11,589 matches
-
filozof, istoric); H. Coandă (inventator, fizician, sculptor, muzician); Chopin (compozitor, pictor, poet, actor). În urma studiului făcut de R. White și C. Cox pe un număr de 301 genii (care au trăt între anii 1650 și 1850) s-a dovedit că geniile sunt multilaterale în comparație cu oamenii obișnuiți. Majoritatea geniilor posedă aptitudini speciale remarcabile pentru 5 8 domenii de creație. Dintre acestea, prin selecția operată de mediu, a fost avantajat un singur domeniu în care persoana înalt creativă a avut contribuții extraordinare. 4
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
muzician); Chopin (compozitor, pictor, poet, actor). În urma studiului făcut de R. White și C. Cox pe un număr de 301 genii (care au trăt între anii 1650 și 1850) s-a dovedit că geniile sunt multilaterale în comparație cu oamenii obișnuiți. Majoritatea geniilor posedă aptitudini speciale remarcabile pentru 5 8 domenii de creație. Dintre acestea, prin selecția operată de mediu, a fost avantajat un singur domeniu în care persoana înalt creativă a avut contribuții extraordinare. 4.2.2 Influența vârstei Creativitatea este dependentă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Viena. La aceste persoane a avut loc un ritm accelerat de maturizare a aptitudinilor speciale și o capacitate deosebită de a acumula informații specifice domeniului. Nu trebuie pierdute din vedere alte două aspecte: mediul favorabil în care s-au format geniile creatoare (climat familial și social favorizant dezvoltării aptitudinilor necesare creației) și marea lor motivație de a crea. Platon, filozof grec antichității, spunea că, iar Corneille, dramaturg francez al secolului XVIII, scria că . Vârsta tânără oferă anumite atuuri pentru creativitate: energie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ei” ? 4.2.4 Sănătatea Sănătatea fizică este importantă în creativitate atâta timp cât nu afectează acuitatea senzorială și procesele psihice implicate în respectivul domeniu de creație. Sănătatea mintală este cu atât mai importantă. Un fenomen controversat este așa-zisa legătură dintre geniu și nebunie. „De la geniu la nebunie nu este decât un pas” s-a spus de multe ori. Marii creatori s-au manifestat de multe ori printr-un nonconformism comportamental care a fost catalogat uneori drept nebunie. Totuși, procentul de psihotici
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Sănătatea Sănătatea fizică este importantă în creativitate atâta timp cât nu afectează acuitatea senzorială și procesele psihice implicate în respectivul domeniu de creație. Sănătatea mintală este cu atât mai importantă. Un fenomen controversat este așa-zisa legătură dintre geniu și nebunie. „De la geniu la nebunie nu este decât un pas” s-a spus de multe ori. Marii creatori s-au manifestat de multe ori printr-un nonconformism comportamental care a fost catalogat uneori drept nebunie. Totuși, procentul de psihotici printre genii este mare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nebunie. „De la geniu la nebunie nu este decât un pas” s-a spus de multe ori. Marii creatori s-au manifestat de multe ori printr-un nonconformism comportamental care a fost catalogat uneori drept nebunie. Totuși, procentul de psihotici printre genii este mare, de 12-13%, și crește proporțional cu gradul de dotare. Conform opiniei lui Liviu Rusu (în teza de doctorat, din 1936), atât creatorul cât și bolnavul psihic pot avea în antecedente o „entropie sufletească”. Cu toate că rădăcina este aceeași, lucrurile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a ființei. De multe ori au existat situații când, datorită condițiilor vitrege de viață sau datorită unui ritm de muncă epuizant, s-a subminat rezistența psihică a creatorului, oferind condiții pentru instalarea unei maladii psihice ireversibile. În domenii precum știința, geniul trebuie să facă față unui exces de informații pe care creierul este forțat să le prelucreze. Dacă acest efort este prelungit peste limitele suportabilității structurilor nervoase, se poate produce un declic, iar personalitatea creatorului se alterează. Schizofrenia este una din
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
față unui exces de informații pe care creierul este forțat să le prelucreze. Dacă acest efort este prelungit peste limitele suportabilității structurilor nervoase, se poate produce un declic, iar personalitatea creatorului se alterează. Schizofrenia este una din bolile care pândesc geniile. Potrivit lui Jordan Peterson, profesor de psihologie în cadrul Universității Toronto, persoanele creative rămân permanent în contact cu informațiile în exces care vin mereu din mediul înconjurător. Un om normal analizează un obiect, iar apoi uită de acesta, chiar dacă obiectul respectiv poate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Gogol, F. Dostoevski, S. Mallarme, Ch. Baudelaire, M. Eminescu, Fr. Kafka, Virginia Wolff - în creația literară, Mozart, Beethoven, Rossini, Wagner, Smetana - în compoziția muzicală, I. Newton, L. Boltzmann, Kurt Gödel, J. F. Nash - în știință. Ed. Touluse spunea:. Totuși, cele mai multe genii nu au fost niciodată psihotice. De pildă Leonardo da Vinci, B. Michelangelo, Goethe, V. Hugo, G. Verdi, G.B. Shaw, ș.a. sunt exemple de robustețe psihică și longevitate creatoare. Genialitatea nu este un simptom de degenerescență, nici de nevroză, nici de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
