9,913 matches
-
cele ce urmează drama unificării sistemului educațional. Pilonii fundaționali ai educației publice românești au fost așezați, în principatele danubiene, abia în epoca regulamentară. Legea instrucției publice din 1864, foarte avansată la acea vreme în raport cu legislațiile europene ale timpului, a instituit obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Dacă pe plan legislativ România se situa în avangarda educațională a continentului, pe planul realității efective lucrurile nu decurgeau în aceeași direcție. În perfect acord cu teoria maioresciană a "formelor fără fond", între "țara legală" și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un număr total de copii în vârstă de școală de 2.541.464 erau înscriși doar 1.532.312 (ceea ce înseamnă că 1.009.152 de copii erau rămași în afara școlii, adică 40 la sută nu frecventau deloc școala în ciuda obligativității introdusă legislativ încă din 1864), după adoptarea legii din 1924 numărul copiilor înscriși a crescut la peste 2.000.000 (ceea ce echivalează cu o rată de participare școlară de 79 la sută). Tot de dimensiunea cantitativă ține și vărsământul ideologic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
188 168 356 1933/34 171 119 290 1936/37 173 126 299 Sursa: C. Angelescu (1939, p. 26) La fel de importantă a fost campania derulată pe frontul unificării învățământului național. Legea educației din 1924, care pe lângă inovația de a mări obligativitatea educației primare la 7 ani, a stipulat de asemenea unitatea învățământului public românesc: "Învățământul primar este unitar în tot cuprinsul țării" (art. 5, cf. Bunescu, 2004, p. 187). Miza supremă a reformelor a fost omogenizarea celor patru sisteme și tradiții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată legea instrucțiunii publice, care instituționalizează școala primară ca obligatorie, gratuită și universală; tot în acest an sunt adoptate o serie de proiecte legislative care creează armata permanentă și introduc obligativitatea serviciului militar pentru toți cetățenii de sex masculin (Legea pentru organizarea puterii armate în România, 27 noiembrie 1864; Legea de recrutare, 5 decembrie 1864). Noul stat politic consacră astfel principiul națiunii înarmate, transformând România într-o societate permanent militarizată. Legea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Legea pentru organizarea puterii armate în România, 27 noiembrie 1864; Legea de recrutare, 5 decembrie 1864). Noul stat politic consacră astfel principiul națiunii înarmate, transformând România într-o societate permanent militarizată. Legea pentru organizarea puterii armate în România afirmă atât obligativitatea serviciului militar, cât și principiul armatei permanente, specificând și durata stagiului militar: "Toți românii, de la vârsta de 21 de ani până la cea de 50 de ani, sunt chemați a lua armele", menționând mai încolo că "în armata permanentă intră tinerii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Spiru Haret. În anul 1902-03 au funcționat 1.010 școli de adulți, dintre care 15 în orașe și 995 în sate (Haret, 1903, Anexe, p. 120). O schimbare substanțială se produce cu Legea învățământului primar din 1924, care stipulează obligativitatea tuturor așezărilor de a organiza școli de adulți, pe o durată de minim 4 luni anual în cele rurale, respectiv minim 6 luni anual în cele urbane, cu cel puțin 12 ore de cursuri săptămânal (art. 80). Obligați să frecventeze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Angelescu (1926), peste 730.000 de adulți au fost școliți în aceste cursuri (p. 7). Legea pentru organizarea și funcționarea învățământului primar și normal din 17 mai 1939 confirmă și întărește rostul școlilor de adulți, extinzând limita de vârstă a obligativității frecventării cursurilor de adulți până la 21 de ani (art. 62). Facultativ, însă, le pot urma la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul Social și Straja
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostru pe baza politicii Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 4). Rupturile cu tradiția pedagogică românească vin sub forma unei serii de inovații, precum introducerea principiului manualului unic și obligativitatea predării limbii ruse începând cu clasa a IV-a (art. VI). Instituirea manualelor unice constituie o semnificativă schimbare de paradigmă, în condițiile în care tradiția pedagogică românească era una a pluralității de viziuni. Decretarea principiului manualului unic semnalează preluarea controlului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a pluralității de viziuni. Decretarea principiului manualului unic semnalează preluarea controlului total al statului asupra literaturii didactice și mai ales asupra conținutului informațional al acesteia. Pachetul de mijloace statale de control a informației educaționale, anterior compus din două măsuri: i) obligativitatea aprobării ministeriale, la care s-a adăugat ulterior ii) obligativitatea respectării programei oficiale, s-a îmbogățit cu instrumentul suprem de control: iii) obligativitatea manualului unic. O altă caracteristică aparte a legislației socialiste în materie de învățământ au fost tehnicizarea și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
