11,805 matches
-
parcul Carol, a văzut niște puști de 12-13 ani care trăgeau în sus cu un AKM și care i-au răspuns că au auzit și ei că trebuiau predate armele și că așa le consumau muniția. S.B.: Și noi ne mirăm de ce au fost atât de mulți morți. A fost o degringoladă. Și în acest scenariu au fost și Gărzile Patriotice care de multe ori sunt uitate. Or, ele formau o a doua armată, ele formau o armată mai numeroasă decât
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cumva scrie "Sau scrii? ...Nu cumva scrii? mă tutuise deodată, glumeț, cu o amenințare glumeață, oprindu-se din nou în ninsoarea bogată 31. Altădată îl apostrofează cu apelativul autor: Ah, autorule, autorule! Îmi făcu el cu degetul, nu m-aș mira să aflu azi, mâine, că noaptea eu mă plimb cu un autor!...32. Înregistrându-i povestea pe bandă, Babis Vătășescu notează: Oricum, eram suveran. Amintirile lui îmi aparțineau. Puteam să fac orice cu ele. Să le dau, de exemplu, o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
aștepta răspuns"11. Al doilea fragment ekphrastic este următorul: Închise plicul și, dorind să evite privirea întrebătoare a doctorului, descoperi iarăși coloana de orbi. Căutând să-și învingă reținerea și spaima de altădată, le cercetă cu atenție fețele. Toți se miră și așteaptă, nici unul nu încearcă să iasă din rând. Nimeni nu strigă, nu se opune, nu schițează vreo urmă de revoltă. Orbul din frunte a căzut, următorul se prăbușește, al treilea își îndreaptă spre cer orbitele goale, dar nu strigă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Dacă vreți, puteți pleca toți ceilalți, dar el rămâne. - Domnule profesor, dar cum este posibil să renunțați atât de ușor la noi toți, care v-am ascultat mereu? Privindu-i cu blândețe, profesorul le-a explicat elevilor săi, atât de mirați de această neașteptată situație: -Voi știți, deja, ce e bine și ce e rău. Dacă ați pleca ăn lume, cu siguranță că ați ști cum să vă purtați, nici nu mă îndoiesc! Dacă, însă, el ar pleca de aici, dintre
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
români s- au prezentat pentru a felicita guvernul francez, ajutorul de primar, Buchez, le-a adresat următoarele cuvinte, după cum relatează ziarul „Le Constitutionel”: „în numele guvernului provizoriu, noi primim cu recunoștință acest semn de simpatie ce ni- dați dumneavoastră. Nu ne mirăm că dumneavoastră v-ați aflat împreună cu noi pe baricade. în Franța se proclamase de mult principiul fraternității națiilor și domniile voastre trebuie să ne socotiți ca pe frații domniilor voastre. Ceea ce se face în Paris nu este numai un lucru francez, ci
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
1938 Pictor „Mie tare mi-a plăcut totdeauna ce-i frumos. Dacă pictez ceva, mă gândesc mai mult cum ar fi să fie mai frumos, dar nu știu dacă reușesc așa cum aș dori eu. Când am luat premiul, m-am mirat, nu mi-a venit să cred. Am de gând să fac tablouri minunate de-acum încolo” Născută la 18 ianuarie 1938 în localitatea Bâra, județul Piatra Neamț. Studii: Școala Populară de Artă Bacău. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Ioan
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
venit prima oară la oraș, la Satu-Mare, îmi plăcea să umblu mult și să citesc firmele de pe străzi. Așa am văzut eu prima oară firma Școlii populare de artă și când am aflat că acolo poate învăța oricine m-am mirat. Profesorul Popdan m-a îndrăgit și m-a învățat să am răbdare și să nu fac cum fac alții desenul, ci cum îmi place mie și să arăt cum e pe la noi, la Cămârzana.” Născut în anul 1934, în satul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
felul cum făcea cruci Ion Stan Pătrăș pentru cimitirul nostru din Săpânța. La școală, încă din clasa a II-a, încercai să fac și eu dar în acuarelă. Mi-a reușit să fac nuntași și jocuri de care s-au mirat toți, chiar și străini, turiști care veneau în sat.” Născută în 1952, comuna Săpânța, jud. Maramureș. Debut artistic - 1967 Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori, Consiliul Culturi și Educației Socialiste, Întreprinderea poligrafica „București-Noi”, București, 1971; Arta plastică de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
