11,011 matches
-
talazurile agitațiilor terestre. Ei rostesc această exclamație plutind mistic peste mulțimea celorlalți interesați, doar din perspectiva mundană, de apariția cristică. În această plutire, se ridică aproape de ființele angelice, fiind eliberați, pentru o clipă delirică, de greutatea viețuirii întru corporalitate. Aducând slavă Divinității, pe care o recunosc în prezența lui Hristos, ei mărturisesc din văzduhul în care s-au ridicat supra-conștient un alt nume al său: Emanuel, adică Dumnezeu este cu noi. Astfel, recunosc primirea și însușirea, pe măsura credinței, dar și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cu instituții și viață economică elementară, categoriile existenței în fine, intră în această zonă. Noțiunile de Dumnezeu, de țară, de cetate, de lege sunt latine, bătrânul însuși e un "veteranus" al imperiului. Împărăția l-a lăsat aci domn ("dominus"). Năvala slavă a adus vocabularul propriu a exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale căruia toate sunt uriașe, uluitoare. Turcii aduc pezevenglâcurile, caraghioslâcurile și pehlivăniile. Grecii, sofistica și sensibilitatea excesivă, apelpisirea. Din gravele latinisme, din groteștile gângăveli slave, din suduirile maghiare, din grecismele peltice a ieșit o limbă de o bogăție sonică extraordinară, care explică treapta nebănuită la care s-a ridicat poezia română, vrednică de orice mare literatură. Dialectul toscanic al limbii române îl constituie dialectul muntean
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Petru Movilă, mitropolitul de obârșie română din Kiev, Matei Basarab începu seria tipăriturilor printr-un Molitvenic slavon în 1635 și prin Pravila românească ("direptătoriu de leage") tălmăcită după un nomocanon slav de Mihail Moxalie (1640), după care urmară alte cărți slave și române. Vasile Lupu în Moldova așeză și el la Trei-Ierarhi tipar adus prin ajutorul aceluiași Petru Movilă și scoase în 1642 textul grecesc al Decretului sinodal al patriarhului Partenie, iar în 1643 o cazanie, Carte românească de învățătură duminecele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
libertin al farsei se aruncă un văl romantic, constând într-o maliție demonică și în decor teatral. Umorul rece, imperturbabil al dialogului e excelent. Ca om de știință, Hasdeu are mari merite. Enorma lui străduință de a culege documente, îndeosebi slave, în a sa Archiva istorică a României, consultabilă și azi, tehnica de editare a acestor documente, conjugarea apoi a istoriei arhivistice cu filologia și arheologia, introducerea unei filozofii a istoriei în sinteza faptelor sunt elemente care fac din el un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e un lucru grozav. Caragiale e aprobat că biciuiește burghezia capitalistă de la 1848, dar cenzurat că ironizează pe Mița "republicana" și pe Didina "nifilista", când e lucru evident că revoluționarele sunt întruparea idealului feminin. În schimb Vlahuță e ridicat în slava cerului, declarat genial, deoarece înfierează pe capitaliști. Părerile strict literare ale lui Gherea sunt nule, prozatorul are însă un incontestabil umor al volubilității și o simpatică efervescență intelectuală. RONETTI ROMAN Numai Manasse, dramă în patru acte, plutește peste restul operei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Gherman, și fiara paloșului... Boldur?... Pămînt!... Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași!..." Viforul ne înfățișează un epigon al marelui Ștefan, pe Ștefăniță, blazat, apăsat de memoria moșului, invidios de slava lui postumă. Ideea pare luată de la Eminescu. Eroul principal se pierde într-o învălmășire de personagii șterse, din care se salvează doar Arbore. Trucurile oratorice încep a obosi prin repetiție, atestând totuși în răstimpuri, ca în cazul monologului lui Arbore
