9,527 matches
-
de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie 1792, mitropolit al Țării Românești. Aduce cu sine tipografia episcopiei pentru a o întări pe cea mitropolitană. Întreține viața pastorală și relații epistolare cu vârfurile ecleziastice din Balcani și Asia Mică. Își investește averea în acte filantropice, în ctitorirea de școli, biserici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
au rezistat în timp, fiind reproduse și după două sute de ani de ortodoxie românească, și au marcat o dată importantă în istoria limbii literare. Repere bibliografice: Ghenadie Enăceanu, Mitropolia Ungro-Vlachiei. Filaret II, BOR, 1881, 5, 7; Melchisedec, Schițe biografice din viața mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret II-le. 1792, București, 1886; N. Iorga, Viața unui mitropolit de altădată: Filaret al II-lea, CL, 1901, 11, 12; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 433-434, II, 299-302; Niculae Șerbănescu, Episcopii Râmnicului, MO, 1964, 3-4; Țepelea-Bulgăr, Momente, 52-56
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
ortodoxie românească, și au marcat o dată importantă în istoria limbii literare. Repere bibliografice: Ghenadie Enăceanu, Mitropolia Ungro-Vlachiei. Filaret II, BOR, 1881, 5, 7; Melchisedec, Schițe biografice din viața mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret II-le. 1792, București, 1886; N. Iorga, Viața unui mitropolit de altădată: Filaret al II-lea, CL, 1901, 11, 12; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 433-434, II, 299-302; Niculae Șerbănescu, Episcopii Râmnicului, MO, 1964, 3-4; Țepelea-Bulgăr, Momente, 52-56; Anghelescu, Preromant. rom., 45-46; Dicț. lit. 1900, 350-351; Păcurariu, Ist. Bis., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și înfiorată de simțăminte sublime, când lirică și unduioasă, când aspră și poruncitoare, se simte freamătul personalității aprige a Ivireanului. Originalitatea didahiilor stă în modul în care mitropolitul știe să cearnă și să prelucreze ideile sau tezele din care s-a inspirat, dar mai ales în stilul lor cuceritor. El nu se urcă la amvon doar pentru a săvârși un ritual. Vrea să instruiască, să educe, să deștepte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
șerpuiește în efluvii incantația. Comparațiile, înavuțite cu pilde din „cărțile” Scripturii sau din Sfinții Părinți, metafora, cu falduri grele sau vaporoase, sunt „stâlpările” unei parabole pulsând de sensuri. Prin această artă a cuvântului, exprimând o întreagă gamă de stări sufletești, mitropolitul se comunică și pe sine, cu spiritul său neliniștit, tumultuos, dar și contemplativ, pătimaș și duios, frământat și capricios. A.I., cel mai de seamă orator bisericesc la noi, a dat prin suita de didahii străluciri literare elocvenței sacre. Spontaneitatea exordiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Vălenii de Munte, 1911; Predici, pref. P. V. Haneș, București, 1915; Predici, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, București, 1962; Didahii, postfață Florin Faifer, București, 1983; Opere, îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1997. Repere bibliografice: Ștefan Dinulescu, Viața și activitatea mitropolitului Țărei Românești Antim Ivireanul, Cernăuți, 1886; T. Bădulescu, Mitropolitul Ungro-Vlahiei Antim Ivireanul, București, 1893; N. Dobrescu, Viața și faptele lui Antim Ivireanul, București, 1910; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 336-347; Călinescu, Ist. lit. (1982), 11-14; Cartojan, Ist. lit. (1996), 358-371
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
București, 1915; Predici, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, București, 1962; Didahii, postfață Florin Faifer, București, 1983; Opere, îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1997. Repere bibliografice: Ștefan Dinulescu, Viața și activitatea mitropolitului Țărei Românești Antim Ivireanul, Cernăuți, 1886; T. Bădulescu, Mitropolitul Ungro-Vlahiei Antim Ivireanul, București, 1893; N. Dobrescu, Viața și faptele lui Antim Ivireanul, București, 1910; Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 336-347; Călinescu, Ist. lit. (1982), 11-14; Cartojan, Ist. lit. (1996), 358-371; Piru, Ist. lit., I, 266-279; Radu Albala, Antim Ivireanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, fiind membru al delegației românilor transilvăneni care a prezentat, la București, regelui Ferdinand I actul Marii Uniri. A devenit membru de onoare al Academiei Române în 1919, în același an fiind ales mitropolit primat al României reîntregite, iar în 1925 ajungând primul patriarh al României. Membru al Regenței (1927-1930), va fi, în 1938-1939, prim-ministru. Este înmormântat în Catedrala Patriarhală din București. A colaborat la „Tribuna”, „Transilvania”, „Foaia poporului român”, „Familia”, „Libertatea”, „Drapelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