mă grăbesc. nu trebuie să ajung atît de devreme ((se uită la ceas)) A: oricum pînă se umple:: CÎT are. vreo șaișpe locuri? ((pauză)) A: student? B: da↓ la masterat. ((după o scurtă pauză)) B: la petrol și gaze? A: ((mirat)) poftim? B: student la petrol↓ [aici? A: [nu. la masterat↓ la bucurești. B: a: faceți invers. credeam că veniți la plo[iești la facultate. A: [nu. mă DUC la facultate. la bucurești. B: am înțeles. ((între timp sosise în stație
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
după Kogălniceanu cu mândrie între literaturile Europei. Ea a făcut pasuri de urieș. Ca încurajare pedagogică, afirmația din programul Daciei literare era legitimă. Se-nțelege că și D. Cantemir și fiul său Antioh au nemurit numele Moldovei: Toată Europa se miră de acești doi oameni însemnați, numai noi, moldovenii, am rămas nebăgători de samă la slava lor care însă se revarsă și asupra noastră. Una peste alta, concluzia lui Kogălniceanu este totuși cea justă: Din zi în zi prințipaturile noastre țintesc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să iei ceva, așa, de sete, căci, bineînțeles, bucătăria e închisă. Nu știu de ce mai întrebi dacă nu cumva poți să primești și ceva de mâncare și nu știe nici băiatul care îți aduce meniul în care sunt doar băuturi, mirat de mirarea ta. Apoi, spațiul începe să se înăsprească deodată, devine sobru, culoarea dispare într-un alb cenușiu de pereți înalți și masivi. În piața care se deschide, doar domul cu măreția lui sparge liniștea, se ivește semeț cu iz
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
fi tentat să o fac și oricâtă dreptate aș fi avut, mă gândeam că se luptă cu el însuși, cu ceea ce eu reușeam, fără să vreau, să-l fac să vadă. Chiar mi-a spus odată, cu ciudă, că se miră că pot să scot din el toate lucrurile rele, ceea ce m-a făcut să mă întreb serios care era rostul acelei relații, nu de alta, dar, la iveală ar fi trebuit să iasă ce era bine și frumos și nu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
din nord, nervos că a stat să aștepte prea mult să i se dea tichetul pentru călătorie, cu o vânzătoare plictisită și molcomă, tot atât cât și mașinăria uzată care scoatea bilete, atât de veche că nu m-aș fi mirat să fi fost leat cu gramofonul. În disputa regională, reprezentantul nordului se plângea, înțepenit și demn, că numai în sud se întâmplă toate nenorocirile, cum ar fi aceea că aparatul de dat bilete nu funcționează, în timp ce fata de la miazăzi îi
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
învățătorul satului întâlnește pe unul dintre săteni, care avea prostul obicei de a drăcui și de a blestema la tot pasul. Tocmai îl auzise drăcuind și-i zise astfel: Măi omule, văd că ești de loc din iad. Săteanul se miră și zise: Cum așa, se poate? Tocmai așa, se poate foarte bine, răspunse învățătorul. Dacă ai vorbi bulgărește, de unde ai fi? Din Bulgaria. Dacă ai vorbi turcește, din ce loc ai fi? Din Turcia, bineînțeles. Dar dacă ai vorbi italienește
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
trecut douăzeci de ani. Fostul soldat, acum ajunsese general. Într-o zi întâlni pe fostul lui colonel, bătrân și slăbit. Colonelul uitase de mult întâmplarea de altădată. Pofti pe general să ciocnească împreună un pahar de vin ales și se miră, văzând că nu gustă deloc din vinul scump și strălucitor ca aurul. Generalul se ridică în picioare și zise: Dar ce crezi, domnule colonel, că eu am putut să-mi uit jurământul? Că am uitat închisoarea, condamnarea și apoi grațierea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vreme! Vai, cucoană, cum să-ți dau eu pe cel mai drăgălaș dintre toți copiii. Acum e întuneric, nu se vede, dar e ca un trandafir înflorit. Măcar că e numai de 4 ani, dar e deștept și inimos, de se miră lumea de el! Mi se pare că nu prea ești zdravănă la cap, zise moartea necăjită. Nu ne-am înțeles să-mi dai un copil? Uite îl iau pe cel mai mic, căci nu ți-e de nici un ajutor, nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
1938 Pictor „Mie tare mi-a plăcut totdeauna ce-i frumos. Dacă pictez ceva, mă gândesc mai mult cum ar fi să fie mai frumos, dar nu știu dacă reușesc așa cum aș dori eu. Când am luat premiul, m-am mirat, nu mi-a venit să cred. Am de gând să fac tablouri minunate de-acum încolo” Născută la 18 ianuarie 1938 în localitatea Bâra, județul Piatra Neamț. Studii: Școala Populară de Artă Bacău. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Ioan