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cer", "incendii" "în diamant", barbiza excesiv, dând indicații de facultate poetică în descrierea parnasiană a unei cești: Văd timp de bătălii. Leat mediu. Cu alții-n fier și-n gânduri grave, Dădu și prințul un asediu. Pe undeva, prin mlaștini slave. Acum scrie o poezie (Elegii și alte poeme, Cântecele regilor de jos) cu ușoară tendință socială, de un sentimentalism minor, patetică, la chipul transparent, cu mâhniri delicate: Orașe - păduri fără foi! - Jefuitoare - ale anilor, Iată, îmi chem amintirile, Și nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de temperamentul lui Metternich acela a rămas în umbră. În epoca dinainte de 1848, în Moldova critică, numai un om ca A. Russo, cu cultura lui franceză și liberală dinainte de 1848 și de după "1830, anul ce se numește în istorie anul slavei"1, cu temperamentul lui entuziast, visător, generos, cu mintea lui largă și înțelegătoare, cu firea lui blândă, unduioasă, dezmierdătoare, bogată, izvorâtoare de gândiri și de simțiri, a putut deveni reprezentativ. În mișcarea de la 1848 din Muntenia revoluționară numai 1 Amintiri
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
într-o țară ticăloasă ca a noastră, contrastul..." etc. Iată și Gahița Rosmarinovici: "Iorgu . ...Ah ! nici o băutură nu poate vindeca patimile sufletești și intelectuale. Gahița (oftînd): Te înțăleg! Iorgu (apropiindu-se de ea și luînd-o de mînă): Mă înțelegi?... A! Slavă Domnului că am găsit, în sfârșit, un suflet botezat care să mă înțeleagă! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gahița Ah! quel bonheur! mă iubește! (tare) Piudoarea sexului meu nu mă iartă ca să răspund îndată dorințelor d-tale..." Așadar, pe de o parte, omul simpatic Enache
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ori cum Alecsandri, fără să vrea, face din Iorgu nu o secătură și o caricatură, ci un adevărat bonjurist: "Iorgu : Dac-ar giudeca toți ca d-ta, domnule, apoi teatrul național nu s-ar putea întemeia niciodată în țară: dar slavă Domnului !, sunt persoane care știu să prețuiască greutățile unei scene începătoare ca a noastră, care nu se rușinează de a merge să vadă piese naționale... Acele persoane sunt vrednice de toată lauda..." etc., vorbe pe care le spune Iorgu, tipul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce este diferit? Motto: ALBATROSUL Charles Baudelaire Adesea marinarii, voind să se desfete, Atrag pe punți în cursă gigantici albatroși Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este dificil de trasat granița între "literatura comparată" și "literatura generală", indicând, de exemplu, unde se oprește influența lui Walter Scott și unde începe "moda internațională" a romanului istoric. Wellek și Warren urmăresc astfel studiile de literatură romanică, germanică ori slavă, arătând rezultate și limite, atrăgând însă, foarte just, atenția că este greu de conceput o istorie ideală a literaturii atâta timp cât nu avem încă pusă la punct cercetarea unei opere literare individuale. Tocmai aici, avantajul abordării structurale a operei, preconizată de
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
ani umblăm prin beznă ca niște umbre mînate de vînturile altora, colcăind în mîrlănie, ticăloșie și umilință pentru că orice secătură de la noi sau de aiurea ne pune în nas cu ostentație că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar fără trecut și fără istorie, atunci nu putem pretinde nici valori spirituale la care alții au asudat în draci secole sau milenii! La o asemenea turmă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pământ pentru a le vesti celor rămași ce a văzut acolo. Subiectul este asemănător cu cel din Cartea lui Eno, cînd acesta a fost luat de Dumnezeu la cer unde a scris Cărțile Sfinte, a fost îmbrăcat cu veșmînt de slavă și trimis înapoi să ducă aceste scrieri neamului său și din nou luat definitiv în ceruri. Personajul lui Platon era, folosind metafora cu alifia, strălucitor ca aceasta nu înveșmîntat cu o poașcă de piele ca un sălbatic cum spune pretinsul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ascuțișul sabiei. Isaia scrie chiar la începutul proorocirii că se referă la regișorii din Iuda, Ozia, Iotam, Ahaz și Ezechia, adică de pe la mijlocul secolului Vlll î.e.n. cam pînă la mijlocul secolului Vll î.e.n. ,,9,1 ...în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutu- rile de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor. 9,12 va ridica pe sirieni de la răsărit, pe filisteni de la apus și vor mînca pe Israel cu gura plină... 11,14 ci vor zbura pe umărul filistenilor la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a tot am ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat de sănătate. Deodată glasul lui s-a înduioșat, a făcut o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
am ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și pe frunte urmele învechitei mizerii. Era totuși vesel. L-am întrebat de sănătate. Deodată glasul lui s-a înduioșat, a făcut o cruce mare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
definitivat în jurul anului 450 d.Hr. În mistica evreiască, un loc aparte Îl are lumea Tronului (Merkaba). Apar aici viziunile sălilor și palatelor pe care le traversează vizionarul până ajunge la al 7-lea Hekhal, acolo unde se află Tronul Slavei; h) Sefer Yetzirah („cartea creației”). Este un text capital al misticii iudaice care cuprinde cele 32 de căi minunate ale înțelepciunii (Hokhma) prin care Dumnezeu a creat lumea. Mai conține cele 22 de litere ale alfabetului ebraic, dar și cele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fost singura tentativă de „uniatism” ortodox. Acum este izolată, evoluând între profetism și sectarism. reprezentarea pe care Olivier clément o are cu privire la ortodoxia mondială este cea a unei uriașe cruci. Ea cuprinde: a) axa verticală, adică ortodoxIIle arabă, elenă, latină, slavă de sud, ucraineană, rusă, belarusă și comunitățile din africa Neagră; b) brațul răsăritean este cel care cuprinde comunitățile ortodoxe din china, Japonia, coreea, alaska și insulele aleutine; c) brațul apusean cuprinde Biserica rusă în Finlanda, Polonia, Slovacia, dar și migrațiile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
acolo împreună cu alți prieteni. Era un om domol și foarte așezat. Vorbea totdeauna frumos, cu oricine ar fi stat de vorbă. Și avea mare plăcere ,,să-l servesc” eu. Cum intra întreba: Da’ unde e Dumitrache? ” Eu, ca unul care, slavă Domnului, la vârsta mea pot zice că sunt „specialist” și că am servit mii și mii de oameni, mi-aduc aminte și acum că avea un păr frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustața, mică, era tot neagră. De ’mbrăcat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
curând și nu la Iași, ci la București lăsând să se înțeleagă că a fugit ca să scape, că s-a salvat din această situație. 14 ianuarie: „Eu sperez că va ocupa și un post, de va trece iarna. Cu sănătatea, slavă Domnului, îi merge foarte bine. Până acum a luat cinci sute patruzeci hapuri și mai are de luat, până la 1 aprilie, încă șase sute șase zeci, peste tot o mie două sute, de neapărată trebuință, că până a da căldura se mântuie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
exprimă Barbara Gates în Victorian suicide: mad crimes and sad histories / Sinuciderea victoriană: crime nebunești și istorii triste (apud Friend 2003: 124). Maria Losada Friend a conchis în acest sens următoarele: [S]uicidul dramatic al lui Chatterton a ridicat în slăvi imaginea individului romantic și a întărit cliché-ul romantic al exilatului social. Suicidul său a devenit un simbol al spiritului neînfricat care a triumfat asupra morții și a fost cumva conceput ca o victorie a individului împotriva adversității. (Friend 2003: 124
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
erau vii și prezente, vizibile, ba chiar locuiau fizic în ziggurate sau temple, acestea fiind reședințele lor pămîntene (vezi pentru detalii cel puțin Sitchin 1996, 2007 și 2008).] "Eu recunosc un Dumnezeu, nemuritor, nemărginit și plin de-înțeleciune***, Ce poruncit-a slăvilor Creației ca să se înalțe; Ce-alcătuit-a variată-asemănarea-i chiar în omenire, Centrînd în minte multele-i minuni; Care Religia zărit-o-a, noapte ce-i fantastică, Dar Rațiune datu-ne-a să dobîndim lumină". [***I own a God, immortal, boundless, wise: acest
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cavaler cu arme fost-a văzut acolo împărțind moartea"; "El cucerește ori moare"; Ci cînd pămîntul, frămîntat de-îngrozitoare spasme, / S-a fost ascuns de văzul oamenilor în tărîmuri ale beznei"; "meleaguri ale nopții cei eterne"; "cavernele cele-întunecoase"; "nor negru"; "slavă și odihnă veșnică"; "sulițele, cu aripe ghimpate ale morții"; "nouri ai carnagiului"; "noapte eternă"; "binevenită moarte"; "Schimonosit de durere"; "sulița letală"; "lovitură mortală"; "rană fatală"; "creier fumegînd"; "moarte și faimă veșnică"; "Moartea-ți nu putea veni decît din brațul lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]