10,840 matches
-
semnătură electronică, transmiterea se va face pe suport hârtie; în ambele cazuri comunicarea se va face cu respectarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2) din ordonanța de urgență; informațiile comunicate după expirarea termenelor prevăzute în actul normativ mai sus invocat nu vor fi luate în considerare de către Ministerul Finanțelor Publice; ... d) transmiterea oricăror clarificări sau informații suplimentare de către ordonatorul principal de credite către Ministerul Finanțelor Publice, în atenția Unității de evaluare a investițiilor publice, pe suport electronic, la adresa indicată pentru
NORME METODOLOGICE din 26 martie 2014 privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260615_a_261944]
-
pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit el și familia sa. 66. Guvernul consideră exorbitante aceste sume. În ceea ce privește suma solicitată cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, Guvernul susține că nu există o legătură de cauzalitate între prejudiciul invocat și obiectul prezentei cauze. În ceea ce privește suma solicitată cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, Guvernul consideră că o eventuală hotărâre de condamnare ar putea constitui, în sine, o reparație satisfăcătoare și că, în orice caz, sumele cerute nu concordă cu
HOTĂRÂRE din 5 martie 2013 în Cauza Manolachi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260656_a_261985]
-
2007 . În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) și d) din același act normativ, apreciază că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că autorii excepției nu motivează în ce anume constă contrarietatea acestora cu dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 22 mai 2013, pronunțată în Dosarul nr. 666/263/2013, Judecătoria Motru a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Din examinarea încheierilor de sesizare și a criticilor invocate, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 47 lit. a), b) și d) și art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
Partea I, nr. 338 din 1 mai 2008, și Decizia nr. 1.588 din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011, prin care a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată. Prin Decizia nr. 646 din 29 noiembrie 2005 , Curtea a constatat că prerogativele încredințate procurorului de către legiuitor, privind administrarea și aprecierea probelor în cursul urmăririi penale, reprezintă o expresie a rolului Ministerului Public stabilit de prevederile art. 131 din Constituție
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
Codul de procedură penală din 1968, plângere contra actelor procurorului la procurorul ierarhic superior ori la instanța de judecată, după caz. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziei invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru aceste motive, Curtea constată că prevederile art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 nu încalcă nici dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție referitor la prezumția
DECIZIE nr. 82 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6, art. 9, art. 14, art. 23, art. 25-28^1, art. 30, art. 65, art. 68^1, art. 69-74, art. 136-138, art. 143-152, art. 160-160^b, art. 161-170, art. 200-264, art. 270, art. 274, art. 287, art. 385^9 alin. 1 pct. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi, în special, ale art. 262 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 5, art. 18^1 alin. (1) şi art. 18^2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260727_a_262056]
-
fi puse în executare de către acesta, ea constituind un mijloc de probă în susținerea unei situații de fapt, față de care i s-a solicitat de către Agenția Națională de Integritate să manifeste o anumită conduită, raportat la un text de lege invocat ca temei al solicitării. Prefectul județului Suceava nu a refuzat executarea hotărârii judecătorești, ci a analizat legislația incidentă, în vederea identificării temeiului legal pentru declanșarea procedurii disciplinare față de primarul comunei Udești sau pentru emiterea ordinului de încetare înainte de termen a mandatului
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
iulie 2013, Curtea Constituțională, menținând jurisprudența existentă, a constatat că astfel de critici "vizează, în realitate, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, ceea ce excedează competenței instanței de contencios constituțional." Pe cale de consecință, Curtea constată că principalul motiv de neconstituționalitate invocat nu privește textul de lege, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
a mai fost supus controlului de constituționalitate, în numeroase rânduri, în acest sens fiind, de exemplu, deciziile nr. 1.617 din 16 decembrie 2010 , nr. 410 din 2011 sau nr. 951/2012, prin care Curtea a respins excepțiile de neconstituționalitate invocate. În raport cu critica formulată, arată că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorității judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de actul de justiție. Regula este cea a timbrării
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. c) liniuţa a 4-a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261022_a_262351]
-
din oficiu, capetele de cerere din perspectiva unui articol sau paragraf pe care părțile nu l-au invocat. Un capăt de cerere se caracterizează prin faptele pe care le denunță și nu doar prin simplele motive sau argumente de drept invocate (a se vedea, mutatis mutandis, Guerra și alții împotriva Italiei din 19 februarie 1998, pct. 44, Culegere de hotărâri și decizii 1998-I, și Berktay împotriva Turciei, nr. 22.493/93, pct. 167, 1 martie 2001). În lumina acestor principii
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2011 în Cauza Iorga şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260992_a_262321]
-
că prevederile Legii nr. 146/1997 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 881/2008 sau Decizia nr. 657/2010 , prin care Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. În raport cu criticile formulate, Guvernul reține că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat că persoanele care se adresează autorității judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de actul de justiție. Regula este cea a
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, deoarece nu încalcă prevederile din Constituție și din actele normative internaționale invocate. Astfel, arată că avocatura este un serviciu public, organizat pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat este exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
sunt supuse controlului de constituționalitate, întrucât produc efecte juridice în cauză. Dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.019 din 29 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 10 ianuarie 2013, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
