11,661 matches
-
care nu dovedește nimic, Ioana, Jocurile Daniei și în nuvele. Luându-și modele mai ales din literatura franceză, dar și din cea engleză (Pierre Ronsard - pentru strategia de a crea multiple profiluri feminine, prin intermediul cărora să se argumenteze formal valoarea subiectivă a oricărei percepții directe a obiectului pasiunii; Racine - pentru jocurile sufletești transpuse textual, fără suport decorativ; glisările trecutului în prezent și ale prezentului în trecut, precum în fabula lui La Fontaine, La Laitière et le pot-au-lait; romanul proustian al secvențelor
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
corpurilor fizice. Cu aceasta omul vine mereu în contact. Ea e proprie și omului individual prin corporalitatea sa fizico-biologică și, indirect, prin uneltele pe care le produce și le utilizează. 2. Lumea stărilor și proceselor mintale ale indivizilor, a trăirilor subiective care sunt mai mult sau mai puțin exteriorizate. 3. Lumea produselor minții omenești, în primul rând a celor realizate prin intermediul limbajului descriptiv, asertiv și critic (argumentativă. Din aceasta fac parte: miturile, poveștile, istoriile, romanele, dar mai ales teoriile științifice. Tot
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
așa cum ar fi produsele pedagogiei sau unele cure terapeutice psihanalitice. Doctrina lui Popper și altele similare nu au fost serios combătute în esența lor, prin care subliniază existența acelei realități umane ce ființează în afara persoanelor individuale, a gândurilor și trăirilor subiective ale acestora. Totuși, o astfel de viziune este de multe ori ignorată sau „pusă între paranteze” atunci când se discută, în perspectivă cognitivistă, relația minte-corp. Ceea ce se mai poate adăuga conceptului popperian este existența socială a omului, definirea sa prin relații
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
migrat în direcția subiectivității conștiente și reflexive prin raportarea acesteia la „obiect” (objectă, la ceea ce se află în afară și în fața sa. Treptat, s-a ajuns ca termenul de obiectivitate să însemne ceva real, independent și chiar indiferent de opinia „subiectivă” a unor indivizi umani, ceva stabilit „științific” și care se bazează pe o realitate independentă de subiectul cunoscător. Atunci când cineva se referă la o cunoaștere obiectivă a unui anume fenomen, se presupune că, în cadrul comunității, fenomenul e considerat veritabil și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stabilit „științific” și care se bazează pe o realitate independentă de subiectul cunoscător. Atunci când cineva se referă la o cunoaștere obiectivă a unui anume fenomen, se presupune că, în cadrul comunității, fenomenul e considerat veritabil și reproductibil. Prin contrast, ceea ce e subiectiv se desfășoară în interiorul individului, a persoanei umane, în intimitatea sa resimțită, fapt posibil prin aceea că omul e o ființă reflexivă și conștientă. Astfel, sunt subiective durerea, sentimentele, intenția de act, gândirea prin care rezolvăm probleme sau reflectăm asupra poziției
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
presupune că, în cadrul comunității, fenomenul e considerat veritabil și reproductibil. Prin contrast, ceea ce e subiectiv se desfășoară în interiorul individului, a persoanei umane, în intimitatea sa resimțită, fapt posibil prin aceea că omul e o ființă reflexivă și conștientă. Astfel, sunt subiective durerea, sentimentele, intenția de act, gândirea prin care rezolvăm probleme sau reflectăm asupra poziției noastre în lume, felul în care ne autoevaluăm, vinovăția și, în general, cugetarea (cogitatioă. Acest sens modern al subiectului și subiectivității apare ca atare în doctrina
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în general, cugetarea (cogitatioă. Acest sens modern al subiectului și subiectivității apare ca atare în doctrina lui Popper unde constituie lumea a doua, fiind intens speculat în cognitivismul actual, în cadrul teoriei mind-body. Mintea omului ar fi o zonă prin excelență subiectivă. La acest înțeles a contribuit din plin filosofia lui Descartes (1984Ă cu a sa metodă a îndoielii ontologice, care consideră că, dovada certitudinii existenței se găsește la limita cugetării subiective; omul nu se poate îndoi de existența sa, de vreme ce cugetă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
teoriei mind-body. Mintea omului ar fi o zonă prin excelență subiectivă. La acest înțeles a contribuit din plin filosofia lui Descartes (1984Ă cu a sa metodă a îndoielii ontologice, care consideră că, dovada certitudinii existenței se găsește la limita cugetării subiective; omul nu se poate îndoi de existența sa, de vreme ce cugetă. În secolul XX Husserl a dezvoltat amplu o teorie filosofică a „subiectivității transcedentale” (Husserl, 1994Ă. Wittgenstein (2004Ă susține că perspectiva trăirii subiective nu e primară, ci secundară, fiind mediată de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dovada certitudinii existenței se găsește la limita cugetării subiective; omul nu se poate îndoi de existența sa, de vreme ce cugetă. În secolul XX Husserl a dezvoltat amplu o teorie filosofică a „subiectivității transcedentale” (Husserl, 1994Ă. Wittgenstein (2004Ă susține că perspectiva trăirii subiective nu e primară, ci secundară, fiind mediată de limbaj și de „formele de viață” sau cel puțin intens modelate de acestea. Sensul tradițional al noțiunii de subiect se păstrează însă în expresii de tipul: „X a fost subiectul unei întâmplări