autorul lor a trăit și a creat. SCRIERI: Eminescu élete és müvei tanulmány az újabb román irodalom köréböl, f.l., 1895; ed. (Mihai Eminescu. Viața și opera), îngr. și pref. Ilie Șandru, Miercurea Ciuc, 2000; Alexandru Roman. 1826-1897, Sibiu, 1897; Arhiepiscopul și mitropolitul Miron Romanul, Sibiu, 1898; Catedrala mitropolitană din Sibiu. Istoricul zidirii (în colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Lăpușneanul vrea să moară călugar (e boala ticăloșilor) ca să-și spele păcatele. Setos de sânge Însă, când se trezește din leșin, Îi amenință cu moartea pe cei din jur: „Boaită fățarnică! Tacă-ți gura; că eu care te-am făcut mitropolit, eu te desmitropolesc” Îi zice părintelui Teofan. E hotărât „să popească și el pre mulți”. Sfârșitul lui Vodă Lăpușneanul e și el sub semnul cruzimii pe care a cultivat-o cu o Îndărătnicie ieșită din comun. „Acest fel fu sfârșitul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În crearea atmosfere Întunecate. Ce s-a Întâmplat În trecutul istoric, nu mai are nici un ecou. Nuvela are un număr redus de personaje: Alexandru Lăpușneanul, vornicul Moțoc, postelnicul Veveriță (mai curând absent), spătarul Spancioc, Stroici; se adaugă doamna Ruxanda și mitropolitul Teofan, dar mai ales personajul colectiv. Scriitorul Își creionează personajele În antiteză. Doamna Ruxanda și vornicul Moțoc sunt personaje clasice dar sunt opuse prin caracter, protagoniștii reprezentând angelicul și demonicul, trăsăturile lor Îi definesc. Moțoc este tipul boierului trădător, Înrăit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
CONSILIULUI DE MINIȘTRI SECRETARIATUL GENERAL "CABINETUL PENTRU BASARABIA, BUCOVINA ȘI TRANSNISTRIA" NOTĂ Nr. 508.265 1943, luna Mai, ziua 11 SUMAR: Câteva constatări culese cu prilejul vizitei E.S. Nunțiul Apostolic 1465 în Basarabia, Bucovina și Transnistria. 1/. La Odessa. I.P.S.S. Mitropolitul Visarion Puiu1466, cu toate că a fost anunțat, n-a trimis reprezentant la gară unde se găsea chiar Dl. Guvernator 1467 și nici n-a luat parte la masa care s'a servit în Palatul Tolstoi, cu toate că fusese invitat. E.S. Nunțiul Apostolic
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
reprezentant la gară unde se găsea chiar Dl. Guvernator 1467 și nici n-a luat parte la masa care s'a servit în Palatul Tolstoi, cu toate că fusese invitat. E.S. Nunțiul Apostolic, bănuind ceva, a mers să facă o vizită I.P.S.S. Mitropolitului, dar acesta nu l-a primit, pretextând că se află la o mănăstire. Sunt sigur că toate aceste lucruri au fost cunoscute de E.S. care a fost informat de preoții catolici din Odessa. 2/. La Cernăuți. I.P.S.S. Mitropolitul Tit Simedrea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vizită I.P.S.S. Mitropolitului, dar acesta nu l-a primit, pretextând că se află la o mănăstire. Sunt sigur că toate aceste lucruri au fost cunoscute de E.S. care a fost informat de preoții catolici din Odessa. 2/. La Cernăuți. I.P.S.S. Mitropolitul Tit Simedrea 1468 n-a luat parte la masă, cu toate că fusese invitat. A primit însă și s'a întreținut cu E.S. Nunțiul Apostolic la Palatul Mitropolitan. 3/. Evreii. Administrația Ghettourilor nu este încă dirijată de autorități. Cabinetul B.B.T. a trimis
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Teologie la Seminariile din Roman (1893-1896), și "Veniamin" din Iași (1896-1900), respectiv Facultatea de Teologie din București (1900-1904) și Academia Duhovncească din Kiev (1907-1908). Episcop de Argeș (17.03.1921-29.03.1923); episcop de Hotin (29.03.1923-17.10.1935); mitropolit al Bucovinei (17.10.1935-01.06.1940); mitropolit al Transnistriei cu reședința la Odessa (16.11.1942-14.12.1943). În august 1944 s-a refugiat în Occident, stabilindu-se în Franța. A fost judecat și condamnat în lipsă la moarte
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din Iași (1896-1900), respectiv Facultatea de Teologie din București (1900-1904) și Academia Duhovncească din Kiev (1907-1908). Episcop de Argeș (17.03.1921-29.03.1923); episcop de Hotin (29.03.1923-17.10.1935); mitropolit al Bucovinei (17.10.1935-01.06.1940); mitropolit al Transnistriei cu reședința la Odessa (16.11.1942-14.12.1943). În august 1944 s-a refugiat în Occident, stabilindu-se în Franța. A fost judecat și condamnat în lipsă la moarte de Tribunalul Poporului la 28.02.1946. Caterisit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Teologie la Universitatea din București și de Drept la Universitatea din Iași; specializare în Teologie la Montpellier și Paris (1922-1923). Arhiereu vicar ar Arhiepiscopiei Bucureștilor cu numele "Târgovișteanul" (1926-1935); Episcop al Hotinului cu reședința la Bălți (din 11.12.1935); mitropolit al Bucovinei (13.06.1940-31.06.1945). Retras la schitul Darvari din București și mănăstirea Cernica (31.06.1945-09.12.1971). 1469 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