controlului total al statului asupra literaturii didactice și mai ales asupra conținutului informațional al acesteia. Pachetul de mijloace statale de control a informației educaționale, anterior compus din două măsuri: i) obligativitatea aprobării ministeriale, la care s-a adăugat ulterior ii) obligativitatea respectării programei oficiale, s-a îmbogățit cu instrumentul suprem de control: iii) obligativitatea manualului unic. O altă caracteristică aparte a legislației socialiste în materie de învățământ au fost tehnicizarea și industrializarea educației. S-a pus accentul pe învățământul profesional în detrimentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al acesteia. Pachetul de mijloace statale de control a informației educaționale, anterior compus din două măsuri: i) obligativitatea aprobării ministeriale, la care s-a adăugat ulterior ii) obligativitatea respectării programei oficiale, s-a îmbogățit cu instrumentul suprem de control: iii) obligativitatea manualului unic. O altă caracteristică aparte a legislației socialiste în materie de învățământ au fost tehnicizarea și industrializarea educației. S-a pus accentul pe învățământul profesional în detrimentul celui teoretic, în ideea armonizării școlii la proiectul de construire a societății socialiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că una din misiile acestei legislații a fost să corecteze "lipsurile" prezente în tradiția pedagogică românească, "unele dintre acestea izvorind din prevederile Legii din 1948". Fără să îl numească explicit, principalul defect diagnosticat de autoritățile române a fost, cu siguranță, obligativitatea limbii ruse decretată la 1948, care douăzeci de ani mai târziu dispare din noua legislație. Învățământul românesc este de-rusificat pe fundalul ieșirii de sub tutelajul politic al Moscovei. Învățământul obligatoriu, pe care legea de la 1948 îl diminua la 4 ani
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Geografia României asigură cronotopia (fundalul spațio-temporal) în care evoluează spiritul național, exprimat în Limba și literatura română. Deși garantează posibilitatea minorităților naționale de a beneficia de învățământ în limba maternă (art. 8, al. 2), legea din 1995 stipulează totodată obligativitatea studiului și însușirii limbii române ca limbă oficială de stat pentru toți cetățenii români, indiferent de naționalitate (art. 8, al. 3). Și celelalte materii nucleare ale identității naționale românești, Istoria românilor și Geografia României, trebuie învățate exclusiv în limba română
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale românești, Istoria românilor și Geografia României, trebuie învățate exclusiv în limba română la nivelurile gimnazial și liceal (în ciclul primar în învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale, cele două materii se predau în limbile materne) (art. 120, al. 2). Obligativitatea limbii române și a studierii Istoriei românilor și Geografiei României reflectă politica de românizare a comunităților minoritare, revigorând proiectul interbelic de omogenizare etnico-lingvistică a populației statului-națiune român. Pe lângă epurarea componentei ideologiei comuniste, legislația postdecembristă propune încă alte două inovații, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Geografiei României reflectă politica de românizare a comunităților minoritare, revigorând proiectul interbelic de omogenizare etnico-lingvistică a populației statului-națiune român. Pe lângă epurarea componentei ideologiei comuniste, legislația postdecembristă propune încă alte două inovații, care de fapt sunt restituții interbelice: i) reintroducerea obligativității învățământului religios, și ii) reînființarea învățământului particular. Art. 9, al. 1 al Legii din 1995 introduce religia pe durata întregului învățământ preuniversitar: "Planurile învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară". În ciclul primar religia este obligatorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de veac de regimul socialist. Art. 103 al Legii din 1995 menționează că "Învățământul particular constituie o alternativă la învățământul de stat sau îl completează". Cu toate că acceptă privatizarea principială a educației, autoritățile ministeriale mențin controlul educațional asupra sistemului particular prin obligativitatea aprobării planurilor de învățământ și a programelor analitice de către Ministerul Învățământului. De asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Discursul polifonic (post-1998). Tema unității, sacralizată în mitologia națională, este deconstruită odată cu noua programă școlară pe baza cărora au fost redactate manualele alternative. Programa școlară de Istorie pentru clasa a XII-a adoptată de Ministerul Educației Naționale în 1999 prevedea obligativitatea de a trata tema " Unitate și diversitate în România Mare" (titlu care dă capitolele tuturor manualelor alternative de clasa a XII-a). Principiul totalizator al unității, în spiritul căruia a fost organizată întreaga devenire istorică românească până acum, este concurat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor pentru clasa a XII-a stipulează obligativitatea unei introduceri care tematizează subiectul "Românii în Europa", prevăzând de asemenea tratarea "Civilizației românești în context european". Direcțiile normative fixate de autoritățile centrale au fost îmbrățișate cu entuziasm de autorii de manuale, care și-au transformat cărțile școlare în vehicule