psihică și longevitate creatoare. Genialitatea nu este un simptom de degenerescență, nici de nevroză, nici de halucinație, ci este expresia de apoteoză a spiritului uman. Anca Munteanu spunea: . În concluzie, se poate afirma că actul creator constituie pentru omul de geniu modalitatea prin care își poate canaliza constructiv și nobil imensa sa ardere și neliniște interioară, pentru a se învinge pe sine și a oferi sens și distincție întregii sale existențe. 4.3 Factorii sociali și culturali O povestioară spusă de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
apreciată în școală. Randamentul școlar general constituie un indicator defectuos în aprecierea creativității. Există exemple de mari creatori care au fost mediocri sau submediocri la anumite discipline școlare. În [41] sunt date câteva opinii ale profesorilor sau părinților despre viitoarele genii creatoare, opinii care stârnesc astăzi surprinderea și zâmbetul: Darwin era considerat de tatăl său rușinea familiei. Despre Balzac se spunea: „Acest bonom mic și gras este într-o comă intelectuală permanentă”. Menționăm că Balzac a avut IQ cotat la 155
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
relația dintre nivelul foarte ridicat al educației și creativitate, cu alte cuvinte, dacă erudiția stimulează sau diminuă creativitatea. Într-un studiu realizat de Simonton, în 1984, a fost analizată celebritatea în raport cu nivelul educației. Studiul a fost realizat pe 300 de genii, care au trăit între anii 1450 și 1850 (aceeași din studiul Catherinei Cox §4.1.1.4). Relația dintre celebritate și educație este de forma ∩ (adică un U răsturnat), cu nivelul maxim pentru studii universitare. Mai puțini sau mai mulți
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mai multor persoane, incluzând rudele (familia) și instructorii (mentorii). Leopold Mozart, un talentat violonist din Salzburg, a jucat un rol important în educația muzicală a fiului său Wolfgang Amadeus Mozart, instruindu-l încă din copilărie și contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al acestuia. La vârsta de 5 ani, înainte de a ști să scrie, Mozart compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. La 6 ani va pleca alături de tatăl său într-un turneu european care va dura 9
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
explorare întreprinse de elevi; d) tendința de a se complace strict în limitele sexului căruia îi aparține (ajungându-se să se creadă că afectivitatea și receptivitatea sunt virtuți feminine, iar independența în gândire este o virtute masculină); e) confuzia între geniu și nebunie, cu consecința discreditării geniului; f) obsesia activităților contra cronometru; g) falsa disjuncție între muncă și joacă; h) supraestimarea aparențelor; i) tendința de aborda alt chip decât cel real; j) prejudecata că talentele sunt foarte rare. În literatura creatologică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a se complace strict în limitele sexului căruia îi aparține (ajungându-se să se creadă că afectivitatea și receptivitatea sunt virtuți feminine, iar independența în gândire este o virtute masculină); e) confuzia între geniu și nebunie, cu consecința discreditării geniului; f) obsesia activităților contra cronometru; g) falsa disjuncție între muncă și joacă; h) supraestimarea aparențelor; i) tendința de aborda alt chip decât cel real; j) prejudecata că talentele sunt foarte rare. În literatura creatologică românească există preocupări notabile în direcția
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
reprezintă modalități aparte de antrenare a creativității, luând în considerare că subiecții sunt solicitați să aibă cât mai multe idei și să stabilească cât mai multe asociații noi. Capitolul 11 REGULI DE URMAT PENTRU A FI CREATIVI sau CUM GÂNDESC GENIILE Michael Michalko 10.1 Introducere Întrebările din citatul de mai sus sunt fascinant de provocatoare. Dacă am ști răspunsurile și le-am aplica, am putea, oare, obține din fiecare om un laureat al premiului Nobel? Poate că da. Sau doar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
incluse: zestrea genetică a fiecărui om, aportul mediului (social și cultural) și șansa individului de a se întâlni la momentul oportun cu domeniul pentru care are „chemare”. Rolul acestui capitol este de a descrie diferite strategii de gândire - proprii marilor genii și de a arăta cum putem să le folosim pentru a fi mai creativi atât în plan profesional cât și în viața personală. Înainte de aceasta, este util să răspundem la două întrebări: creativitatea poate fi educată? există reguli pentru a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