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
limbajul asertiv supraindividual, normele și valorile, instituțiile, practicile sociale și vizarea transcendenței. Dincolo de sinele primitiv, despre care se poate vorbi și la animale, în cazul persoanei umane trebuie să se țină cont de un psihism conștient, în specificul său reflexiv, subiectiv, intențional și asertiv, capabil de libertate și autodeterminare. Psihismul conștient al omului se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, așa cum aceasta e structurată în cadrul socio-culturii în care el există. Tot prin intermediul logosului (al limbajului, al narațiuniiă, subiectul îi caracterizează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și instanțe, ce nu se întâlnesc în biologie. Astfel, dacă la individul biologic se poate vorbi deja de un sine (selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dorințele individului, puse în joc în primul rând de pulsiunile sale, nu pot fi satisfăcute din cauza interdicțiilor exterioare și, mai ales, a celor interioare. Cele dorite, intenționate, proiectate, imaginate sunt astfel reprimate. Ele nu mai au acces nici la conștiința subiectivă, sunt refulate. Inconștientul conține deci nu doar zona inițială a id-ului pulsional, ci și pe cea a psihismului refulat. În plus, el include o bună parte din supraego. Omul individual - persoana - are o mică zonă de conștiință și libertate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ai acestei orientări, distinge trei surse principale de informații și culegere a datelor: 1. Înregistrarea informațiilor despre om așa cum se manifestă el în viața de zi cu zi (L data, de la Lifeă; acestea pot fi strict observaționale, „obiective” sau parțial subiective, bazate pe relatările altora. 2. Date autoreferențiale furnizate de subiectul investigat, pe bază de chestionare ce presupun autoobservație și introspecție (Q dataă. 3. Informații obținute prin teste psihologice obiective, proiective (T dataă. Dintre toate sursele, prezintă interes informațiile ce caracterizează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de narațiune este, evident, focalizată pe persoană, pe identitatea și ansamblul acesteia, mediată prin sine și cultură. Ea se articulează în prezent tot mai mult cu doctrina sinelui (selfă, cu care însă nu se poate confunda de vreme ce aceasta implică trăirea subiectivă directă, experiențială, precum și conștiența nemijlocită, în sensul fenomenologiei. Psihologia narativă a persoanei este, poate, nivelul cel mai global și exterior al exprimării acesteia, care nu exclude, ci pretinde și alte nivele și perspective. Ea este tot mai mult invocată în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
gândesc despre ei înșiși. Sinele poate fi considerat, pe de o parte, ca agentul psihismului în sensul că „eu” (I, în englezăă sunt subiectul, „agenția” tuturor trăirilor mele psihice. De vreme ce e implicată reflexivitatea, această componentă activă include și calitatea experienței subiective (qualia; de exemplu, durerea, care e „a mea”Ă și, de fapt, întreaga conștiință de sine experiențială. Prin aceasta e asimilată o bună parte din contribuția fenomenologiei de inspirație husserliană la psihologie și psihopatologie. Totuși, distincția între mine și persoană
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a se putea adapta sau pentru a-și păstra identitatea. Adaptarea la rolurile vieții este un proces activ (monitorizat de conștiință și voințăă sau unul pasiv (cum ar fi, de exemplu, adaptarea într-un rol potrivit cu aptitudinile personaleă. În plan subiectiv, ființa umană este deci permanent neliniștită, ambivalentă și metabolizează diferit și individualizat conflictul dintre „ceea ce este” și „ceea ce aspiră să fie”. Rezultă un deficit adaptativ conjunctural sau tranzitoriu, dar și unul care, prin persistența lui, definește tulburarea de personalitate. Structurarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a consacrat ca și termen utilizat pentru a evita o judecată morală sau se substituie unei entități maladive de etiologie incertă. Termenul a fost rapid adaptat de justiție, iar sub genericul de tulburări psihopatice i s-a adăugat o conotație subiectivă. Astfel Legea Sănătății Mintale, adoptată în 1959 în Marea Britanie, folosește formula pentru a justifica internările nevoluntare. Pacienții cu personalități psihopatice sunt dominați de un comportament adeseori agresiv și/sau iresponsabil, care invocă întotdeauna intervenția terapeutică. Această descriere sugerează însă faptul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
