10,354 matches
-
este privilegiul omului de a se îndrepta spre rău și dezastru, de a sfida rațiunea și legile determinismului: Așa cum observă Kenneth Lantz, la Dostoievski libertatea trebuie întotdeauna înțeleasă prin intermediul lui Dumnezeu, căci altfel conduce la autodistrugere. Svidrigailov și Raskolnikov sfârșesc tragic, deoarece își interpretează greșit, cu mult egoism, libertatea, ca pe un drept de a se autoimpune cu forța, ca pe o expansiune continuă a propriei voințe. De asemenea, Ippolit, « muribundul revoltat » care și-a pierdut speranța că va supraviețui tuberculozei
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
cu fața spălată de ploi și cu o cuniniță de flori veștede agățată de picioare“. Imaginea este reluată simbolic nu numai în finalul romanului, ci și în desfășurarea acțiunii, în scena licitației la care se vindeau mobilele învățătorului, sugerând destinul tragic al lui Ion și al Anei, precum și viața tensionată și necazurile celorlalte personaje: Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc. Acțiunea romanului începe într-o zi de duminică, în care toți locuitorii satului Pripas se află adunați
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
dintre cei mai valoroși romancieri interbelici, alături de Mihail Sadovenu, Camil Petrescu, George Călinescu, Mircea Eliade și Hortensia Papadat Bengescu. Liviu Rebreanu și-a pregătit marile romane prin nuvele. Romanul „Ion” este anticipat de nuvela „Răfuiala”, în care apare același sfârșit tragic al unui țăran sărac, harnic, care o iubea pe Rafila, devenită soția unui țăran înstărit. Există trei fapte care constituie geneza romanului "Ion": prima dată, autorul poartă o discuție cu un fecior sărac, dar harnic din sat. A doua oară
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
același timp, el a desfășurat și susținut cercetări în domeniul istoriei românești, cu referiri speciale la istoria Moldovei dintre Prut și Nistru. Destinul a fost nedrept cu acest mare patriot, unul dintre făuritorii marii uniri din 1918 rezervîndu-I un rol tragic. Ștefan Ciobanu s-a numărat printer aceia care, în virtutea înaltei poziții ce o dețineau în stat, au fost nevoiți să îmbrace mantia neputinței și să asiste la desprinderea, în iunie 1940, a Basarabiei din trupul României Mari. Ca ministru al
Ștefan Ciobanu () [Corola-website/Science/299449_a_300778]
-
acele zile. Astfel, primii corespondenți de presă pe care îi poate atesta istoria gazetăriei au fost chiar caricaturiștii sau ilustratorii. Personalitatea lui Abraham Lincoln, adulată sau contestată, a focalizat atenția poporului american. Datorită ororilor războiului, umorul a căpătat o fațetă tragică devenind mai degrabă metafora existențială. În următorii cinci ani, caricatura de presă va deveni portdrapelul atitudinii civice americane. Britanicul Frank Leslie va profita de atmosfera de destindere imediată încheierii războiului și va edita câteva periodice umoristice ("The Budget of Fun
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
(domn al Țării Românești între 4 decembrie 1447 și între 15 aprilie și cca. 3 iulie 1456), fiu al lui Dan al II-lea. Suirea sa pe tron, în condițiile tragice ale sfârșitului de an 1447, apare ca o necesitate pentru coaliția antiotomană condusă de Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Cunoscut fiind faptul că relațiile între Cavalerul Alb și Vlad Dracul, voievodul Țării Românești, erau explozive și mai ales că gurile
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
explicație" etimologică: aici sunt denumiți Criu și Lenuța. Ca în celelalte variante, cei doi îndrăgostiți sunt proveniți din localitățile vecine, și părinții le interzic să se căsătoreasca. Dar, în timp ce legenda Cimișleană are un sfârșit vesel, cea Criuleană are un sfârșit tragic: negăsind nici-o soluție, Criu și Lenuța s-au aruncat în Nistru. În acel loc veneau părinții și rudele celor doi tineri, și îi plângeau, regretând tragedia pe care au provocat-o. Peste puțin timp părinții și rudele au trecut cu
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
comis seppuku și a fost decapitat de Koga. După decapitare, capul lui Mishima a fost așezat pe o foaie de ziar. Imaginea a intrat prin mass media și manualele de istorie în conștiința oricărui japonez drept una dintre cele mai tragice imagini ale istoriei contemporane, alături de ciuperca atomică de la Hiroshima. Mishima și-a pregătit în detaliu și îndelung sinuciderea, dar nimeni altcineva, cu excepția unui grup restrâns de membri Tatenokai, nu-i cunoștea planurile. Mishima știa de la bun început că puciul său
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Saburo, amestecând iubirea și durerea, într-o combinație specifică romanelor lui Mishima. Unitatea de caracter a personajului narator este scoasă în evidență de banalitatea celorlalte personaje și de natura înconjuratoare, surprinsă în plină înflorire. Romanul evoluează implacabil spre un deznodământ tragic: Etsuko îl ucide pe Saburo, pedepsindu-l pentru faptul de a fi iubită de către acesta. Donald Keene spunea despre "Sete de iubire" că "deși e un roman de tinerețe, este una dintre cele mai bune cărți ale lui Mishima". Scrierea
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
absoluta lui alienare, nu o mai poate percepe corect. Apărut în perioada când în Europa făceau vogă romanele existențialiste, Templul de aur propune un destin apropiat de cel al eroilor unor scriitori ca Jean Paul Sartre sau Albert Camus, eroi tragici, dar și destine exemplare, dostoievskiene, din lumea celor umiliți și obidiți. Cruzimea viziunii rămâne în continuare trăsătura cea mai importantă a stilului romancierului japonez. Scena arderii Templului a fost interpretată de unii critici ca expresia cea mai înaltă a revoltei
