9,893 matches
-
a apei minerale în Vatra Dornei, Suceava (Dorna, Poiana Negri, Izvorul Alb). În anul 1998 înființează Dorna Lactate SĂ și se construiește, tot în regim greenfield, fabrica de lactate de la Dorna Candreni, iar în 1999, fabrica de brânză topită, în Vatra Dornei. În total, sub brandul LaDorna, este procesată o gamă de 85 de produse lactate. În anul 2000 înființează sucursală de la Atena a holdingului, Dorna Hellas. În anul 2001 înființează Carpathian Plastics Corporations. Anul 2002 este anul încheierii tranzacției cu
Jean Valvis () [Corola-website/Science/315320_a_316649]
-
În vatra satului Biborțeni se află atât zăcământul de apă minerală Biborțeni, cât și secțiile de îmbuteliere ale Bibco Biborțeni. Principalul obiectiv de activitate al companiei este producerea, îmbutelierea și comercializarea de apă minerală naturală Biborțeni și produse răcoritoare cu apă minerală
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
Biborțeni Forte, Biborțeni Echilibrată, Biborțeni Lejeră, apă minerală naturală carbogazificată Valea Brazilor, limonada Limo și gama de sucuri Bibo (Soc cu Lamaie, Orange și Lămâie - carbonatate și Piersică , Portocală și Multifruct - necarbonatate). Zăcământul de apă minerală Biborțeni se află în vatra satului Biborțeni, județul Covasna, în ulucul pârâului Baraolt; din punct de vedere administrativ, satul aparține orașului Baraolt. Distanța față de Baraolt este de 5 km; până la reședința din județ (municipiul Sf Gheorghe) distanța de 43 de km se poate parcurge pe
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
cu multe concrețiuni calcaroase, puse în evidență atât prin forajele executate, cât și prin lucrările miniere de explorare și chiar exploatare. Ele conțin o cantitate destul de mare de montmorilonit, care este extrem de higroscopic (venind în contact cu apa, cauzează umflarea vetrei lucrărilor miniere) și vin în contact cu fundamentul cretacic al bazinului. Acest fundament, acolo unde este frământat și faliat, debitează, în majoritatea cazurilor, ape dulci și ape minerale cu o mineralizare totală foarte ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
o inscripție prin care pretinde că el l-ar fi capturat pe Decebal în viață. Tiberius Claudius Maximus a participat și la luptele cu părții. El a slujit în armată mai mult decat perioadă contractata și a fost lăsat la vatră în provicia Mesopotamia. Tiberius Claudius Maximus a murit după anul 117. Textul în latină al inscripției de pe stela funerară de la Phillipi, ce amintește capturarea regelui Decebal, si traducerea ei. "Ți(berius) Claudius / Maximus vet(eranus) / [s(e)] v(ivo) f
Tiberius Claudius Maximus () [Corola-website/Science/317293_a_318622]
-
și decorat de două ori pentru vitejie în războiul dacic și partic și a fost făcut decurion al aceleiași ale de către el (Traian) deoarece l-a capturat pe Decebalus și i-a dus capul la Ranisstorum. A fost lăsat la vatră de către D. Terentius Scaurianus, consular, comandantul noii provincii... (aici piatră e ruptă)" <br>
Tiberius Claudius Maximus () [Corola-website/Science/317293_a_318622]
-
din tablă, s-au amplasat cruci noi pe turla, s-a curățat pictură și s-a refăcut iconostasul. Meritul acestor reparații îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între anii 1888-1905, după care a fost transferat la Vatră Dornei. Clădirea a suferit stricăciuni în timpul Primului Război Mondial, ea fiind reparata în 1926. Noi lucrări de reparații ale lăcașului de cult au avut loc apoi în anii '90 ai secolului al XX-lea. Între anii 1988-1993, cât s-au efectuat reparații
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost stabilit de Tezauriat pe Februarie 1843 pentru exploatarea
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
romano-catolică). A vizitat de asemenea parohia Sadău (păstorită de preotul Vasile Stoica), parohiile Runcu și Maidan (administrate de preotul protopop Nicolae Nicolaișen), Clit (păstorită de preotul Ioan Voloșciuc), Siret și Gropeni (păstorite de preotul Vitali Popovics), Moldovița, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei (păstorite de preotul Ilie Veneciuc). Episcopul a oficiat diferite slujbe religioase în fiecare parohie. În prezent, Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România este organizat în două protopopiate: Cele două protopopiate își întind jurisdicția asupra a 22 de parohii aflate în
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
