12,372 matches
-
public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public al familiei și în contextul vieții cotidiene a indivizilor). Rezistența nostalgică, chiar dacă pasivă, a populației României față de îmbrățișarea narativei oficiale a comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului Tismăneanu, de definire a memoriei publice a comunismului împotriva curentului nostalgic. Intentând "procesul comunismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunist s-ar putea înscris pe următorul traseu: odată cu consolidarea democrației autohtone, pe fondul unei creșteri economice care să producă modificări semnificative în calitatea vieții, nu ar fi deloc surprinzător ca gradul nostalgiei colective să descrească. Acest fapt ar permite narativei oficiale a comunismului ca regim ilegitim și criminal să capete o mai mare legitimitate atât în arena publică, unde deține deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de articulare discursivă și vocalizare politică, cuprinzând o narațiune întrețesută cu fire nostalgice evocând
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
publică interpretarea acestuia ca traumă colectivă, pentru o bună parte a populației, încă nostalgică după vremurile precapitaliste, comunismul continuă să fie reperul de normalitate. Elitele anticomuniste au câștigat bătălia asupra memoriei în arena publică, odată cu oficializarea prin decret prezidențial a narativei comunismului românesc ca ilegitim și criminal. Rămâne de purtat campania mult mai laborioasă împotriva nostalgiei populare, de data asta nu în sfera publică, ci în frontul subiectiv al amintirilor personale. Or problema majoră a elitelor anticomuniste este că împotriva "nostalgiei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să persiste chiar și în condiții politice ostile. Nu în ultimul rând, metafora palimpsestului transmite ideea multivocalității trecutului, a polyglossiei ireductibile a memoriei colective, în care, chiar dacă suprimate de memoria oficială, ecouri sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
biografică. Metodă calitativă numită și istoria vieții sau povestea vieții, această metodă reconstruiește pentru fenomenele sociale studiate cadrele temporalității în paralel cu reconstrucția identitară în conexiune cu traiectoriile sociale. Trăirea și retrăirea devin elementele cele mai importante ale unei recompoziții narative în care contextual prind viață și anumite aspecte ale curgerii poveștii ce profilează fenomene sociale, descoperă cauzalități pierdute sau aspecte uitate, realizând până la urmă o încadrare socio-istorică a unor destine individuale sau colective. Operațiunile de biografizare configurează narativ serii de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
unei recompoziții narative în care contextual prind viață și anumite aspecte ale curgerii poveștii ce profilează fenomene sociale, descoperă cauzalități pierdute sau aspecte uitate, realizând până la urmă o încadrare socio-istorică a unor destine individuale sau colective. Operațiunile de biografizare configurează narativ serii de evenimente realizându-se de fapt o hermeneutică ad-hoc, prin decodificarea unor situații sau comportamente, dar și prin interpretarea sau reinterpretarea unor gesture simbolice. În travaliul recompunerii unor sensuri, partenerul de drum, Sorin Bocancea realizează o însoțire activă, nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
narator că, retrospectiv, face evenimentele mai coerente, le scapă de asperități, analiza antentă a conversației pe care o analizăm ne dovedeste că partenerii nu construiesc explicații sistemice sau paradigme explicative, că lasă mai degrabă cititorul să adauge la anumite fire narative propria sa poveste, pentru a înțelege singur, pentru a confrunta viața lui cu viața personajelor din povestire. În multe locuri ale lucrării îmi pare că discursul profesorului Tompea este interogație cu deschidere spre cititor. Privind cu atenție, putem constata că
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
