95,569 matches
-
coadă, trimiși pe pământ cu diverse misiuni. Aceeași supapă reglează și atitudinile diferite ale cititorilor față de povestea alunecoasă, ce admite simultan mai multe nivele de comprehensiune. Deși cel păcălit, diavolul își păstrează funcția de călăuză a vrăjitoarei spre petrecerea sabatică: Auzi dumneata, neiculiță, drăcia dracului! Ce i-a dat lui Tartorul pân cap: zor-nevoie, la plimbare de-a călare!". Deplasarea "călare", pentru care insistă Prichindel, actualizează și o semnificație cosmică, un principiu al lumilor suprapuse, în care umanul este "încălecat" de
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
un bizar motiv literar: ușa era cândva locul unde se asculta ceea ce se spunea în camera alăturată și "ce de taine puteai afla uneori! Contele își renegase fiica vitregă, iar eroul, care ar fi trebuit să se însoare cu ea, auzise la timp cum plănuiau să-l otrăvească." Ușa apare aici ca instrument de cunoaștere: favorizează spionajul și activitățile clandestine dintr-o casă. Eseul lui Musil evocă o panoramă istorică a vieții de zi cu zi, în care anumite lucruri sunt
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
încă de ele, aceasta este doar din motive sentimentale, ne asigură Musil. Noile metode de construcție fac inutil trasul cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai limpede: noile metode de construcție
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
înstărit, un om uimitor de învățat pentru starea lui, care poate să vorbească chiar despre Kant, Fichte, Schelling, Novalis, Tieck și alții. întrebi de camera Domnului Bibliotecar - așa îi place să fie numit în continuare - și ajungi la o ușiță. Auzi vorbă în cameră și crezi că e lume înăuntru. Bunul tîmplar spune însă că poetul e singur și vorbește, zi și noapte, cu sine însuși. Șovăi, pregeți să bați la ușă, te cuprinde neliniștea. în cele din urmă ciocănești și
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
în cameră și crezi că e lume înăuntru. Bunul tîmplar spune însă că poetul e singur și vorbește, zi și noapte, cu sine însuși. Șovăi, pregeți să bați la ușă, te cuprinde neliniștea. în cele din urmă ciocănești și... se aude un puternic: "Intră!" Deschizi ușa și zărești în mijlocul camerei o figură uscățivă care se înclină pînă la podea făcînd neîncetat plecăciuni și vădind maniere care ar fi pline de grație dacă n-ar avea ceva spasmodic în ele. îi admiri
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
vorbe de neînțeles care-l năucesc pe străin. Dar, prevenitor cum a fost și cum în mod formal mai este și acum, Hölderlin simte nevoia să-i vorbească prietenește oaspetelui său, să-i pună o întrebare. Ceea ce și face: se aud cîteva vorbe cu rost, dar la care, de cele mai multe ori, oaspetele nu poate răspunde. Hölderlin însuși nu așteaptă cîtuși de puțin un răspuns, dimpotrivă, se tulbură dacă străinul se silește să-i urmărească gîndurile. Dar despre asta vom vorbi mai
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
în fața ușii. Restul zilei și-l petrece vorbind singur și umblînd în sus și-n jos prin odaie. Ceea ce poate să-i umple zile întregi este Hyperion-ul lui. De sute de ori, cînd mă duceam să-l văd, îl auzeam deja de departe declamînd cu mult patos, iar Hyperion e mai tot timpul deschis pe masa de lucru. Mi-a citit adeseori din el. Nici nu termina bine un pasaj, că se pornea să exclame, cu gesturi largi: "O, ce
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
rînduri ce am scris și dacă am fost vrednic. Totodată, adăuga uneori: "Eu, domnul meu, nu mai port același nume, acum mă cheamă Killalusimeno. Oui, Maiestatea Voastră, spuneți așa, numiți-mă așa. N-o să mi se întîmple nimic!". L-am auzit spunînd adesea acest lucru. Ca și cum ar fi vrut să se apere și să se liniștească pe el însuși, spunîndu-și mereu: "N-o să mi se întîmple nimic." Îi dădeam și foi de scris. Se așeza de îndată la masa de scris
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
tineri. Dar vreau să ajung la un popor anume care e lipit de sufletul meu și care dă uneori, prin dregătorii săi, semne lașe de nesimțire, atunci când e vorba de clipele unei istorii care are nevoie să fie apărată. „Organele”, auzi ce oficial și pompos sună acest cuvânt, organele statului român, democrate până-n prăsele, devotate interesului național până-n prăsele, nu găsesc firfiricii necesari pentru a cumpăra manuscrisele lui Emil Cioran, mort la Paris, cel mai mare eseist francez, dar român curat
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