Bisericile greco-catolice ucrainene sunt biserici construite de credincioșii ucraineni. Slujbele bisericești sunt ținute în limba ucraineană, dar în satele în care sunt și români se slujește și se predică și în limba română. În parohiile din Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Vatra Dornei, liturghiile sunt oficiate în bisericile romano-catolice. După reînființarea Vicariatului Greco-Catolic Ucrainean din România, funcția de vicar general a fost îndeplinită de următorii preoți: A fost hirotonit diacon la 1 august 1993 și numit la biserica greco-catolică ucraineană St. Josaphat
Vicariatul Greco-Catolic Ucrainean din România () [Corola-website/Science/317452_a_318781]
-
Sargetia, Bibliotecă și cercetarea, Ars Transsilvaniae, Anales Universitatis Apulensis, Cultura creștină, Patrimonium Apulense, Folium (Italia), Magyar Könyvszemle (Ungaria), Series Byzantina (Polonia), Perspective (Germania), Ars Hungarica (Ungaria), Niš&Byzantium (Șerbia) s. a. . Numeroase articole în diferite reviste de cultură și ziare: Tribuna, Vatra, Orizont, România literară, Astra blăjeana, Discobolul, Gând românesc, Antic art magazin, Unirea (Albă Iulia), Unirea (Blaj), Unitatea, Ardealul, West magazin, Informația de Albă etc. Referințe: Referințe critice semnate de: Vasile Moga, Mircea Toca, Ion Mărgineanu, Ion Buzași, Gheorghe Fleșer, Marcel
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Ciumârna este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1698 în Câmpulung Moldovenesc și strămutat în anul 1887 în satul Ciumârna din comuna Vatra Moldoviței aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în apropierea drumului național 17A și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Deși a fost
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
din Răducăneni și-au construit case pe dealul Pietrosu și apoi o biserică între anii 1807-1808. Satul Răducăneni, fiind clădit pe panta unui deal, a suferit de pe urma alunecărilor de teren. În anul 1825 catolicii și-au strămutat gospodăriile pe actuala vatră a Satului Vechi. Proprietarul moșiei a donat un teren pentru construirea unei biserici și a unui cimitir. Între anii 1826-1829, conform Schematismului Misiunii Catolice de Iași din 1850 și din 1856, credincioșii catolici și-au construit o biserică de lemn
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
probe în secolul 16. Majoritatea probelor indică o a doua etapă de construcție, un secol mai tarziu, între anii 1644-1650. Este posibil ca cea de a doua etapă să surprindă momentul transferării bisericii din Valea Pomilor și reconstruirii ei în vatra satului, "„pe podurile bisericii”", unde stă azi și nouă biserică de lemn. Odată cu aducerea și reconstrucția bisericii de lemn în vatra satului, "„pe poduri”", a fost ridicat probabil și turnul bisericii, pentru două clopote. Pridvorul poate că a fost tot
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
posibil ca cea de a doua etapă să surprindă momentul transferării bisericii din Valea Pomilor și reconstruirii ei în vatra satului, "„pe podurile bisericii”", unde stă azi și nouă biserică de lemn. Odată cu aducerea și reconstrucția bisericii de lemn în vatra satului, "„pe poduri”", a fost ridicat probabil și turnul bisericii, pentru două clopote. Pridvorul poate că a fost tot atunci adăugat sau în secolul următor. Această biserică a fost vizitată de conscriptori în 17 mai 1774, care au consemnat că
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
de Bixio la 21 august cu pierderi grele, aceștia nu au opus rezistență, numeroase unități ale armatei Bourbonilor destrământu-se spontan sau chiar alăturându-se lui Garibaldi. La 30 august, o armată siciliană condusă de generalul Ghio, a fost lăsată la vatră în Soveria Mannelli, lupta fiind continuată doar de unități mici, dispersate. Flota napolitană s-a comportat la fel. Regele Francisc al II-lea a fost astfel obligat să abandoneze Napoli și să se cantoneze în redutabila cetate Gaeta, în vreme ce se
Expediția celor O Mie () [Corola-website/Science/322001_a_323330]
-
către revista "Luceafărul", în al cărei număr din 9 septembrie 1967 a publicat o poezie. În anii care au urmat a colaborat cu versuri, proză și critică literară la o serie de publicații, printre care se numără: "Luceafarul", "România literară", "Vatra", "Steaua", "CPSF Anticipația", "SLAST", "Jurnalul SF", "Jurnalul de București", "Convorbiri literare", "Literatorul", "Viața Românească", "Magazin", "Astra", "Supernova", "Helion", "Amurg sentimental", "String", "Contemporanul", "Dialog", "Cinema", "Art-Panorama", "Dependent SF", "Newsletter SF", "Calende", "Placebo", "Telegraful", "Tomis", "Știință și Tehnică", "Almanahul Anticipația". Mihail Grămescu
