15,855 matches
-
prejudiciu material din cauza faptului că hotărârile din 13 martie 1995 și 25 ianuarie 1996 nu au fost executate până în prezent, precum și stres și frustrare ca urmare a neexecutării acestora, cu atât mai mult cu cât are o vârstă înaintată. 48. Statuând în echitate, conform dispozițiilor art. 41 din Convenție, Curtea acordă reclamantului suma de 5.000 euro cu titlu de daune materiale și morale. B. Cheltuieli de judecată 49. Reclamantul a solicitat, de asemenea, suma de 10.000 euro cu titlu
HOTĂRÂRE din 9 noiembrie 2004 definitivă la 30 martie 2005, în Cauza Croitoriu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177405_a_178734]
-
8 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.125 din 13 decembrie 2005, s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate, raportată la aceleași prevederi din Constituție și din acte internaționale, statuând că ridicarea dreptului de administrare nu intervine automat, ci pe baza hotărârii judecătorului-sindic, și se datorează culpei administratorului debitorului, care nu a putut conduce activitatea în așa fel încât să nu devină insolvabil, iar apoi nu a putut prezenta nici un
DECIZIE nr. 336 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) lit. c) şi art. 50 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177483_a_178812]
-
LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. Articolul 27 (1) Fiecare mediator are dreptul să aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere, cu respectarea dispozițiilor și principiilor statuate în prezenta lege. ... (2) Mediatorul are dreptul de a refuza preluarea unui caz, având obligația de a îndruma părțile în vederea alegerii unui alt mediator. ... ------------- Alin. (2) al art. 27 a fost introdus de pct. 19 al art. I din LEGEA
LEGE nr. 192 din 16 mai 2006 (*actualizată*) privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177642_a_178971]
-
minorităților naționale, alianțe politice sau alianțe electorale", contravine art. 64 alin. (4) din Constituție. Precizarea potrivit căreia senatorii aleși pe listele aceluiași partid politic sau ale aceleiași alianțe politice ori electorale se pot constitui în grup parlamentar încalcă, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 46/1994 , dreptul subiectiv al senatorilor de a se organiza în grupuri parlamentare, prevăzut de art. 64 alin. (4) din Constituție. 5. Art. 22, potrivit căruia "(1) Grupurile parlamentare au dreptul la mijloacele de transport
DECIZIE nr. 317 din 13 aprilie 2006 privind constituţionalitatea unor dispoziţii din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177707_a_179036]
-
această reglementare este de domeniul legii privind statutul parlamentarilor. 45. Art. 189, 190, 191 și 193, referitoare la: organizarea birourilor senatoriale; primirea drepturilor bănești de către senatori; suspendarea contractului de muncă pe durata exercitării mandatului și concedii, dispun, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 46/1994 , în domenii aparținând legii privind statutul parlamentarilor. 46. Art. 204 alin. (2) privind "Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto și modul de utilizare a acestora, precum și cheltuielile de protocol se stabilesc
DECIZIE nr. 317 din 13 aprilie 2006 privind constituţionalitatea unor dispoziţii din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177707_a_179036]
-
stabilește obligații pentru subiecte de drept din afara Senatului. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituționalitatea Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituțională a statuat că Regulamentul Senatului, fiind aprobat printr-o hotărâre și reglementând organizarea internă, proprie Senatului, nu poate stabili drepturi și obligații decât pentru senatori, precum și pentru autoritățile, demnitarii și funcționarii publici, în funcție de raporturile constituționale pe care le au cu Senatul. În
DECIZIE nr. 317 din 13 aprilie 2006 privind constituţionalitatea unor dispoziţii din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177707_a_179036]
-
fiind aprobat printr-o hotărâre și reglementând organizarea internă, proprie Senatului, nu poate stabili drepturi și obligații decât pentru senatori, precum și pentru autoritățile, demnitarii și funcționarii publici, în funcție de raporturile constituționale pe care le au cu Senatul. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 602 din 14 noiembrie 2005 privind constituționalitatea unor dispoziții din Regulamentul Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005. 6. Art. 79 alin. (1) și (2
DECIZIE nr. 317 din 13 aprilie 2006 privind constituţionalitatea unor dispoziţii din Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177707_a_179036]
-
1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, în acest sens statuând și Curtea în jurisprudența sa. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
DECIZIE nr. 334 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 6 alin. (1)-(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177772_a_179101]