boala psihică; că comportamentul anormal este implicat în mod clar într-o gamă largă de situații personale și sociale; dă manifestările mai sus menționate apar în copilărie sau adolescență și continuă în viața adultă; eă tulburarea duce la un disconfort subiectiv, dar acest lucru poate deveni evident numai târziu în cursul evoluției; fă tulburarea este, de obicei (dar nu întotdeaunaă, asociată cu probleme semnificative în performanța profesională și socială. Pentru anumite culturi este necesară crearea unor seturi diferite de criterii, ținând
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deviante; - caracterul precoce și durabil al tulburărilor comportamentului, care devin manifeste în copilăria tardivă sau adolescență și persistă toată viața; - perturbarea constantă - dar de intensitate variabilă - a adaptabilității în diversele roluri ale vieții și a eficienței sau performanțelor profesionale; - disconfortul subiectiv care creează și întreține sentimentul de neîmplinire, incompletitudine și deficitul de satisfacție personală. Sistemele diagnostice DSM și ICD sunt sintetice, prezentând criterii speciale pentru fiecare structură personologică. De-a lungul timpului, autorii au descris diverse aspecte bazate pe observația clinică
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sufere din cauza firii sale, ci și ea poate suferi. De-a lungul deceniilor au fost acceptate persoane cu structură dizarmonică, frecvent egodistone și cu o simptomatologie predominant „nevrotică”. Psihanaliza a vorbit chiar despre o „nevroză de caracter”. În prezent, suferința subiectivă nu e exclusă din caracterizarea generică a tulburărilor de personalitate, considerându-se că ea poate fi mai mult sau mai puțin intensă la diverse tipuri și cazuri, în diverse împrejurări. Într-o abordare recentă, Parker și colaboratorii săi (2002Ă ridicau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
deficiența autodirecționării; 16. lipsa umorului; 17. dificultatea de a face față stresorilor. Fiind vorba de deficiențe ale „funcționării”, caracteristicile menționate sunt predominant din aria manifestărilor interpersonale, dissociale și anetice ale persoanei, mai puțin din aria inconștienței sinelui și a suferinței subiective. Un efort de acest tip este util pentru a nu se uita de nevoia unei caracterizări generale a tulburărilor de personalitate. Dar puțină ordine în analiza celor cu tulburări de personalitate este, de asemenea, necesară. Problema gravității TP Pentru a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau a circumplexului. De asemenea, consideră că pentru caracterizare nu e suficientă sesizarea perturbării comportamentului și a funcționării sociale, dezadaptarea, încălcarea normelor sau infracționalitatea. Persoanele cu tulburare de personalitate au o modificare a structurării eului, a sinelui, nu doar resimțită subiectiv, ci suficient exprimată printr-o serie de caracteristici deficitare ale sinelui. Viziunea lui Livesley asupra tulburărilor de personalitate e sintetică și puțin eclectică. Ea se impune prin sublinierea faptului că e vorba de o tulburare psihică specifică, distinctă de altele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de stress posttraumatic prelungit a adultului, de exemplu în condiții de război. În prezent, această problematică este una deschisă cercetării. Modificarea personalității în urma unei boli prelungite se referă pe de o parte la bolile somatice, ținându-se cont de trăirile subiective, dizabilități, impactul social ce duce la izolare, deficiențe de interrelaționare, stigmatizare. Consecințele bolilor psihice urmează să fie înțelese în același context și nu doar ca o consecință directă a afectării. Pe scurt, relația între Axa II și alte axe se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Metoda utilizată influențează și ea rezultatele. Chestionarele cu valori între 1-5 nu arată mari schimbări de-a lungul timpului pe când metodele bazate pe interviu și aspecte narative indică mai multe schimbări în personalitate. E important și ce se urmărește: identitatea subiectivă, trăsăturile tipologico-caracteriale, abilitățile în relaționarea socială, rezolvări de probleme, autocontrolul, concepția despre lume și sine. La tulburările de personalitate ar fi de urmărit în primul rând trăsăturile dezadaptative. Mai contează grupul investigat. Chiar dacă grupe consistente arată o stabilitate relativă suficientă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu se mai poate modifica. Comunicarea cu pacientul este afectată de insistența cu care aceasta descrie problemele interpersonale dar și de inconsecvența și superficialitatea discursului. Acesta confirmă deficitul motivațional și incapacitatea personalităților patologice de a-și comunica gândurile și trăirile subiective. Complianța terapeutică are mereu de suferit iar progresele sunt pe termen scurt, semnificațiile lor pierzându-se în sentimentele de incompletitudine și ineficiență ale terapeuților. Cu toate acestea abordării terapeutice a tulburărilor de personalitate i se acordă o atenție particulară în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]