religios, în care erau încorporate finalități politice conservatoare. Schimbările ce aveau să se producă în sensul secularizării conținutului învățământului, antrenat de apariția abecedarului, au fost prevestite încă din pragul secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă pedagogică a exclusivismului religios al educației, însămânțând germenii unui patriotism utilitarist ca finalitate educațională: atribuțiile școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu celelalte națiuni. Era un târg rușinos de conștiințe, pe care voia să-l facă împăratul" (Constantinescu, 1928, p. 234). Un târg rușinos de conștiințe, pe care prelații ardeleni l-au acceptat. Doar că " Unirea a fost primită numai de mitropolit și o parte din preoți; poporul mai ales, nu voia să audă de "legea nouă"" (p. 235). Găsim în acest citat ingredientele elementare ale tezei "trădarea cărturarilor" (Benda, 1993) [1927]. Apostazia nu se restrânge doar la credința ortodoxă, ci ipso
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spune „a avea nume” (Îi spune Georgescu.), a zice „a avea nume” (Îi zice Georgescu.); 2. a alege (L-au ales director.), a angaja (L-au angajat mecanic.), a desemna (L-au desemnat liderul lor.), a unge (L-au uns mitropolit.); 3. a lua (Obraznic e numai cineva care se ia pe sine drept altcineva.). Complementul predicativ al obiectului cere atât prezența verbului, cât și prezența celuilalt complement. „Complementul predicativ al obiectului este purtător el însuși de predicație semantică, fie o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este cel din 1602 martie 25, localizarea satului fiind identică cu aceea din 1495, specificându-se în plus că satul Țiganeii aparținea de ținutul Tecuciului, așa cum îl vom afla în toate documentele ulterioare, precum: c - Carte de blestem dată de mitropolitul Moldovei, Gavriil, cu data 4 septembrie 1763, „pentru o moșie anume Țigănei de la ținutul Tecuciului, cum că s-au înpresurat de răzeșii de Sinești și de alți răzeși”. d - Hotarnica din 1777 a moșiilor Torceștii și Țigăneii, în care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum fiul său, Vasile Costache (Negel), poreclă preluată de toți urmașii logofătului. Familia poreclită așa rezida mai mult la Roșiești (Vaslui), Roșieci în actele mai vechi și va da pe cei mai de seamă reprezentanți din familia Costache, inclusiv pe mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache. În persoana lui „Venin spătar” identificăm pe Toader Costache, iar el a rezidat în cea mai mare parte a vieții sale la Torcești, așa cum se va putea constata și din rândurile următoare. Căci - continuă cronica - după un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ghica în București, 1858 (?); Octoih, tipărit în zilele prea sfântului Episcop al Făgărașului, Ion Bobu, la anul 1772; Antologhion (Mineile pe 12 luni, adunate la un loc), tipărit în Iași la anul de la Adam 7263 (1755) în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei, chir Iacov; Evanghelii - două, tipărită una în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei chir Gavril, în tipografia sfintei Mitropolii din Iași la anul de la zidirea lumii 7270 (1762) și alta tipărită în zilele împăratului Francisc al II-lea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion Bobu, la anul 1772; Antologhion (Mineile pe 12 luni, adunate la un loc), tipărit în Iași la anul de la Adam 7263 (1755) în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei, chir Iacov; Evanghelii - două, tipărită una în zilele prea sfântului Mitropolit al Moldovei chir Gavril, în tipografia sfintei Mitropolii din Iași la anul de la zidirea lumii 7270 (1762) și alta tipărită în zilele împăratului Francisc al II-lea în Ardeal, la anul 1806; Apostolul, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sfântului Mitropolit al Moldovei chir Gavril, în tipografia sfintei Mitropolii din Iași la anul de la zidirea lumii 7270 (1762) și alta tipărită în zilele împăratului Francisc al II-lea în Ardeal, la anul 1806; Apostolul, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Țării Românești, chir Neofit, în tipografia sfintei Mitropolii la anul de la zidirea lumii 7251 (1743); Triod, tipărit în zilele prea sfântului Mitropolit al Ungro-Vlahiei, chir Dositeiu, în tipografia sfintei Mitropolii de București, la anul 1798” și alte cărți după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]