au născut necreativi sau pentru că nu și-au dezvoltat în timp această latură a personalității? Cu ani în urmă, două curente au făcut carieră. Pe de o parte predeterminismul genetic considera că omul este ceea ce i-a fost prescris, iar geniul este exclusiv ereditar, un „har divin”, o șansă „a celor aleși”. În mod similar, ambientalismul promova, în direcție opusă, că prin aportul factorilor de mediu se poate face totul, cu alte cuvinte, prin instrucție și exercițiu putem aduce orice individ
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
găsi în cuvintele lui A.D. Moore: Având în vedere aceste premise, în continuare vor fi date un număr de 22 de reguli, gândite ca strategii, care vă vor face mai creativi. Aceste reguli vor fi susținute de exemple din creația geniilor. Nu este suficient să citiți regulile prezentate. Pentru a ajunge să aveți idei noi și să creați soluții originale trebuie să folosiți aceste tehnici. Închipuiți-vă că trebuie să explicați unui om de la tropice despre plăcerea de a schia, știind
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ca în exemplul dat, poate primele încercări de a aplica aceste strategii nu vă vor aduce idei spectaculoase, dar perseverând veți cunoaște succesul. 10.2 Atitudinea inițială Este imposibil să fii creativ dacă ai o atitudine negativă. Dacă analizezi comportamentul geniilor creative ca: Leonardo da Vinci, Edison, Einstein, Picasso, H. Ford și toți ceilalți, din toate timpurile, vei constata că toți au crezut în ei și au gândit pozitiv. Gândirea negativă nu i-a caracterizat. În loc să excludă posibilitățile, creatorii includ toate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vorbit la timpul potrivit de „sensibilitatea la probleme”, ca fiind capacitatea unora de a vedea în universul lor personal sau profesional probleme la care nu s-au gândit ceilalți și care așteaptă să fie rezolvate. Este un adevăr faptul că geniile se caracterizează printr-o curiozitate extraordinară și pun tot timpul întrebări îndrăznețe. Leonardo da Vinci își nota în caietele sale o mulțime de întrebări, încercând să găsească principiile de bază ale funcționării unor lucruri din natură, Einstein se întreba mereu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
produc rezultate incerte, etc. Uneori provocările provin din iritări, asememea perlelor care cresc atunci când stridia este iritată de firele de nisip din interiorul cochililei. Problemele sesizate pot fi diverse: tehnice, științifice, din domeniul artelor, manageriale, de relații interpersonale, etc. Pentru genii problema de rezolvat se constituie într-o provocare. Deci, considerați problema ca pe o provocare și scrieți-o pe hârtie. În felul acesta atenția devine fixată și deveniți deciși în legătură cu subiectul asupra căruia trebuie să vă concentrați. Odată sesizată problema
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
asupra problemei perspectiva îi era limitată de modul clasic de a privi situația, care nu îi permitea să o analizeze complet, așa cum o făcea după ce o descompunea problema și o analiza din mai multe perspective total diferite. Trebuie știut că geniile nu analizează o problemă folosind soluțiile unor probleme similare rezolvate în trecut, adică gândesc productiv, nu reproductiv. De aceea, pentru a veni cu soluții inovatoare, este necesar să abandonăm algoritmul care copiază soluția unei probleme similare și să regândim problema
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
similare rezolvate în trecut, adică gândesc productiv, nu reproductiv. De aceea, pentru a veni cu soluții inovatoare, este necesar să abandonăm algoritmul care copiază soluția unei probleme similare și să regândim problema. Mai mult, analizând problema din mai multe perspective, geniile nu găsesc numai soluții pentru situația pe care o studiază, ci descoperă și soluții pentru alte probleme. Să considerăm cazul lui Einstein și elaborarea teoriei relativității. Totul a pornit de la gândirea unei probleme de fizică: dacă un om sare de pe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
să conțină puține detalii. Detaliile cât mai bine reprezentate duc la găsirea unor soluții mai rapide, dar puțin creative. Este bine ca reformulările să fie cât mai abstracte și să extindă problema. Într-un studiu autobiografic, Freud mărturisea că secretul geniului său constă în abilitatea de a extinde aria unei probleme, de a face extrapolări și de a abstractiza cât mai mult. Newton a descoperit legea atracției universale după „experiența” cu mărul care i-a căzut în creștetul capului. Atunci s-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]