veniților, iar miturile din regiune sînt atît de adînc impregnate de poveștile populare franceze, încît devine dificil să separi elementele autohtone de împru muturi. Această atitudine mentală a indienilor, așa cum se manifestă ea pe planul reflecției filozofice și al creației narative, contrastează frapant cu cea a europenilor vizavi de popoarele din Lumea Nouă. În primele decenii de după cucerire, aceasta din urmă s a caracterizat printr-o indiferență față de oameni și lucruri, o orbire voită în fața prea multor noutăți, care nici nu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Antologie, studiu introductiv, note și comentarii de Vasile C. Nechita. Iași: Junimea, 1983, 296 p. (Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în toate orificiile mele cele mai intime. Voi deveni oare o formă goală?”). Moartea ca metamorfoză, goliciune și părăsire, indică un proces sacrificial care din nou trimite la experiența scriiturii. Nu întâmplător mă refeream la Kafka și la acel spațiu narativ în care „se tot învârte dus-întors șovăind subiectul ce nu mai poate să se știe” (Comolli). Dar ce anume este de fapt în joc? „Am venit la Tomis ca să mor și mi-ar conveni să parcurg transformările care conduc trupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care scrie”. Și iarăși: „Când mâna mea nu mai poate, sunt nevoit să-i dictez Aiei, care devine în felul ăsta un organ al scrisului meu”. Mai este oare nevoie să amintim de slăbirea kafkiană, direct proporțională cu creșterea propensiunii narative? Și poate că nu e altceva, acest a fi-altul sau altceva, decât a fi (în acest caz elementul feminin) prelungirea infinită a scriiturii? E prea adevărat, admițând că s-ar putea găsi un adevăr definitiv într-o confesiune ca aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Țepeș Dracul, Dracula cel „îngropat de viu în vizuina de sub Dunăre”, s-ar alătura celor care revin permanent în Epistulae ex Ponto, bătute și răzbătute în anii de gimnaziu, nu vă neliniștiți. Nu-i nimic grav. E numai rara capacitate narativă a lui Mincu, scriitorul de 53 de ani, intelectualul de mai sus. Acesta, ca poet, critic și universitar, reușește cu toată liniștea să evoce, pe fundalul unui exil obișnuit, extazul anahoretic al literatului și trufașa melancolie a vampirului, a cărui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
tot la Bompiani), acum câțiva ani. Prin jurnalul ex-prințului beznelor, Mincu a dislocat critica, atrăgând figura istorică a acestuia într-o bizară formă de autoanaliză psihanalitică; prin acest nou pro-memoria în formă epistolară (cu inevitabilă fragmentare însă, impusă de opțiunea narativă), el reușește mult mai mult. Îl denaturează pe poetul sexului, îi schimbă conotațiile cântărețului hedonismului terapeutic și al lejerității, neagreat de Augustus, dă peste cap figura playboy-ului retoric inspirat nu atât din Virgiliu, cât din maximele lui Porcius Latro (Non
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a unei slăbiri din chingile politicii și ale puterii, Ovidiu, în interpretarea lui Mincu, n-ar fi fost îndepărtat de al său Mecena, Cezar Augustus, ci și-ar fi ales voluntar, ascetic, exilul: „Acea uriașă curgere - observă în roman eul narativ al poetului - izbutea să mă răscolească, să-mi distrugă dimensiunea mea interioară. Am fugit ca să mă salvez, ca să pot să ma regăsesc: simțeam nevoia să mă sustrag opresiunilor mondenității.” Imposibil să nu surprindem, în aceste cuvinte, precise reliefări autobiografice, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a doua ediții a cărții. Romanul mă fascinase prin structura sa copleșitoare de jurnal și prin limba în care se exprima. Mi se părea că adăuga, cu prospețime, sensibilitate și inteligență, un fel de accent nou acelui soi de gen narativ. În plus, Dracula al lui Mincu „contesta” imaginea tradițională, vampirică, a personajului, oferită de atâtea filme și proze, dându-i în schimb o reprezentare cu mult mai aderentă la realitate: arhetipul unui eroism îmbinat cu autoritatea absolută, cu cruzimea sângeroasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fost mai mult decît o cercetare a adaptării emigranților, propunînd o analiză ce examina modul în care societățile tradiționale răspund la forțele modernizării. Articulat ca o strădanie deliberată de a dezvolta o metodologie calitativă sistematică pentru sociologie, bazată pe surse narative ce oglindeau experiențe de viață individuale (de tipul corespondenței), cartea celor doi sociologi sublinia faptul că ordinea socială se află la intersecția dintre valori, atitudini și practici sociale. Thomas și Znaniecki nu au pus atît de mult accentul pe asimilarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deliberări conștiente a subiectului angrenat, dar și unele scenarii implicite, în care conduita angajată de subiect putea sugera, mijlocită de conduită, opțiunea autentică a subiectului. Din multitudinea de indicatori vom ilustra două asemenea deschideri față de "celălalt", adăugînd și cîteva descrieri narative sugestive ale autorilor acestor conduite "naturale". Astfel, într-o asemenea cercetare derulată pe străzile Timișoarei am urmărit felul în care se activează