-
nr. 565 din 6 august 2003, că "mijloacele procedurale puse la îndemâna părților diferă tocmai datorită caracterului special al procedurii, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare, fără ca una dintre părți să fie privilegiată, iar cealaltă dezavantajată". Curtea a mai statuat, prin Decizia nr. 447 din 26 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2005, că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 21 și 24 din Constituție, "întrucât ordonanța privind
DECIZIE nr. 334 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 6 alin. (1)-(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177772_a_179101]
-
2004 include în vechimea în magistratură perioada în care a îndeplinit funcția de judecător financiar, funcție din care autorul excepției a ieșit la pensie, precum și faptul că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională, în virtutea principiului constituțional al egalității în drepturi, a statuat că dispozițiile privind actualizarea pensiilor se aplică și persoanelor pensionate anterior intrării în vigoare a acestor dispoziții. Tribunalul Timiș - Secția civilă apreciază că excepția ridicată este întemeiată, întrucât autorul ei îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei de serviciu. În conformitate cu dispozițiile art.
DECIZIE nr. 358 din 2 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) şi (5) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177878_a_179207]
-
prevederile constituționale privind accesul liber la justiție, [...], ci, dimpotrivă, se instituie accesul direct la justiție al persoanelor nemulțumite de soluțiile de netrimitere în judecată date de procuror". Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIE nr. 376 din 4 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177955_a_179284]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005", iar "art. 173 alin. (1) lit. a) a devenit art. 179 alin. (1) lit. a)", apreciind totodată că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudența sa. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
DECIZIE nr. 357 din 2 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 179 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178044_a_179373]
-
Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 147 din 27 octombrie 1998 , prin care aceasta a statuat cu valoare de principiu în legătură cu aprecierea oportunității unui anumit prag de reprezentativitate. Avocatul Poporului consideră că art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 este constituțional, iar cât privește aspectele criticate, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr.
DECIZIE nr. 433 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178116_a_179445]
-
înregistrarea unui partid politic. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996 privind constituționalitatea unor prevederi ale Legii partidelor politice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, Curtea Constituțională a statuat că aprecierea oportunității unui anumit prag de reprezentativitate nu este o problemă de constituționalitate, cât timp pragul instituit nu are ca efect suprimarea exercitării dreptului, urmărind numai ca asocierea cetățenilor în partide să aibă semnificația instituționalizării unui curent politic, fără de
DECIZIE nr. 433 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178116_a_179445]
-
lege criticat, este "exagerat de mare", ceea ce creează dificultăți practice de aplicare a acestei prevederi, cu consecințe negative privind legalitatea și corectitudinea listelor. Însă problemele privind aplicarea legilor nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. Așa fiind, cele statuate prin Decizia nr. 35/1996 își mențin valabilitatea și cu privire la dispozițiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 , întrucât nu sunt elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale. În legătură cu susținerea autorului excepției formulate în ședința publică
DECIZIE nr. 433 din 25 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178116_a_179445]
-
și art. 129 din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". De asemenea, Curtea a statuat că, deși prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competența materială, aceeași instanță urmează să soluționeze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, soluția legislativă adoptată nu relevă niciun fine de neconstituționalitate. Astfel, dincolo de caracterul tranzitoriu al
DECIZIE nr. 405 din 16 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178115_a_179444]
-
de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudența sa. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate . CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului
DECIZIE nr. 356 din 2 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 185 alin. (3^1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178141_a_179470]
-
