10,085 matches
-
loc de îndoială. Arată că în raport se face vorbire de Decizia nr. 3/2014 din 14 aprilie 2014, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, care se referă la existența unei chestiuni de drept veritabile și dificile. Însă, în materie civilă condițiile pentru formularea unei sesizări pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sunt diferite de cele din materia penală, întrucât dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă prevăd o condiție suplimentară, respectiv condiția noutății. Prin
DECIZIE nr. 5 din 10 februarie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în baza art. 475 din Codul de procedură penală privind infracţiunea de proxenetism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269904_a_271233]
-
de a elimina riscul apariției unei practici neunitare, deși acest obiectiv este prevăzut expres doar în cazul recursului în interesul legii (art. 471 din Codul de procedură penală). Drept urmare, scopul acestei proceduri este de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile și dificile de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții
DECIZIE nr. 5 din 10 februarie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în baza art. 475 din Codul de procedură penală privind infracţiunea de proxenetism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269904_a_271233]
-
de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". Chiar dacă nu este expres formulată, din dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală reiese cu claritate că una dintre condițiile de admisibilitate este și aceea referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată
DECIZIE nr. 3 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea de şedinţă din 20 octombrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 4.796/2/2015, prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept - dacă, în aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, persoana fizică ori juridică ce nu a avut calitatea de parte în cursul procesului penal are calitatea procesuală să formuleze contestaţie în anulare întrucât nu a fost citată la judecata în apel, în condiţiile în care drepturile ori interesele sale au fost afectate printr-o măsură dispusă de instanţa de apel prin hotărâre definitivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269981_a_271310]
-
de Casație și Justiție și să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 54. În cazul de față toate condițiile legale sunt îndeplinite, după cum se va arăta în continuare: 55. Chestiunea de drept este una veritabilă, instanța de trimitere punând în dezbatere problema identificării legii de procedură aplicabile executării silite a unui titlu executoriu - hotărâre judecătorească pronunțată de instanța de contencios administrativ. 56. Soluționarea pe fond a litigiului pendinte depinde de lămurirea chestiunii de drept în
DECIZIE nr. 3 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.434/118/2012*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270525_a_271854]
-
identitate de rațiune, soluția trebuie să fie aceeași și când întrebarea se referă la posibilitatea unei persoane de a declara calea de atac. Cu privire la condiția noutății problemei de drept supuse dezlegării și cea privind cerințele ca întrebarea să fie una veritabilă și dificilă, evidențiate în raport, a arătat că, în acest sens, va face trimiteri la jurisprudența din materia civilă, la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la recursul în interesul legii. Astfel, potrivit art. 519 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 6 din 2 martie 2016 referitoare la dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) şi d) din Codul de procedură penală, aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
pe fond a cauzei, dacă este îndeplinită condiția noutății. Însă, condiția noutății nefiind prevăzută și de art. 475 din Codul de procedură penală, nu trebuie îndeplinită pentru formularea unei hotărâri prealabile în materie penală. Condiția ca întrebarea să fie una veritabilă și dificilă nu este prevăzută de art. 475 din Codul de procedură penală. Ideea că nu ar putea fi admisă formularea unei întrebări prealabile, dacă aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât să nu
DECIZIE nr. 6 din 2 martie 2016 referitoare la dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) şi d) din Codul de procedură penală, aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
Europeană de Justiție, în aceeași situație juridică cu cea din prezenta cauză. În continuare, domnul procuror Cosmin Grancea a precizat că nu există aceeași situație juridică ca cea prezentată în Cauza Cilfit. De altfel, condiția ca întrebarea să fie una veritabilă și dificilă este reliefată în jurisprudența Curții Europene de Justiție, însă ea se referă la posibilitatea instanței de trimitere de a aprecia seriozitatea chestiunii, astfel că ea nu aparține instanței chemate a se pronunța, ci instanței de trimitere. Or, Curtea
DECIZIE nr. 6 din 2 martie 2016 referitoare la dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) şi d) din Codul de procedură penală, aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