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
venit prima oară la oraș, la Satu-Mare, îmi plăcea să umblu mult și să citesc firmele de pe străzi. Așa am văzut eu prima oară firma Școlii populare de artă și când am aflat că acolo poate învăța oricine m-am mirat. Profesorul Popdan m-a îndrăgit și m-a învățat să am răbdare și să nu fac cum fac alții desenul, ci cum îmi place mie și să arăt cum e pe la noi, la Cămârzana.” Născut în anul 1934, în satul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Iarna în pădure, de Eugen Jianu Citiți cu atenție textul: Egon simți că se cufundă în somnul cel mare și negru, de unde nu se mai întoarce nimeni.Dar un bot cald, o răsuflare fierbinte, îi atinse obrazul.Ursul îl împingea, mirat de nemișcarea omului. Îl împingea, îi lingea obrazul, nările, ochii. Se trăgea îndărăt, așteptând. Nu înțelegea de ce stau oamenii aceștia încremeniți, de ce n-au glas, de ce nu ridică mâinile, de ce nu se deșteaptă din somn.Fram nu înțelegea aceasta.Le
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ciocolatei! Poate să facă orice - absolut orice își pune-n cap! Nu-i așa, dragii mei? Trei bătrânei dădură aprobator din cap. - Vrei să spui că nu ți-am povestit niciodată despre domnul Willy Wonka și despre fabrica lui? se miră bunicuțul Joe.Niciodată, îi răspunse micuțul Charlie.Dumnezeule mare din ceruri! Nu știu ce-i cu mine! - Îmi povestești acum, te rog, bunicuțule Joe? - Bineînțeles că-ți povestesc. Așază-te lîngă mine, pe pat, scumpule, și ascultă cu atenție! Bunicuțul Joe era
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
moșii boierești, moșii peste moșii, mari și frumoase.Dar pământurile oamenilor unde sunt? Grigore Iuga tresări.Nu așteptase acum întrebarea, deși, pe când îi explica, pe drum, în câteva rânduri, i-a fulgerat și lui prin minte și chiar s-a mirat că Titu nu i-o pune.Își reveni repede și răspunse: -Apoi vezi, pământurile oamenilor,asta e chestia țărănească !Pământurile! Nu prea sunt și unde au fost s-au cam spulberat!” După discuția din tren are loc o altă discuție
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
fier groasă, așezată pe apă, apa care înconjură pământul, și pe stâlpi; și având uși pe lângă apă pe unde umblă făpturile îngerești, ca să ducă la Dumnezeu știri despre pământ." Într-un alt basm, Cu Cazarkina [Bârlea, II], un împărat se miră că nevasta sa nu mai naște, deși a depășit un an "de când se-ngroșa mereu". O babă îl sfătuiește pe împărat: "rânduiește copilu acela tot ce-ai la sufletu dumitale". Astfel, îi dori "să fie norocos, să aibă împărățiile de pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
părinții erau îngrijorați "că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul". Se întâlnește c-un călugăr bătrân; a doua zi călugărul îi spune: "Nu te mira de mine, ci mir'te de tine/că ai să iei de bărbat/ p-un fecior de împărat/astăzi mort și ne-ngropat!" A treia zi, călugărul adaugă la cele spuse cu o zi în urmă: "Și mulți ai o să-l veghezi/până când să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
propriile noastre fotografii, e iarăși absurdul. Ajung, în sfârșit, la moarte și la sentimentul nostru în legătură cu ea. E un subiect despre care totul a fost spus și e decent să ne ferim de patetic. Totuși, nu ne vom putea niciodată mira îndeajuns de faptul că toată lumea trăiește ca și cum nimeni "n-ar ști". Aceasta pentru că în realitate nu există o experiență a morții. În sensul propriu, experimentat e doar ceea ce a fost trăit și a devenit conștient. În cazul de față, abia
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de forme este figurat în mulțimea imaginilor acestui pământ. Pentru mine însă, nu s-a schimbat nimic. Nu regăsesc aici gustul concretului, sensul condiției umane, ci doar un intelectualism atât de nestăvilit încât generalizează însuși concretul. În zadar ne-am mira de paradoxul aparent care conduce gândirea la propria ei negare pe căile opuse ale rațiunii umilite și ale rațiunii victorioase. De la Dumnezeul abstract al lui Husserl la Dumnezeul necruțător al lui Kierkegaard, distanța nu-i atât de mare. Rațiunea și
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]