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unde am petrecut șase luni în perioada octombrie 2012 martie 2013, respectiv Bibliotecii Metropolitane din București, al cărei fond digitalizat l-am accesat virtual, prin intermediul website-ului digibuc.ro. 8 Caracterul federal al S.U.A. a făcut ca diferitele state să legifereze obligativitatea educației primare în vremuri diferite. Bornele temporale care marchează începutul și sfârșitul procesului de instituționalizare a sistemului de educație publică de masă în S.U.A. sunt 1852 (dată la care statul Massachusetts a fost primul care a adoptat legi în acest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care a condus la creșterea prestigiului și încrederii în România; în anul 1999, papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România care s-a aflat în centrul presei internaționale; După anul 1999, presa internațională a relatat despre: o anularea obligativității vizelor pentru români în spațiul Schengen (2003); o aderarea României la N.A.T.O; o catastrofele naturale, precum inundațiile din 2005 și 2006; o lupta cu gripa aviară; o situația din Delta Dunării (canalul Bîstroe); Imaginea României în presa internațională este
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
învățare. Cele expuse mai sus sunt cuprinse într-o concepție despre predare care vizează aspecte metodico-organizatorice concrete, concepute elastic, precum și variante de conținuturi care să corespundă mai bine condițiilor existente, preferințelor, în condițiile necesității atingerii finalităților generale. Exemplu: la atletism, obligativitatea predării a uneia din cele două sărituri prevăzute în programă (prin opțiune). Referindu-ne la obiectivele cadru, vom observa că o parte din acestea se mențin, în ceea ce privește conținutul, pe tot parcursul ciclurilor de învățământ, la care se adaugă obiective determinate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Oficial al României, Partea I, direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București, au obligația să comunice în scris fiecărui beneficiar care a intrat în posesia adeverințelor pentru motorină, prin scrisoare recomandată, instrucțiuni clare și precise privind obligativitatea utilizării adeverințelor strict pentru înființarea culturilor agricole sau, după caz, obligativitatea restituirii adeverințelor nefolosite, precum și consecințele care decurg în cazul nerespectării prevederilor prezentului ordin. Aceleași instrucțiuni scrise vor însoți și adeverințele pentru motorină care se acordă de la data intrării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207769_a_209098]
-
județene, respectiv a municipiului București, au obligația să comunice în scris fiecărui beneficiar care a intrat în posesia adeverințelor pentru motorină, prin scrisoare recomandată, instrucțiuni clare și precise privind obligativitatea utilizării adeverințelor strict pentru înființarea culturilor agricole sau, după caz, obligativitatea restituirii adeverințelor nefolosite, precum și consecințele care decurg în cazul nerespectării prevederilor prezentului ordin. Aceleași instrucțiuni scrise vor însoți și adeverințele pentru motorină care se acordă de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. ... (6) Beneficiarii adeverințelor pentru motorină și furnizorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207769_a_209098]
-
Oficial al României, Partea I, direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București, au obligația să comunice în scris fiecărui beneficiar care a intrat în posesia adeverințelor pentru motorină, prin scrisoare recomandată, instrucțiuni clare și precise privind obligativitatea utilizării adeverințelor strict pentru înființarea culturilor agricole sau, după caz, obligativitatea restituirii adeverințelor nefolosite, precum și consecințele care decurg în cazul nerespectării prevederilor prezentului ordin. Aceleași instrucțiuni scrise vor însoți și adeverințele pentru motorină care se acordă de la data intrării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207799_a_209128]
-
județene, respectiv a municipiului București, au obligația să comunice în scris fiecărui beneficiar care a intrat în posesia adeverințelor pentru motorină, prin scrisoare recomandată, instrucțiuni clare și precise privind obligativitatea utilizării adeverințelor strict pentru înființarea culturilor agricole sau, după caz, obligativitatea restituirii adeverințelor nefolosite, precum și consecințele care decurg în cazul nerespectării prevederilor prezentului ordin. Aceleași instrucțiuni scrise vor însoți și adeverințele pentru motorină care se acordă de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. ... (6) Beneficiarii adeverințelor pentru motorină și furnizorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207799_a_209128]