15,863 matches
-
himerică, explică el unei tovarășe de suferințe, o țară care „mă atrage, mă fascinează și, în același timp, îmi inspiră groaza necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală“ (5, 264 - 265). Fie că acceptăm caracterul autobiografic al romanului, fie că nu, modul în care basarabeanul Constantin Stere a slujit cauza reintegrării Basarabiei în spațiul cultural românesc l-ar îndreptăți să afirme Vania și Ion Răutu sînt eu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
182. footnote> . Angajat în activitatea de susținere în Apus a cauzei unirii Ardealului și a Bucovinei cu țara, nu a fost prezent la adunarea de la Alba Iulia care la 1 decembrie 1918 lua hotărîrea istorică de revenire a Transilvaniei la patria mamă, dar cunoscîndu-i-se contribuția la realizarea Unirii, a fost ales la conducerea resortului propagandei din Consiliul Dirigent, organul executiv provizoriu de conducere a Transilvaniei, ales pe 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat Național. Într-o scrisoare trimisă din Paris lui
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lungul Munteniei și Moldovei cît și pe întinsele stepe ale Rusiei o conștiință de neam a poporului român, pe care o pun mai presus de toate și care este conștiința națională a lui, ce-i dă dreptul la viață“ <footnote „Patria“, 9 iulie 1919. footnote> . Măsura în care Octavian Goga s-a implicat în politică pentru slujirea ideii naționale o probează și faptul că în discursul la primirea sa în Academia Română, închinat memoriei lui George Coșbuc, al cărui loc lăsat vacant
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a trăi în cadrele unei vechi monarhii medievale, ci pentru a trăi în țara lor viața lor liberă. În al doilea rînd, această luptă d. Octavian Goga nu a înțeles să o ducă numai acolo, între marginile înguste ale unei patrii provinciale, ochii săi, de la început, s-au întors către Țara Românească liberă, de care a rămas nedespărțit în toată acțiunea sa revoluționară. În al treilea rînd, în loc să creadă că fericirea în libertate a poporului românesc se capătă printr-o asociație
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
trei ani, Jean-Jacques Askenasy a locuit cu părinții în Franța până la vârsta de nouă ani, pentru a se stabili apoi cu toții în România, unde el avea să rămână, așa cum menționam mai sus, până în 1972. Confirmat și integrat rapid în noua patrie ca specialist eminent, după un stagiu de pionier al medicinei în situații extreme, inclusiv în deșertul Negev și în război, precum și după învățarea limbii ebraice la maturitate, în acele condiții dramatice, Jean-Jacques Askenasyavea să colinde lumea întreagă până azi, ca
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și congrese, de la frecventele vizite private la reluarea vechilor prietenii și începerea unora noi. Gazdă primitoare în Israel pentru foarte mulți români din toate generațiile, Jean-Jacques e întâmpinat la rândul său cu drag, alături de soția lui, Doamna Rita Askenasy, în patria pe care nu au părăsit-o complet niciodată, iar acum au regăsit-o pe deplin. În acest punct aș vrea să remarc incredibila familiaritate a celor doi cu evenimentele curente din România. De multe ori, soția mea și cu mine
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
substratul de profunzime al personajului, mai precis de identitatea sa. O călătorie la Budapesta, prilejuită de un colocviu al traducătorilor lui Thomas Mann - în rândul cărora Gabriel ocupă un loc onorabil - îi oferă șansa, de mult așteptată, a întâlnirii cu patria familiei sale. Exilați ce au dorit să lase în urmă moștenirea gravă a renunțării și exilului, părinții l-au ținut permanent la distanță de orice contact direct cu limba și cultura maghiară. Liminar, doar elementul culinar se păstrează în noua
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
al corpului, însă durata compactă a romanului focalizează mai mult metamorfozele protagonistului și nu permite concentrarea coerentă a unei expuneri substanțiale a conexiunii dintre cele două individualități. Om al cuvintelor și explorator al semnificațiilor, Gabriel pornește în aventura regăsirii unei patrii iluzorii și imateriale - limba copilăriei, maghiara șoptită tainic de către părinți, reamintită ca limbă interzisă ce concentrează suferința dezrădăcinării. Pentru a se înțelege pe sine, trebuie să-și recupereze genealogia, să-și apropie ebraica și maghiara și să se elibereze de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de la Securitate, o imagine - reclamă a vagoanelor de dormit aparținând Căilor Ferate Germane. La noi în Germania, penultimul capitol al volumului, definește dimensiunea ultimă a exilului. Insuficiente, originea germană și limba maternă, germana, nu asigură o adaptare imediată în noua patrie, la început dificilă și inaccesibilă. De la pronunția vocalelor lungi și până la dialogurile minimaliste cu vânzătorii, interacțiunile sunt abrupte, iar senzația persistentă este cea a neadaptării. Neiertător este și finalul. Herta Müller vede cum România nu se poate trezi din coșmarul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
