11,983 matches
-
din Constituție, raportate la art. 2 și art. 8 din Legea fundamentală, ci constituie o majoritate parlamentară creată în afara criteriilor politice rezultate din vot. Din votul exprimat de electorat rezultă o anumită compoziție politică a celor două Camere, pe care parlamentarii nu o pot schimba din propria voință, cum nu o poate modifica nici Parlamentul însuși. Altfel spus, configurația politică se stabilește, de fiecare dată, la începutul fiecărei legislaturi, se păstrează până la întrunirea legală a noului Parlament și nu mai poate
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
Altfel spus, configurația politică se stabilește, de fiecare dată, la începutul fiecărei legislaturi, se păstrează până la întrunirea legală a noului Parlament și nu mai poate fi modificată în niciun mod. III. Considerăm necesar de a reda unele aspecte privind statutul parlamentarilor independenți în state membre ale Uniunii Europene. 1. Franța - În cadrul fiecărei Camere legislative se formează grupuri politice care reflectă configurația politică a Camerei respective. Constituirea grupurilor parlamentare se bazează exclusiv pe apartenența deputatului/senatorului la un anumit partid sau pe
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
obținut mandate în cadrul alegerilor generale. Pe durata legislaturii nu pot fi înființate și recunoscute noi grupuri politice parlamentare. În cazul în care unii membri ai Parlamentului sunt excluși din partid sau părăsesc partidul în timpul legislaturii, aceștia își păstrează calitatea de parlamentari, dar nu au dreptul de a forma un nou grup parlamentar. Ei sunt considerați ca neavând apartenență politică. 3. Ungaria - Orice parlamentar care nu s-a alăturat unui grup politic parlamentar se consideră a fi parlamentar independent. Parlamentarul care a
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
unii membri ai Parlamentului sunt excluși din partid sau părăsesc partidul în timpul legislaturii, aceștia își păstrează calitatea de parlamentari, dar nu au dreptul de a forma un nou grup parlamentar. Ei sunt considerați ca neavând apartenență politică. 3. Ungaria - Orice parlamentar care nu s-a alăturat unui grup politic parlamentar se consideră a fi parlamentar independent. Parlamentarul care a demisionat/a fost exclus dintr-un grup politic se consideră a fi parlamentar independent. Numărul independenților crește la sfârșitul mandatului ca urmare
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
calitatea de parlamentari, dar nu au dreptul de a forma un nou grup parlamentar. Ei sunt considerați ca neavând apartenență politică. 3. Ungaria - Orice parlamentar care nu s-a alăturat unui grup politic parlamentar se consideră a fi parlamentar independent. Parlamentarul care a demisionat/a fost exclus dintr-un grup politic se consideră a fi parlamentar independent. Numărul independenților crește la sfârșitul mandatului ca urmare a excluderilor și demisiilor din grupurile politice parlamentare. Orice membru care a părăsit grupul politic sau
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
devenit independent în acest mod se poate alătura altui grup politic la expirarea unui termen de 6 luni de la părăsire sau excludere. Această prevedere regulamentară are ca scop întărirea stabilității politice parlamentare și reducerea fenomenului de migrație politică. 4. Portugalia - Parlamentarii care nu au aderat la niciun grup parlamentar și care nu sunt nici reprezentanți ai unui partid politic au statutul de "parlamentari neînscriși" și nu sunt reprezentați în Conferința liderilor grupurilor parlamentare, nu beneficiază de serviciile de asistență parlamentară acordate
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
Această prevedere regulamentară are ca scop întărirea stabilității politice parlamentare și reducerea fenomenului de migrație politică. 4. Portugalia - Parlamentarii care nu au aderat la niciun grup parlamentar și care nu sunt nici reprezentanți ai unui partid politic au statutul de "parlamentari neînscriși" și nu sunt reprezentați în Conferința liderilor grupurilor parlamentare, nu beneficiază de serviciile de asistență parlamentară acordate grupurilor parlamentare, iar președinția comisiilor permanente revine grupurilor parlamentare cu pondere politică mare. 5. Belgia - Senatorii independenți pot fi grupați în două
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
