic pornește de la reflecții asupra ordinii sociale, ajungând la propunerea unor alternative la aceasta. În acest punct, apropierea de limbajul politic este evidentă, în măsura în care și filosoful și politicianul sunt, în bună măsură, întemeietorii unei lumi. În spațiul politic însă, noua lume este modelată potrivit valorilor ideologice pe care le împărtășește locutorul, în vreme ce în cadrul discursului filosofic, conflictul este doar la nivel ideatic: "Fie că este de natură
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
diferențele dintre limbajul filosofic și limbajul politic se accentuează și obligă la abordări distincte ale manifestărilor discursive specifice. H. Wald subliniază că "deși nu există un limbaj specific filosofiei, există totuși un specific al limbajului filosofic"91, în sensul că filosoful recurge la limbajul obișnuit, dar îl folosește în mod neobișnuit, conferindu-i o întrebuințare specială, neobișnuită: metasemică și metaforică, categorială și expresivă. Prin urmare, individualitatea limbajului filosofic nu este conferită de utilizarea unei terminologii specializate, ci de întrebuințarea particulară a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]