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
o dată cu publicarea nuvelei "Yukoku" ("Patriotism", 1966). Această povestire va fi sursa de inspirație pentru romanul "Cai în galop". Nuvela "Patriotism", parte din colecția " Moarte în miez de vară și alte nuvele", dezvăluie afinitățile politice ale lui Mishima precum și sfârșitul său tragic. "Patriotism" se bazează pe un eveniment istoric, incidentul Ni Ni Roku care a avut loc în anul 1936. Personajul principal al povestirii, portretizat în mod idealistic și eroic, se află în fața unui conflict al datoriei și loialității în fața morții, moartea
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
japonez străvechi al unității contrariilor. Scrisul poate deveni, asemenea antrenamentelor din artele marțiale, stilul personal al autorului, fiind supus acelorași încercări de a obține un corp textual perfect, eliberat de orice surplus. Trupul perfect devine un element esențial al eroului tragic, care nu poate cunoaște o moarte eroică, fără armura acestui trup. Moartea trebuie sa fie publică, să se ridice deasupra formelor în care mor oamenii comuni, sa se obiectivizeze prin actul sinuciderii rituale, seppuku, împrumutat din codul Bushido, un set
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
de străini - bogate familii din provincie - fără nici un fel de tradiție, ai căror bani și vitalitate îi fac nemaipomeniți luptători pentru putere socială și politică. Această carte ne istorisește începuturile aproape accidentale ale unei legături amoroase nepermise și sfârșitul ei tragic. Privit în detaliu, personajele sunt cu atâta finețe “lucrate”, încât o lume a emoțiilor umane, a convingerilor și aspirațiilor devine vizibilă. Observațiile oamenilor sunt atât de exacte, încât să fie surprinzătoare. Poate unul dintre principalele învățăminte este acela că nu
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Talentul, fantezia și humorul, scânteietorul dialog al lui Mirodan” (Traian Șelmaru, „Premiera de o seară”, Ed. Eminescu, București); „Mirodan are propriul său univers și o voce, a sa, de neconfundat” (Eugen Luca, „Secolul 20” - Tel Aviv); „Contrapunct de comic și tragic” (Fernando Campoamor, „Havana” - Cuba); „Versiunea pentru scenă a «Evreicii din Toledo» este ea însăși o creație... desprinzându-l pe Al. Mirodan de Lion Feuchtwanger îl putem alătura lui Lope de Vega și Grillparzer, doi dintre iluștrii înaintași, îndrăgostiți de cronica
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
discursuri aducătoare de moarte. A trecut prin toate acestea, dar nu a scos nici un cuvânt despre cele întâmplate. Și cu toate astea a supravietuit. A trecut prin asta și a venit din nou la lumină, îmbogățită de o asemenea experiență tragică.” Cel mai celebru poem al său „Fuga morții” (în original: „"Todesfuge"”) comemorează lagărele morții. În contradicție, Theodor W. Adorno vine cu aserțiunea că „a scrie poezie după Auschwitz este un act barbar”. Paul Celan, întotdeauna sensibil la critici, a luat
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
fost la fel de tristă." - mărturisește poeta. Liceul la Câmpulung Muscel, bacalaureatul în 1957. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București în 1968, cu lucrarea "Locul filozofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga". Doctor în filosofie în 1977, cu teza "Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka)". Din 1980 devine redactor la revista "Viața românească".A debutat cu versuri în Luceafărul, în 1965. Lucrează, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista "Argeș", la Studiourile Animafilm și la revista literară "Viața românească" (de unde demisionează
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
la fel de tristă." - mărturisește poeta. Liceul la Câmpulung Muscel, bacalaureatul în 1957. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București în 1968, cu lucrarea "Locul filozofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga". Doctor în filosofie în 1977, cu teza "Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka)". Din 1980 devine redactor la revista "Viața românească".A debutat cu versuri în Luceafărul, în 1965. Lucrează, înainte de 1989, la Televiziunea Română, la revista "Argeș", la Studiourile Animafilm și la revista literară "Viața românească" (de unde demisionează la
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
trimis soției sale, Genevieve, prin intermediul unei scrisori testament, scrisă în lagărul de sortare a evreilor de la Drancy. Scrisoarea această conținea indicații precise asupra modului în care trebuia editata opera să. Acest volum antologic a fost publicat târziu, după dispariția lui tragică, alcătuit din câteva cicluri separate de versuri "Ulysse", "l'Exode", "Titanic", "Au temps de poème", "Poèmes épars". Ideile de rătăcire, de exil printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilăriei că stare de grație sunt centrale poeziilor sale. Nu
Benjamin Fondane () [Corola-website/Science/297749_a_299078]
-
care obișnuia să mă întâmpine.[...] Pentru istoria mai nouă a poeziei românești, Ioan Alexandru cel «blond, cârn și cu urechi barbare», «răzvrătitul presupus» despre care vorbea un "Portret" din "Viața deocamdată", adică poetul unui «loc și timp anume», neliniștit și tragic, va rămâne, oricum, cu mult mai viu decât Ioan, definitiv înseninatul său frate imnic. Sub numele celui dintâi a trăit și a scris poate ultimul mare poet al Transilvaniei.” (Ion Pop, Ultimul rapsod al Transilvaniei, (în) „Grai”, Bistrița, 2002, nr.