un erou inocent, copleșit de o nostalgie inexplicabilă, pleacă spre Labrador, în căutarea familiei sale. Cum pinguinii nu trăiesc pe coasta canadiană, Apolodor pornește mai departe, într-o călătorie plină de peripeții și surprize, în jurul lumii, până când ajunge în adevărata patrie a pinguinilor, Antarctica, acolo unde își regăsește familia. Însă odată ajuns acolo, dorul nu-i dă pace, ci îl îndeamnă la o nouă călătorie, de data aceasta înapoi, spre adevăratul acasă, Circul din București. Mi-e dor, mi-e dor
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
rezistență bună la boli și dăunători. In 2003 au fost omologați 30 soiuri și hibrizi, unii fiind toleranți la agenții patogeni și dăunători: Alistar, Anjou 310, Aude, Bonito, Cronus, Dama, Decebal, Irina, Krisztina, KWS 379, KWS 459, LG 2285, Pamela, Patria, Pordoi, PR36N70, PR37M38, Rasa, Szegedi TC 273, Szegedi TC 377, Szilvia, Tandil,Valeriu. O serie de agenți saprofiți de sol s potn asocia cu agenții patogeni și dau pagube mari prin putrezirea rădăcinilor sau a bazei tulpinițelor mai ales când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
folosit cu un substantiv în genitiv. Dacă este folosit pentru a introduce un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv, inserarea sa după conjuncție (inclusiv după conjuncția "zero", în juxtapuneri) este obligatorie, indiferent de numărul de referenți: (99) a. patria mea și a ta / *patria mea și ta b. înaintea mea, a ta și a ei / *înaintea mea, ta și ei Un alt context interesant pentru utilizarea lui al în sintagmele coordonate este acela în care, fiind vorba de mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
genitiv. Dacă este folosit pentru a introduce un pronume posesiv sau un pronume personal în genitiv, inserarea sa după conjuncție (inclusiv după conjuncția "zero", în juxtapuneri) este obligatorie, indiferent de numărul de referenți: (99) a. patria mea și a ta / *patria mea și ta b. înaintea mea, a ta și a ei / *înaintea mea, ta și ei Un alt context interesant pentru utilizarea lui al în sintagmele coordonate este acela în care, fiind vorba de mai mulți referenți, se folosește un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu altora, încă sieșii, întru inima sa, că această petrecere de ibovnicie e cea mai mare osândă a sufletului săui (P. Maior, Procanon) b. unde vorbesc țiganiii între sinei (I. Budai Deleanu, Țiganiada) c. româniii [...] aduseseră cu sinei din prima patrie nește idei ciudate (B. P. Hasdeu, Ioan Vodă) În româna contemporană, valoarea +referent plural a pronumelui posesiv de persoana a III-a a dispărut, singura formă pronominală folosită la plural fiind din paradigma pronumelui personal în genitiv (lor, la masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural, indiferent de topică (se pot compara exemplele din (14) cu cele din (15)): (14) a. Problema sunt / *este părinții lui. b. Cel mai frumos lucru pe care mi l-a adus Ion au fost / *a fost niște cercei. c. Patria mea sunt / ??este părinții mei. (15) a. Părinții lui sunt / *este problema. b. Niște cercei au fost / *a fost cel mai frumos lucru pe care mi l-a adus Ion. c. Părinții mei sunt / *este patria mea. Enunțurile de mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost niște cercei. c. Patria mea sunt / ??este părinții mei. (15) a. Părinții lui sunt / *este problema. b. Niște cercei au fost / *a fost cel mai frumos lucru pe care mi l-a adus Ion. c. Părinții mei sunt / *este patria mea. Enunțurile de mai jos au fost înregistrate în emisiuni de televiziune sau pe internet: (16) a. ...pentru că problema filmului nu sunt neapărat banii de producție (un invitat, Realitatea TV, 2007) b. Ultima modă sunt unghiile făcute la imprimantă. (Știri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dacă unul dintre nominale este un pronume de persoana I sau a II-a, iar celălalt este un substantiv, verbul-predicat se acordă la persoana I