interesul legii, este condiția existenței unei jurisprudențe neunitare. Acceptând că ar exista și condiția noutății și a seriozității chestiunii de drept supuse dezlegării, a solicitat a se constata că, în opinia parchetului, problema de drept este una nouă, fiind una veritabilă și serioasă. Astfel, chestiunea de drept este una nouă, deoarece a fost determinată de jurisprudența unui singur complet al Curții de Apel București, precum și de amploarea măsurii confiscării care a fost dispusă, în sensul că s-a dispus măsura confiscării
DECIZIE nr. 6 din 2 martie 2016 referitoare la dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) şi d) din Codul de procedură penală, aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
societăților comerciale la care inculpatul și partea responsabilă civilmente figurează ca împuterniciți. Totodată, chestiunea de drept este nouă, deoarece nu au mai existat situații în care direct în apel să se dispună măsura confiscării de o asemenea amploare și este veritabilă și serioasă, pentru că se ridică problema dacă persoanelor care sunt vizate de această măsură li se încalcă sau nu dreptul la un proces echitabil. Astfel, a conchis în sensul că ar trebui să se dea un răspuns la problema de
DECIZIE nr. 6 din 2 martie 2016 referitoare la dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind aplicarea dispoziţiilor art. 427 alin. (1) raportat la art. 426 lit. b) şi d) din Codul de procedură penală, aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270967_a_272296]
-
ca o condiție de admisibilitate a exercitării căii de atac a contestației adresate Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sau direct instanței de judecată, legiuitorul a reglementat o limitare a accesului liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental. Astfel, indiferent de calea urmată pentru a ataca un act al autorității contractante considerat abuziv, participantul la o procedură de achiziție publică este supus aceleiași obligații de constituire a unei
DECIZIE nr. 93 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271046_a_272375]
-
președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 7. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, sens în care reține că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci susține, în realitate, aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice, precum și o pretinsă contradicție a dispozițiilor de lege criticate cu prevederile Codului penal. Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea
DECIZIE nr. 544 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 57 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi (3) şi art. 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276446_a_277775]
-
a.c.; - Comisia Europeană prezintă o serie de măsuri privind: susținerea redresării economice, piața unică pentru locuri de muncă și creștere economică, precum și realizarea Agendei privind Piața unică; - realizarea Uniunii bancare și a UPC reprezintă demersuri care vor impulsiona formarea unei veritabile uniuni fiscale pentru Uniunea Europeană - mai întâi pentru statele din zona euro și apoi pentru celelalte state membre; - menționează că o supraveghere eficace și coerentă este esențială pentru a se asigura protecția investitorilor, pentru a favoriza integrarea piețelor de capital și
HOTĂRÂRE nr. 116 din 25 octombrie 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea pieţelor de capital - Accelerarea reformelor - COM (2016) 601. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276503_a_277832]
-
nr. 176/2010 sunt neconstituționale, deoarece creează o confuzie între funcția de inspector de integritate și cea de judecător. Astfel, autorul excepției susține că raportul emis de Agenția Națională de Integritate, astfel cum este redactat și motivat, are caracterul unei veritabile hotărâri judecătorești. Acest caracter reiese din faptul că inspectorul de integritate dispune în ceea ce privește aplicarea acestuia și din faptul că, în cazul în care persoana verificată nu exercită calea de atac a contestației, acesta rămâne definitiv și prefectul îl pune în
DECIZIE nr. 428 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 lit. h) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276091_a_277420]
-
excepției, rezultă că autorul acesteia în fapt nu critică dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală pentru ceea ce conțin acestea, ci pentru ceea ce nu conțin. Astfel, în opinia Guvernului, nu ne aflăm în prezența unei veritabile excepții de neconstituționalitate. În subsidiar, apreciază că excepția este neîntemeiată. Art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală reglementează cazurile în care judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet. Astfel, având în vedere prevederile art. 126 alin
DECIZIE nr. 493 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276151_a_277480]
-
procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. 9. Avocatul Poporului apreciază că din examinarea motivelor invocate în susținerea excepției, rezultă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile invocate, ci dorește adăugarea unui nou caz de restituire a dosarului la parchet. Acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 alin