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
tușă existențialistă, arta lui tinde spre performanțele de simplificare și esențializare ale artei primitive în ceea ce are mai autentic»; «și nelipsind a observa că, pe măsură ce viziunea poetului coboară eta¬pele tot mai cutremurătoare ale acestui infern care este Transilvania suferinței tragice, din versurile cărții se ridică, treptat, un sens transfigurator, o aspirație spre lumină și înălțare; oamenii săraci ai acestei provincii sărace și bogate în același timp reprezintă o stirpe de profeți ce poartă în ochii lor iluminați flacăra idealului de
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Massachusetts - d. 7 octombrie 1849, Baltimore/Maryland) a fost un poet, romancier, nuvelist și critic literar american, creator al genului de scurte povestiri și precursor al literaturii moderne de ficțiune științifico-fantastică. A dus o viață de boem și a sfârșit tragic în mizerie, opium și alcoolism, dar tocmai din acest infern al existenței sale s-au născut multe dintre creațiile ce aveau să impună literaturii universale norme de evaluare estetică necunoscute până atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieți
Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/297764_a_299093]
-
la vârsta de 24 de ani, se îndepărtează cu mult de modul tradițional de prezentare a Fecioarei Maria, care apare foarte tânără, cu trăsături imaculate. Suferința ei înobilează dragostea și frumusețea, cufundată în durere, stă cu capul ușor aplecat, ținând tragic în brațe trupul inert al fiului, care pare să curgă ca o undă de pe genunchii ei. Sculptura s-a dovedit a fi o capodoperă a genului și contemporanii au recunoscut imediat geniul artistului. Statuia lui "David" (1501-1504) a fost realizată
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
piciorul drept de la genunchi datorită unei gangrene. De asemenea, avusese un acces de bronhopneumonie, care o slăbise considerabil. În autobiografia sa, Diego Rivera avea să noteze că ziua în care Frida s-a stins din viață a fost cea mai tragică din viața sa, adăugând cu tristețe că abia după moartea ei a realizat, prea târziu, că perioada alături de ea a fost cea mai frumoasă etapă a vieții sale. O urnă precolumbiană, conținând o parte din cenușa sa este expusă în
Frida Kahlo () [Corola-website/Science/297765_a_299094]
-
Johan Deyman". În tabloul "Ospățul lui Baltazar" (ca.1635), Rembrandt înfățișează spaima lui Nabucodonosor în clipa în care mâna lui Dumnezeu lasă următorul mesaj în ebraică: "mane, tekel, fares" ("numărat, cântărit, împărțit"), ceea ce el nu înțelege, simțindu-i însă sensul tragic (regatul său va fi divizat mai târziu între mezi și perși). Acest episod din cartea Profetul Daniel se desfășoară în timpul unui ospăț al lui Baltazar. Oaspeții beau din cupele de aur jefuite din templul de la Ierusalim. Spaima de pe chipul comesenilor
Rembrandt () [Corola-website/Science/297787_a_299116]
-
o nouă emotivitate și tehnică meditativa în poezie. Apariția lor este marcată de către primul manifest romantic din literatura engleză, "Prefață la balade lirice". Colecția conține în principal poezii ale lui Wordsworth, dar include și "Poezia unui marinar bătrân", o baladă tragică, lungă și impresionantă despre un demon ce întâi omoară și apoi posedă sufletele unui grup de marinari de pe un vapor ce se îndreaptă către mările sudice. Coleridge și Wordsworth au înțeles, însă, romantismul în două feluri diferite: în timp ce Coleridge caută
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]