unici reprezentanți ai partidelor politice. Senatorii independenți nu pot avea reprezentanți în Biroul Senatului; nu au drept de vot și nici nu pot fi desemnați ca raportori în cadrul comisiilor permanente. IV. Din cele prezentate se poate observa că, de regulă, parlamentarii care părăsesc, în timpul legislaturii, grupurile parlamentare legal constituite, nu au dreptul de a forma un nou grup parlamentar. V. Decizia Curții Constituționale nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 , pronunțată cu majoritate de voturi, nu poate reconsidera soluțiile adoptate prin
DECIZIE nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228300_a_229629]
-
parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei Deputaților. În cazul constituirii unui grup de deputați independenți având un număr de minimum 10 deputați, componența Biroului permanent se renegociază conform noii configurații politice a Camerei Deputaților, începând cu următoarea sesiune. Grupului parlamentar constituit din deputații independenți îi poate reveni un singur reprezentant în Biroul permanent."; - art. 23 alin. (1) și (2): "(1) Alegerea vicepreședinților, a secretarilor și a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
din Constituție, prin interzicerea constituirii mai multor grupuri parlamentare de către deputații deveniți independenți în timpul unei legislaturi. Se invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 45/1994 , nr. 46/1994 și nr. 196/2004, prin care s-a statuat că parlamentarul are facultatea constituțională de a adera la un grup parlamentar sau altul, de a constitui un grup parlamentar al independenților sau de a se declara independent față de toate grupurile parlamentare. Se apreciază că textul regulamentar criticat determină o îngrădire a
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
Se apreciază că textul regulamentar criticat determină o îngrădire a mandatului reprezentativ al deputaților și creează o situație de privilegiu și discriminare între deputați. Astfel, "deputații care au devenit independenți și au constituit primii un grup parlamentar sunt privilegiați față de parlamentarii care ulterior au devenit independenți și care nu mai au dreptul de a se organiza în alt grup parlamentar al independenților, fiind practic obligați să se afilieze la grupul independenților anterior constituit, fără a-și exercită propria opțiune". Același text
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
bază de afinitate politică. După cum nu pot exista mai multe grupuri parlamentare ale aceleiași formațiuni politice, pentru că, în sine, apartenența la o anumită formațiune politică este expresia acestei afinități, la fel nu pot exista nici mai multe grupuri parlamentare ale parlamentarilor independenți. Acceptarea constituirii mai multor grupuri de parlamentari independenți ar însemna, practic, eliminarea criteriului care îi definește ca opțiune politică și implicit ca grup (independența), criteriu care nu este susceptibil de distincții suplimentare. Contrar susținerilor autorilor sesizării, dispozițiile criticate nu
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
mai multe grupuri parlamentare ale aceleiași formațiuni politice, pentru că, în sine, apartenența la o anumită formațiune politică este expresia acestei afinități, la fel nu pot exista nici mai multe grupuri parlamentare ale parlamentarilor independenți. Acceptarea constituirii mai multor grupuri de parlamentari independenți ar însemna, practic, eliminarea criteriului care îi definește ca opțiune politică și implicit ca grup (independența), criteriu care nu este susceptibil de distincții suplimentare. Contrar susținerilor autorilor sesizării, dispozițiile criticate nu creează privilegii sau discriminări. Dimpotrivă, acordarea dreptului de
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
definește ca opțiune politică și implicit ca grup (independența), criteriu care nu este susceptibil de distincții suplimentare. Contrar susținerilor autorilor sesizării, dispozițiile criticate nu creează privilegii sau discriminări. Dimpotrivă, acordarea dreptului de constituire a mai multor grupuri parlamentare formate din parlamentari independenți ar avea semnificația instituirii unui privilegiu în favoarea acestora, câtă vreme, potrivit art. 12 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, "Deputații unui partid politic sau ai unei formațiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar." În ceea ce privește dispozițiile art.