comportamentul prosocial (Eisenberg, Mussen, 1989; Batson, 1998; Twenge, Baumeister, DeWall, Ciarocco, Bartels, 2007; Simpson, Willer, 2008). Descris ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ne-am asumat-o nu este întîmplătoare. Ea se înscrie într-o perspectivă teoretică mai largă din științele sociale, apropiată constructivismului social (Gergen, 1973, 2001; Glasersfeld, 1995; Nystrand, 1996; Grant, 2000, 2007; Kukla, 2000; Poerksen, 2004; Schmidt, 2007) și psihologiei narative, în cîmpul științei despre personalitatea umană (Berger, Luckman, 1963; Bruner, 1986, 1987; Gergen, 1989; Gergen, Gergen, 1983, 1986; Crossley, 2000). O lectură de acest gen subliniază rolul dialogal al construcției identitare în rețelele sociale, în care semnificația este construită în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Gergen, Gergen, 1983, 1986; Crossley, 2000). O lectură de acest gen subliniază rolul dialogal al construcției identitare în rețelele sociale, în care semnificația este construită în interacțiunea cu "celălalt", printr-o negociere comună, contextuală a sensului. Virulența și expresivitatea descrierilor narative ad-hoc evocă nevoia de rost și de clarificare identitară conversațională pe care jocul interpersonal dintre cercetătorul specializat, cel naiv și subiectul analizat o poate lămuri mai adînc și mai autentic decît investigația standardizată, cu metodologii cantitative. Toate aceste simptomatologii identitare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
timp personal), raportul muncă productivă - muncă reproductivă sau de îngrijire, in-egalitatea de gen și politicile publice. Textele reunite în acest volum reprezintă mai mult decât un demers academic neutru, menit să răspundă unor obiective de cercetare științifică. Ele sunt ipostaze narative și interogative cu privire la traiectoriile noastre de carieră-viață, ca femei și bărbați, secvențe ale unui proces continuu de definire și redefinire personală, profesională și socială. Ce este și ce nu este această carte? Ideea cărții s-a născut din constatarea unei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în biografia mea. Povestea acestei vieți va argumenta că există momente cheie sau nodale în viața fiecăruia, momente care afectează traiectoria parcursă, un argument care nu este controversat și care face parte din cercetarea biografică 1, povestiri (storytelling) și abordările narative. Eu văd momentele cheie sau nodale drept caracteristici structurale, culturale sau contextuale care împreună cu poziția mea într-un anumit moment istoric mi-au modelat parcursul 2. Situația mea a facilitat o traiectorie anume și le-a făcut pe altele mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Frumos) se afla mereu într-un soi de cursă inițiatică, la finalul căreia se ivea prințesa (Ileana Cosânzeana), pe care fie o salva în ultimul moment, fie o proteja în fața forțelor răului pe tot parcursul istorisirii. Corespondența între această împărțire narativă a rolurilor și realitate o găseam mai ales pe dimensiunea protecției familiei, pe care o vedeam, cumva, piramidal: așa cum tata trebuia să o protejeze pe mama, aceasta avea, la rându-i, rolul primar în a ne proteja pe noi, copiii
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Eugen Blideanu, Ion Chițu, Constantin Ciuchindel, Ion Diaconescu, Virgil Dron, Monica Lazăr, Ion Șerdean, București, Editura Didactică șu Pedagogică, București, 1980. 25. CONSTANTIN PARFENE, Compozițiile în școală - aspecte metodice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. 26. ANA DUMITRESCU, Metodologia structurilor narative, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981. 27. VALERIU C., NEȘTIAN, Metodica predării textului literar în liceu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982. 28. Prof. dr. CONSTANȚA BĂRBOI (coord.), prof. CRISTINA IONESCU, Prof. dr. GHEORGHE LĂZĂRESCU, Prof. dr. ION NEGREȚ, Metodica
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
perioada gimnazială, cum ar fi: enumerație, comparație, episod, dramă, acțiune, epitet, metaforă, nuvelă, poezie, povestire, personaj, rimă, tablou, titlu etc și termeni care sînt predați în liceu, cum ar fi sens denotativ/ conotativ, oximoron, postmodernism, lirism subiectiv, lirism obiectiv, secvență narativ, secvență poetică etc, impresia care se dă prin parcurgerea acestei liste și aplicațiilor conceptelor la diverse opere este aceea a potențării principiilor pedagogice de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex, de la unitate la diversitate etc într-un continuum firesc
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]