aparține unor complete cu o compunere diferită, iar părțile beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil. De asemenea, Curtea a statuat că soluția legislativă cuprinsă în textul de lege criticat nu instituie nici o discriminare, necontravenind principiului egalității de tratament între subiectele de drept. Și asupra constituționalității dispozițiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 Curtea Constituțională s-a pronunțat
DECIZIE nr. 323 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (3) şi (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177046_a_178375]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 396 din 8 mai 2006 (Cererea nr. 53.073/1999) În cauza Virgil Ionescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a II-a), statuând în cadrul unei camere formate din: domnii J.-P. Costa, președinte, I. Cabral Barreto, C. Bârsan, K. Jungwiert, V. Butkevych, M. Ugrekhelidze, doamna A. Mularoni, judecători și doamna S. Dolle, grefier de secție, după deliberarea în Camera de consiliu la data
HOTĂRÂRE din 28 iunie 2005 definitivă la 28 septembrie 2005, în cauza Virgil Ionescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177088_a_178417]
-
anterior, cât și un prejudiciu moral datorat frustrării provocate de inechitatea procedurii de reactualizare a creanței și de refuzul constant al autorităților de a executa sentința definitivă. 75. În aceste condiții, având în vedere ansamblul elementelor de care dispune și statuând în echitate, astfel cum este prevăzut în art. 41 din Convenție, Curtea acordă reclamantului 7.500 euro, reprezentând prejudiciile însumate. B. Cheltuieli 76. Estimând la 11.000 euro cheltuielile cauzate de procedurile desfășurate în fața instanțelor interne și în fața Curții, reclamantul
HOTĂRÂRE din 28 iunie 2005 definitivă la 28 septembrie 2005, în cauza Virgil Ionescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177088_a_178417]
-
la recurs trebuie, prin analogie cu liberul acces la justiție consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, să urmărească un scop legitim și să nu aducă atingere substanței dreptului. Or, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența menționată, aceste cerințe au fost respectate. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția din deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru cele mai sus
DECIZIE nr. 343 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177187_a_178516]
-
sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". De asemenea, în jurisprudența sa în materie, de exemplu Decizia nr. 386 din 16 octombrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 26 noiembrie 2003, Curtea a statuat în mod constant că "instanța de contencios constituțional nu este în măsură să se substituie părții cu privire la invocarea unor motive de neconstituționalitate, deoarece ar exercita astfel un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 144 lit.
DECIZIE nr. 328 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. 8 din aceasta, în special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177260_a_178589]
-
nu consacră privilegii sau discriminări. În ceea ce privește art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, se arată că nu încalcă prezumția de nevinovăție, arestarea preventivă nefiind de natură să înlăture această prezumție, de care inculpatul beneficiază până se statuează cu caracter definitiv în privința sa. Art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu contravine, în opinia instanței, nici unei prevederi constituționale, acest text de lege reprezentând concretizarea limitelor controlului exercitat de către Curtea Constituțională, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție
DECIZIE nr. 329 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177331_a_178660]
-
757 din 19 august 2005 și, respectiv, nr. 959 din 28 octombrie 2005, Curtea Constituțională a respins aceste excepții de neconstituționalitate ca neîntemeiate, pentru considerentele acolo arătate. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea. Curtea constată că dispozițiile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală dau suficientă claritate principiilor constituționale cardinale referitoare la economia de piață concurențială, al cărei motor îl constituie libera
DECIZIE nr. 340 din 18 aprilie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177348_a_178677]
-
îndeplinească un proiect de lege sub aspectul structurii sale și al întinderii domeniului de reglementare. În jurisprudența sa, prin Decizia nr. 375/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea Constituțională a statuat că proiectul de lege asupra căruia Guvernul își angajează răspunderea poate să aibă și un caracter complex, să fie structurat pe mai multe titluri, capitole și secțiuni și să reglementeze mai multe domenii, dacă există o legătură între ele ori
DECIZIE nr. 298 din 29 martie 2006 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176849_a_178178]