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
două Camere ale Parlamentului. Astfel, potrivit art. 64 alin. (3) din Constituție, "Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere". A��adar, grupurile parlamentare nu sunt structuri obligatorii ale Parlamentului. Rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Textul constituțional menționat, referindu-se la acest drept al parlamentarilor, nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere". A��adar, grupurile parlamentare nu sunt structuri obligatorii ale Parlamentului. Rezultând din uniunea voluntară a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligație. Textul constituțional menționat, referindu-se la acest drept al parlamentarilor, nu stabilește nicio restricție cât privește momentul exercitării acestuia. Prin urmare, nu este contrară Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor și cu respectarea Constituției, a unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția, desprinsă
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
nu a existat la începutul legislaturii, cu condiția, desprinsă de asemenea din interpretarea normelor constituționale, ca pe această cale să nu fie reprezentate în Parlament partide care nu au obținut mandate la alegeri. În plus, față de modul de alegere a parlamentarilor pentru legislaturile anterioare (pe liste de partid), în raport cu care Curtea a admis ca fiind constituțională migrația politică (a se vedea deciziile Curții Constituționale nr. 45/1994 , nr. 46/1994 și nr. 196/2004), actuala alcătuire a Parlamentului (rezultată, cel puțin
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
grupurile parlamentare, se poate acorda un loc în biroul permanent și grupului independenților, în condițiile Regulamentului. Mutațiile intervenite în structura grupurilor parlamentare existente, ca urmare a sciziunii ce se poate produce în cadrul partidelor reprezentate de fiecare grup sau a migrației parlamentarilor de la un grup la altul ori a părăsirii unui grup fără afilierea la altul, mutații posibile în condițiile în care Constituția stabilește expres că orice mandat imperativ este nul, nu pot rămâne fără consecințe asupra reprezentării grupurilor parlamentare în cadrul birourilor
DECIZIE nr. 1.611 din 15 decembrie 2010 privind constituţionalitatea art. 12 alin. (4) şi (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228334_a_229663]
-
c) cheltuieli pentru transferuri (transferuri interne și contribuții și cotizații la organisme internaționale), în sumă de 50 mii lei. ... (2) La titlul "Cheltuieli curente" sunt prevăzute și sumele necesare pentru fondul președintelui Camerei Deputaților și pentru întreținerea și funcționarea Clubului Parlamentarilor Români, inclusiv a terenurilor sportive și a cabinetului medical din cadrul Palatului Parlamentului. ... (3) Cheltuielile de întreținere și reparații aferente bunurilor din patrimoniul administrat de Camera Deputaților, repartizate în scopul exercitării mandatului de către deputați în circumscripțiile electorale, sunt cuprinse la titlul
HOTĂR��RE nr. 27 din 8 noiembrie 2011 privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236476_a_237805]
-
ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reinvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar. (2) Calitatea de reprezentant al societății civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu. ... (3) Dispozițiile art. 6^1 și 6^2 din Legea nr. 303/2004 se aplică și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236067_a_237396]
-
ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reinvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar. (2) Calitatea de reprezentant al societății civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu. ... (3) Dispozițiile art. 6^1 și 6^2 din Legea nr. 303/2004 se aplică și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236066_a_237395]
-
onorific Vulturul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iunie 2004, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - (1) Semnul onorific Vulturul României se acordă parlamentarilor români, membri ai Camerei Deputaților sau ai Senatului. (2) Semnul onorific Vulturul României se poate acorda și parlamentarilor străini care au merite deosebite în dezvoltarea relațiilor parlamentare cu România." ... 2. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2
LEGE nr. 189 din 24 octombrie 2011 pentru modificarea unor acte normative din domeniul sistemului naţional de decoraţii şi semnelor onorifice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236105_a_237434]
-
modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - (1) Semnul onorific Vulturul României se acordă parlamentarilor români, membri ai Camerei Deputaților sau ai Senatului. (2) Semnul onorific Vulturul României se poate acorda și parlamentarilor străini care au merite deosebite în dezvoltarea relațiilor parlamentare cu România." ... 2. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Însemnul se prezintă sub forma unei acvile cu aripile semideschise, ușor ovalizate, și ținând în cioc o cruce
LEGE nr. 189 din 24 octombrie 2011 pentru modificarea unor acte normative din domeniul sistemului naţional de decoraţii şi semnelor onorifice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236105_a_237434]
-
îndeplinirea funcțiilor pe care Parlamentul le exercită, inclusiv în ceea ce privește funcția legislativă - fiind stabilite prin dispozițiile întregului cap. I al titlului III din Constituție. În ceea ce privește funcția de legiferare, inițiativa legislativă aparține în egală măsură deputaților și senatorilor, ceea ce implică atât dreptul parlamentarilor de a depune o propunere legislativă în Parlament, cât și dreptul acestora de a amenda orice inițiativă legislativă depusă la Parlament. Din dreptul parlamentarilor la inițiativă legislativă decurge și dreptul fiecărei Camere de a decide asupra inițiativelor legislative cu care
DECIZIE nr. 1.018 din 19 iulie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
funcția de legiferare, inițiativa legislativă aparține în egală măsură deputaților și senatorilor, ceea ce implică atât dreptul parlamentarilor de a depune o propunere legislativă în Parlament, cât și dreptul acestora de a amenda orice inițiativă legislativă depusă la Parlament. Din dreptul parlamentarilor la inițiativă legislativă decurge și dreptul fiecărei Camere de a decide asupra inițiativelor legislative cu care este sesizată. La dezbaterea unei inițiative legislative participă, în egală măsură, ambele Camere ale Parlamentului, cu respectarea principiului competenței de sesizare prevăzut de art.
DECIZIE nr. 1.018 din 19 iulie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]