45 din 20 ianuarie 2014. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995 , acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile constituționale referitoare la dreptul de asociere și dreptul la muncă, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 379 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 27 noiembrie 2013, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, reținând
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Statutul profesiei de avocat a fost adoptat de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, fără ca aceasta să contravină prevederilor constituționale invocate. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale. Faptul că accesul la profesia de avocat este
DECIZIE nr. 135 din 13 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală din 1968 şi ale art. 1 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261319_a_262648]
-
că, printr-o astfel de aplicare a legii, dreptul devine iluzoriu. Totodată, se apreciază că este o problemă de previzibilitate a normei juridice supuse controlului, iar lipsa de previzibilitate și retroactivitatea pun o stavilă accesului liber la justiție. Pentru motivele invocate, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției și constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 4, întrucât acestea contravin art. 15 alin. (2) și art. 21 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sub aspectul neretroactivității
DECIZIE nr. 95 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33, precum şi ale art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261325_a_262654]
-
inculpatei a învederat instanței că în cauză a intervenit prescripția răspunderii penale cu privire la infracțiunea de înșelăciune, termenul de prescripție fiind calculat conform dispozițiilor relevante din noul Cod penal. Curtea de Apel București - Secția I penală, examinând sentința atacată față de chestiunea invocată, ce vizează împlinirea termenului de prescripție specială a răspunderii penale față de data comiterii faptelor, având în vedere și opinia reprezentantului parchetului exprimată la același termen de judecată, a constatat că soluționarea cauzei depinde de dezlegarea de principiu a unei chestiuni
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
puncte de vedere diferite, în baza art. 475 și următoarele din noul Cod de procedură penală, instanța menționată a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a chestiunii de drept invocate. III. Punctul de vedere al Curții de Apel București - Secția I penală cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită Curtea a reținut că în speță inculpata a fost trimisă în judecată și condamnată de către instanța de fond pentru
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
text care face referire la "orice dispoziție cu caracter penal cuprinsă în legi organice, ordonanțe de urgență sau alte acte normative care la data adoptării lor aveau putere de lege", și nu la un act normativ anume. Un argument suplimentar invocat a constat în aceea că analiza îndeplinirii condițiilor prescripției se realizează în contextul înlăturării răspunderii penale, demers care exclude însăși posibilitatea aplicării unei pedepse. Curtea de Apel Bacău a precizat că instanțele din circumscripție au opinat, în majoritate, pentru caracterul
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
art. 122 din vechiul Cod penal este depășit cu încă o dată), Curtea Constituțională a constatat că norma legală menționată este constituțională în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârșite sub imperiul legii vechi. În motivarea excepției de neconstituționalitate invocate, Avocatul Poporului a susținut că dispozițiile art. 124 din Codul penal - astfel cum a fost modificat prin actele normative menționate - contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 15 alin. (2
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
pentru care s-au finalizat procedurile judiciare printr-o hotărâre judecătorească, până la intrarea în vigoare a legii menționate, cu toate că ambele categorii se află în aceeași situație juridică, fiind cercetați pentru infracțiuni comise în aceeași perioadă (...)". În raport cu cele precizate în legătură cu excepția invocată, Curtea Constituțională a arătat că prescripția aparține dreptului penal material, și nu dreptului procesual penal, fiind o cauză de înlăturare a răspunderii penale. A considerat că prescripția are caracterul unei renunțări a statului de a mai aplica pedeapsa pentru o
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
a fi afectată regula inadmisibilității creării unei a treia legi." ----- *7) "De ce este nelegală și neconstituțională aplicarea globală a legii penale în situații tranzitorii", Mihai Adrian Hotca, 11 aprilie 2014, http://www.juridice.ro/317869/de-ce-este-nelegala-si-neconstitutionala-aplicarea-globala-a-legii-penale-in-situații-tranzitorii.html În legătură cu argumentele anterior invocate, Înalta Curte consideră că maniera de aplicare a legii penale mai favorabile în funcție de instituții autonome reiese și din formularea art. 9 și 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea critică, în realitate, dispozițiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) trebuie invocată: a) până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare;". ... 11. Se susține că textul criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 12. Examinând
DECIZIE nr. 590 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266308_a_267637]
-
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia". Or, având în vedere considerentele invocate mai sus, obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate nu are legătură cu cauza, întrucât autoarea acesteia nu s-a aflat în ipoteza asigurării asistenței juridice obligatorii în faza urmăririi penale, drept pentru care nu poate invoca neconstituționalitatea dispozițiilor care sancționează nerespectarea
DECIZIE nr. 590 din 1 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266308_a_267637]
-
procesuală de a dispune restituirea cauzei la procuror și de a exclude probe nelegal administrate, așa cum rezultă din dispozițiile art. 346 din Codul de procedură penală. Pe de altă parte, a apreciat că eludarea prevederilor art. 129 din Constituția României invocate, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicție în materie penală, nu poate face obiectul dezlegării unei chestiuni de drept de către Înalta Curte de Casație și Justiție în această procedură, ci, eventual, pe calea unei excepții de neconstituționalitate. Punctul
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]