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
fost atras irezistibil de peisaj și de portret. A participat cu lucrări originale la numeroase expoziții din țară și de peste hotare. Critica de specialitate l-a surprins, uneori elogios, în cadrul expozițiilor organizate la Baia Mare, București, Botoșani, Galați, Iași, Suceava și Vatra Dornei. Lucrările sale prezentate la expozițiile internaționale: Moscova (1958), Londra (1959), Gian Carlo Barbarodo, San Marco și Veneția - Italia (1964); Cernăuți - Bucovina (1974), Toronto - Canada (1992) reprezintă tot atâtea argumente ce susțin incontestabil valoarea operei sale. O parte dintre lucrările
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
Carlo Barbarodo, San Marco și Veneția - Italia (1964); Cernăuți - Bucovina (1974), Toronto - Canada (1992) reprezintă tot atâtea argumente ce susțin incontestabil valoarea operei sale. O parte dintre lucrările pictorului dornean au fost înregistrate în patrimoniul muzeelor din Iași, Suceava și Vatra Dornei, altele se găsesc în numeroase colecții particulare din țară și din afara granițelor ei. este, după cum el însuși mărturisea, un pictor al sincerității și al nativității surprinse în diferitele lor ipostaze. El s-a remarcat prin siguranța desenului și prin
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
unele modificări: din Lopată a trecut în Lopătești, iar mai apoi în Lopatinți și Lopatnic. Cert este că la începuturi rîul purta numele Lopată, luat de la un nume personal devenit mai tîrziu și nume de familie. Satele, care iși au vatra pe malurile rîului Lopatnic, sunt sate vechi moldovenești, cu o istorie de secole, cu hrisoave domnești și cu demnitate răzășească. În comuna Caracușenii Vechi își doarme somnul de veci o personalitate de vază, scriitorul Constantin Stamati-Ciurea, care vorba dînsului "nu
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
Urziceni, pe drumul mare dintre București și Buzău. În secolul al XVIII-lea, cum era aflat pe acest drum, a fost puternic afectat de numeroasele războaie și invazii turcești care i-au determinat pe locuitorii acelui sat să părăsească vechea vatră în preajma anului 1772 și să caute locuri mai ferite în acea zonă de câmpie. Primii care au plecat s-au îndreptat spre nord-est și s-au așezat în lunca râului Sărata într-un loc gloduros, formând satul Glodeanu Sărat; în
Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/316390_a_317719]
-
28 iunie 1940, la douăzeci și doi de ani de la Unirea patronată de Iancu Flondor, actul de cedare a fost îndeplinit tot de un Flondor. Activitatea sa de Rezident Regal și-a încheiat-o la 23 septembrie 1940 în orașul Vatra Dornei. După părăsirea Bucovinei de Nord, Gheorghe Flondor se retrage din orice activitate politică și se stabilește în orașul Sibiu. Regimul comunist îl va pune la stâlpul infamiei pentru vina de a fi fost rezident regal. În anul 1952 a
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
fiu”), 5 ani după primul film sonor japonez. În 1937, Ozu a fost înrolat în armată, și a petrecut următorii doi ani în China cu gradul de caporal de infanterie. Primul film pe care l-a făcut după lăsatul la vatră a fost "Toda-ke no kyōdai" („Frați și surori ai familiei Toda”, 1941), care a fost bine primit atât de public cât și de criticii de film. În 1943 a fost din nou înrolat în armată, fiind trimis în Singapore unde
Yasujirō Ozu () [Corola-website/Science/316510_a_317839]
-
Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce atestă faptul că zona era locuită în primele secole ale mileniului I și că localnicii făceau schimburi comerciale probabil cu daco-romanii din provincia Dacia sau cu garnizoanele romane din sud
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
la Editura Minerva pamfletul-eseu "Gașca și diavolul. Istoria bolnavă a domnului Manolescu" care stârnește vii controverse, fiind o replică polemică la "Istoria critică a literaturii române" a lui Nicolae Manolescu, din care Puși Dinulescu a fost omis. Debut în revista Vatra din Târgu-Mureș (1982), datorită lui Romulus Guga, cu piesa într-un act "Suflet de fată". Tot în 1982 apar în revista Tribuna de la Cluj fragmente dintr-o variantă de atunci a piesei "Casa cu țoape". Scriitorul va continua munca la
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]