9,778 matches
-
macină pe zi” se indică cifra 9. Nu știm cum se echivalează această unitate de măsură rusească, cetvert, cu unitățile moderne, poate chintal = 100 kg. În orice caz, reținem că ținutul Tecuci este înregistrat cu un număr destul de mare de mori, dar nici una cu vapori. Se poate observa și în acest caz tendința de înregistrare în minus a respectivelor stabilimente economice, ca măsură de proteguire a localnicilor din partea înregistratorilor autohtoni, pentru că nu credem că, în 1828, morile de la Torcești nu erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
număr destul de mare de mori, dar nici una cu vapori. Se poate observa și în acest caz tendința de înregistrare în minus a respectivelor stabilimente economice, ca măsură de proteguire a localnicilor din partea înregistratorilor autohtoni, pentru că nu credem că, în 1828, morile de la Torcești nu erau în funcțiune; de asemenea, nu sunt înregistrate morile de la Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în acest caz tendința de înregistrare în minus a respectivelor stabilimente economice, ca măsură de proteguire a localnicilor din partea înregistratorilor autohtoni, pentru că nu credem că, în 1828, morile de la Torcești nu erau în funcțiune; de asemenea, nu sunt înregistrate morile de la Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
localnicilor din partea înregistratorilor autohtoni, pentru că nu credem că, în 1828, morile de la Torcești nu erau în funcțiune; de asemenea, nu sunt înregistrate morile de la Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
morile de la Torcești nu erau în funcțiune; de asemenea, nu sunt înregistrate morile de la Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o anume unitate de timp și loc se fixa și cuantumul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avem și după spusa părinților noștri care le-au suportat de atâtea ori. Se pare că de la ei am preluat și noi ceva în acest sens, mă refer la dregătorii din zilele noastre care stabilesc dările populației față de stat. În legătură cu morile și morăritul din localitățile umbrăreștene, merită a fi subliniat faptul că nu toți locuitorii sau nu întotdeauna erau dispuși să macine cerealele lor la morile specializate. Unii mai aveau acele instalații rudimentare, numite râșnițe, și își realizau cu ajutorul lor făina
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sens, mă refer la dregătorii din zilele noastre care stabilesc dările populației față de stat. În legătură cu morile și morăritul din localitățile umbrăreștene, merită a fi subliniat faptul că nu toți locuitorii sau nu întotdeauna erau dispuși să macine cerealele lor la morile specializate. Unii mai aveau acele instalații rudimentare, numite râșnițe, și își realizau cu ajutorul lor făina trebuitoare. Sigur că aceștia erau foarte puțini și recurgeam la o atare treabă fie din spirit de conservatorism (până în zilele noastre a existat părerea că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai aveau acele instalații rudimentare, numite râșnițe, și își realizau cu ajutorul lor făina trebuitoare. Sigur că aceștia erau foarte puțini și recurgeam la o atare treabă fie din spirit de conservatorism (până în zilele noastre a existat părerea că făina de la moara de apă e mai spornică și mai bună decât aceea de la moara de foc), fie din spirit de economie, considerând costisitoare vama ce urma să o dea pentru măcinat (uiumul). Despre ce plante anume se cultivau de predilecție în decursul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
făina trebuitoare. Sigur că aceștia erau foarte puțini și recurgeam la o atare treabă fie din spirit de conservatorism (până în zilele noastre a existat părerea că făina de la moara de apă e mai spornică și mai bună decât aceea de la moara de foc), fie din spirit de economie, considerând costisitoare vama ce urma să o dea pentru măcinat (uiumul). Despre ce plante anume se cultivau de predilecție în decursul timpului nu credem a fi necesar să insistăm, întrucât se știe destul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiul său, Arhire, Maria cu feciorul său Grozav și „eu, Radul”, fiecare în partea vinde „vie din Torcești” prin zapise date la mâna marelui paharnic Vasile Costache, vii situate în vatra satului din moment ce se specifică localizarea lor „din sus de moara dumnealui paharnicului”, iar moara nu putea fi decât pe apa Bârladului, în perimetrul vetrei de sat. În 1685, marele vornic Gavril Costache lăsa prin diata întocmită atunci „fiului meu, lui Costachi, - scria el - părțile mele din Umbrărești și viile de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu feciorul său Grozav și „eu, Radul”, fiecare în partea vinde „vie din Torcești” prin zapise date la mâna marelui paharnic Vasile Costache, vii situate în vatra satului din moment ce se specifică localizarea lor „din sus de moara dumnealui paharnicului”, iar moara nu putea fi decât pe apa Bârladului, în perimetrul vetrei de sat. În 1685, marele vornic Gavril Costache lăsa prin diata întocmită atunci „fiului meu, lui Costachi, - scria el - părțile mele din Umbrărești și viile de la Umbrărești”, situate, probabil, prin preajma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pescuit etc. Altele puteau fi de o mai restrânsă trebuință și se aflau în stăpânirea unui număr mai mic de producători meșteri, cum ar fi producerea vopselelor, a instrumentelor de măsurat, obținerea anumitor leacuri din plante, realizarea angrenajelor pentru morile de apă sau de vânt, a instrumentelor muzicale și multe alte asemenea lucruri. Pentru a demonstra existența și practicarea diferitelor meșteșuguri la Umbrărești, ilustrăm aspectul prin singurele surse de informare pe care le aveam, în afara numeroaselor obiecte despre care am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sava Ferariu; „Simion Lemnariu de 80 de ani, de profesie lemnar”, martor în 1899 la decesul lui Serea Vasile Răducan. Trebuie remarcat că mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