sau a II-a: (18) a. Persoana în cauză sunt / *este eu. (3sg. + 1sg.) a'. Patria ta sunt / *este eu. (3sg. + 1sg.) b. Vinovatul ești / *este tu. (3sg. + 2sg.) b'. Viața mea ești / *este tu. (3sg. + 2sg.) c. Problemele lui Ion eram / *erau eu. (3pl. + 1sg.) d. Problemele lui Ion ești / *sunt tu. (3pl. + 2sg.) e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de unde vin"; Nu a trăit oponentul meu întotdeauna în Paris?". Un militar din regiunea Allier a scris: "Un copil de la țară care s-a întors ca și Ulysse după marile sale călătorii, pentru a se pune la dispoziția micii sale patrii". Aici, serviciul adus județului este asimilat unui teritoriu natal mai larg, națiunea. Natura afectivă a legăturii deputatului cu "mica patrie natală" poate fi văzută în declarația sa: Întotdeauna am fost apărătorul vostru împătimit. Sunt mândru să spun că, orice s-
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
țară care s-a întors ca și Ulysse după marile sale călătorii, pentru a se pune la dispoziția micii sale patrii". Aici, serviciul adus județului este asimilat unui teritoriu natal mai larg, națiunea. Natura afectivă a legăturii deputatului cu "mica patrie natală" poate fi văzută în declarația sa: Întotdeauna am fost apărătorul vostru împătimit. Sunt mândru să spun că, orice s-ar întâmpla, am fost și voi rămâne prieten cu unii dintre voi. La fel ca în trecut mă veți găsi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
orașe sunt declarate municipii. ... (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine. ... Articolul 4 Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni (1) Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi. ... (2) România este patria comuna și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială. ... Articolul 5 Cetățenia (1) Cetățenia română se
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
5) Jurământul de credință se depune în ședință solemnă în fața ministrului justiției sau a președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest sens și are următorul conținut: ... «Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României.» (6) După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetățenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) cetă��eniei române**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107516_a_108845]
-
care o avea În România. (Dincolo de cronicile mediocre cu care erau Întâmpinate cărțile sale - cu excepția romanului Incognito, care a trezit un oarecare ecou! - din testările punctuale pe care le făcusem În cele câteva luni de când mă aflam În „noua mea patrie”, În ce-l privea, nu am reținut un portret prea Îmbietor; Noël Bernard, șeful postului de radio Europa Liberă, care-mi făcea o curte amabilă, insistentă, dar fără să-mi propună vreodată să „mă angajeze”, cum nici eu nu mă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
bine, conchideam eu cu voce tare În fața Mariei, după doisprezece ani, Dumitriu, deși a publicat câteva romane „interesante”, nu a reușit nici În Franța și nici În Germania să se impună la nivelul extraordinar În care reușise În „fosta lui patrie”. (Și viitorul urma să-mi dea dreptate: deși a publicat multe cărți În Franța și Germania și chiar În ediții de poche, semn al unui prim succes de public, P. Dumitriu nu a atins „acolo” nici pe departe cota pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Înalte „de acolo”; mereu „zâmbind”, afectând o bună stare fizică și morală pozitivă, răspunzând astfel bunăvoinței „gazdelor sale”, extrem de atente la orice fenomen de ingratitudine, de dispreț sau nemulțumire cât de vagă la orice ține de ordinea lucrurilor din „noua patrie”. Dar, spre surpriza mea tot mai iritată, mai neliniștită, eu - Împreună cu cohorta „cârjelor” mele sentimentale și raționale, reflexele mele ideatice, ideea mea despre libertate și artă, despre istorie și suferință, despre demnitate și zei! - continuam, la modul aproape „imbecil”, să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și bine retribuit - sau piese de teatru, pe care le-am tradus Împreună cu Barbara. E adevărat că nu am avut succes, dar nici nu am avut răbdare, cum aveam să am peste câțiva ani la Paris. Deși mă aflam În patria limbii și a reflexelor culturale ale antecesorilor mei pe linie maternă (unii plecați din Baden-Wurtemberg, alții din Alsacia-Lorenaă, iar fratele meu, Alexandru, se găsea la München, ca și unele rude din partea mamei, precum și Mama mea, iute și Într-un mod
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]