DECIZIE nr. 493 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276151_a_277480]
-
la pieire. Se conchide că prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 422/2001 sunt neconstituționale, având în vedere omisiunea legislativă anterior arătată. 7. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă consideră că argumentele formulate de autoarea excepției nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, întrucât se solicită Curții Constituționale să procedeze la modificarea Legii nr. 422/2001 . 8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 420 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4), art. 26 alin. (1) pct. 19 lit. b) şi c) şi alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276436_a_277765]
-
de interpretare și aplicare a legii, iar, pe de altă parte, pretinse lacune legislative referitoare la insuficienta protecție legală a monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat. Astfel, argumentele formulate în prezenta cauză nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate urmează
DECIZIE nr. 420 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4), art. 26 alin. (1) pct. 19 lit. b) şi c) şi alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276436_a_277765]
-
conduită drept condiție de admisibilitate a exercitării căii de atac a contestației adresate Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sau direct instanței de judecată legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental. Procedura contestației, reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , este o jurisdicție specială administrativă, care trebuie să fie "facultativă și gratuită" conform art. 21 alin. (4) din
DECIZIE nr. 476 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275883_a_277212]
-
universalitatea legii consacrată în art. 15 din Constituție, având în vedere că textele atacate prevăd o sancțiune aplicabilă anumitor subiecți de drept în afara/în lipsa verificării incidenței ipotezei, respectiv a nesocotirii dispoziției normei substanțiale. Ceea ce trebuie reținut este că într-un veritabil stat de drept, suplețea, verticalitatea, claritatea și, în fine, chiar logica legii nu pot și nu trebuie să reprezinte niște repere abstracte care rămân de domeniul teoreticului, ci este necesar ca acestea să concretizeze și să caracterizeze deopotrivă activitatea de
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
fond impuse de legiuitor. Astfel, în speță, prin instituirea obligativității formulării recursului prin avocat ca o condiție de admisibilitate a exercitării căii de atac, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental. Așa fiind, trebuie analizat, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prin prisma unui test de proporționalitate, dacă limitele impuse acestui drept reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată față de obiectivul
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
acesta (paragraful 25). Prin instituirea obligativității reprezentării și asistării părților prin avocat ca o condiție de admisibilitate a exercitării căii de atac a recursului, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental. De asemenea, Curtea a constatat că, de principiu, o asemenea intervenție a statului este permisă tocmai datorită naturii dreptului prevăzut la art. 21 din Constituție, drept care presupune, în mod intrinsec
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Prin urmare, o astfel de situație nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele
DECIZIE nr. 345 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276257_a_277586]
-
spre exemplu, în ceea ce privește activitatea unui topograf. Se creează, astfel, diferențieri între categoriile profesionale, ceea ce este contrar art. 16 din Constituție. 11. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate deoarece, în realitate, nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, ci este exprimată nemulțumirea față de interpretarea dată de instanța de judecată, în sensul că în cazul unui post vacant de consilier juridic este interzisă încheierea unor contracte de asistență juridică în lipsa unei hotărâri a consiliului local. CURTEA
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
lămurirea sesizării să depindă soluționarea pe fond a cauzei. În acest sens, se constată că, deși în cuprinsul dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală nu se menționează expres, cu ocazia verificării admisibilității sesizării trebuie analizată și existența unei veritabile chestiuni de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Așadar, este necesar ca sesizarea să tindă la obținerea unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
desființează încheierea și rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate". Se constată, așadar, că problema cu care a fost sesizată Înalta Curte nu este o veritabilă chestiune de drept, deoarece în cauză nu există o neclaritate în interpretarea dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală și art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, ci o problemă de
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]