remarcat că mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru întreținerea și paza șoselei, pe segmentul ce pornește din hotarul Bărcii și merge spre sud până la hotarul cu Blăjerii, actualmente Ivești, respectiv hotarul dintre Ivești și Torcești, situat atunci pe locul unde se află în prezent Spitalul Ivești. Clădirea morii, zidită de Panaite Balș la Torcești, despre care am relatat mai înainte, reprezintă cel mai convingător argument ce atestă existența hotarului dintre Torcești și Blăjeri pe această linie. Este greșită localizarea pe care o face un autor de geografie a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reprezintă cel mai convingător argument ce atestă existența hotarului dintre Torcești și Blăjeri pe această linie. Este greșită localizarea pe care o face un autor de geografie a județului Tecuci, manual de școală primară din perioada interbelică, care scrie că moara este pe teritoriul comunei Ivești. Merită a fi reținut și faptul că ceea ce s-a numit în zona respectivă cu termenul Atârnați, ca teritoriu, a aparținut umbrăreștenilor până după al doilea război mondial, fiind distribuit în parcele, ca locuri de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau dispărute ca astăzi, cum e cazul Bârloviței și Corozelului, se traversau prin vaduri anume amenajate în locurile unde se formau așa-numitele repegiuni, pe care Costache Conache le consideră scruntăriri, adică prundișuri. Ele se aflau, de cele mai multe ori, în preajma morilor și a vadurilor de moară. E de înțeles că nu erau prea dese, iar oamenii făceau căi ocolite pentru a putea traversa râul sau pârâul dintr-o parte în alta, mai ales în vremea precipitațiilor abundente. La Umbrărești se aflau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
e cazul Bârloviței și Corozelului, se traversau prin vaduri anume amenajate în locurile unde se formau așa-numitele repegiuni, pe care Costache Conache le consideră scruntăriri, adică prundișuri. Ele se aflau, de cele mai multe ori, în preajma morilor și a vadurilor de moară. E de înțeles că nu erau prea dese, iar oamenii făceau căi ocolite pentru a putea traversa râul sau pârâul dintr-o parte în alta, mai ales în vremea precipitațiilor abundente. La Umbrărești se aflau asemenea zise repegiuni de trecere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru întreținerea drumurilor”, carieră ce se afla în lunca Siretului, la Condrea, deoarece încetase exploatarea pietrișului din cariera de la vest de satul Torcești. Aceasta a fost prima balastieră de pe teritoriul comunei Umbrărești, era situată peste apa Bârladului de la vest de moara Torcești, era înzestrată cu șină îngustă și vagoneți cu care se transporta balastul până la calea ferată din dreptul morii și de aici cu vagoane obișnuite, acolo unde cerea trebuința și interesele constructorilor. Podul de la Umbrărești a fost proiectat în lungime
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vest de satul Torcești. Aceasta a fost prima balastieră de pe teritoriul comunei Umbrărești, era situată peste apa Bârladului de la vest de moara Torcești, era înzestrată cu șină îngustă și vagoneți cu care se transporta balastul până la calea ferată din dreptul morii și de aici cu vagoane obișnuite, acolo unde cerea trebuința și interesele constructorilor. Podul de la Umbrărești a fost proiectat în lungime de 100 m, s-a redus apoi la 85 m, din trunchiuri de stejar. Lățimea era prevăzută cu „cale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în stăpânirea sa. Mai târziu, pe 30 iulie 1795, în foaia de zestre, prin care vornicul atunci Neculai Balș își va dota fiica cu giuvaiere, argintărie în vase și tacâmuri, moșiile „Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După opinia exprimată mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Ei trebuie să fi fost de prin partea locului. Pe unul din cei patru îl identificăm în persoana lui Giurgea Hrăbor comis, care, în 1508, cumpără la nord de Tecuci satul „Blăneștii cu moară în Bârlad”, el fiind ascendentul direct al lui Macsin Hrăbor, mare postelnic și pârcălab de Hotin în timpul domniei lui Petru Hareș și după el. Vânzătorii Țigăneilor din 25 martie 1602, în număr de opt, trebuie să fi avut rosturi militare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav cu Brateg din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
10 kg - 10 6802.99.90 --- Altele - 10 6803.00 Ardezie naturală prelucrata și articole din ardezie naturală sau aglomerată (ardezina): 6803.00.10 - Ardezie pentru acoperișuri sau pentru fațade - 10 6803.00.90 - Altele - 10 68.04 Pietre de moară, pietre abrazive și articole similare, fără batiuri, pentru măcinat, defibrat, concasat, ascuțit, polizat, rectificat, tăiat, pietre de ascuțit sau de polizat manual și părțile lor, din pietre naturale, din materiale abrazive naturale sau artificiale, aglomerate sau din ceramică, chiar având
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]