Am putut vedea manuscrisele scrisorilor: răsfoindu-le cu delicatețe autoarea mi-a spus "uitați viu, parcă ieri le-am primit. Cînd le recitesc, el este ca și viu". Un concert de pian asupra căruia nu m-am concentrat deloc, se auzea discret dintr-o altă încăpere, readucînd-mi în memorie faptul că și scrisorile poartă din cînd în cînd amprenta pasiunii muzicale a celor doi protagoniști ai romanului. Ne-am așezat apoi la o mare masă rotundă, în dreptul unei ferestre, într-o
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
vădit în registrul anecdotic al conversației noastre, vorbindu-mi de prețul chiriei,de salariile profesorilor și nu părea prea interesat să mi se adreseze în termenii în care eu îl cunoșteam, din lectura aforismelor și în care doream să-l aud! Trebuia mereu să-l readuc la acel nivel... L-am întrebat de pildă care este conceptul său despre divinitate și el mi-a dat un răspuns minunat (nu știu dacă era într-adevăr un aforism): "Dumnezeu este o entitate nominabilă
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
un aforism): "Dumnezeu este o entitate nominabilă doar în monologul celui însingurat". Erau sintagme miraculoase, era ceea ce așteptam, dar ele erau rare și sunt tentată să spun că trebuia (rîde) să dau o mînă de ajutor pentru a le putea auzi. Fiindcă altminteri îmi vorbea de grijile zilnice. Nu credeți cumva că atunci cînd cunoaștem un autor doar din cărțile sale înclinăm, cînd avem șansa de a-l întîlni în carne și oase, să proiectăm asupra imaginii sale reale, impresiile pe
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
drepturile de proprietate asupra scrierilor lui Emil Cioran. Mica editură Weidle, asumîndu-și riscul publicării acestei corespondențe, redactată în original, în germană, de Emil Cioran și Friedgard Thoma, nu avea cum să fie scutită de avertismentele care s-au făcut imediat auzite de la Paris, dar care au rămas pînă acum, din fericire, lipsite de consecințe juridice. Destinul acestui roman senzațional, nesperat, nu este așadar lipsit de o trenă de peripeții care ne trimit cu gîndul la grijile mărunte ce-l măcinau pe
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
cântări mult la judecata asupra dreptului nostru de a fi pe mai departe o națiune liberă în fruntariile sale adevărate. Iar România va fi puternică și respectată numai dacă populația sa o va respecta și o va apăra. Prea des aud, pentru orice nemulțumire, mare sau mică, fondată sau nefondată, o expresie îngrozitoare - „Ce vreți, asta-i România!”. România suntem noi toți, inclusiv cei care sunt nemulțumiți de ea!
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
Balcanii să fie „înghețați”, până când UE s-ar fi putut întoarce cu proiecte (vechi sau noi) pentru regiune. În aceste condiții, analiștii au observat o interesantă, dar veche strategie a diplomației balcanice, și anume: a spune ceea ce le place să audă diplomaților occidentali, iar acasă a uita de angajamentele asumate. Este o tactică sau rezultatul repetatelor situații în care Balcanii au fost lăsați baltă de o Europă fără răspunsuri la problemele importante ale zonei? Fără îndoială, este vorba despre cea de-
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
din Europa. Posibilitatea înghețării relațiilor în procesul integrării a fost sesizată și de un fin observator al spațiului balcanic, fost ministru de Externe suedez, Carl Bildt, care prudent, afirmă că „poarta europeană este deschisă Balcanilor, în ciuda faptului că s-au auzit zgomote diferite de la țările societății vest-europene”. Analiza realistă a momentului arată clar că UE este mai preocupată de propria salvare și de atitudinea în fața unor provocări majore decât de integrarea Balcanilor în Europa. Disponibilitatea blocului comunitar pentru o nouă abordare
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
vechi melodii rusești „Kalinka” și „Ochii negri”, ce au produs însă un veritabil vulcan în sală, de s-a ridicat lumea în picioare - cred că nu de indignare că au fost introduse în program. De altfel, în sală s-au auzit și solicitări zgomotoase de a se interpreta și alte cântece de aceeași sorginte, însă... disciplina militară este disciplină! În orice caz, avem impresia că „The Great Choir Red Army ALEXANDROV” a acceptat, în mod surprinzător, să prezinte în România, spre deosebire de
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
avea o atracție aparte pentru un tânăr avocat), că dosarele penale de azi și de câțiva ani încoace vor fi dominate de infracțiuni de corupție, iar termenul „penal” va ajunge adjectiv pentru oamenii politici contemporani. Mai pe scurt, nu se auzise pe vremea aceea așa mult de corupție, corupți și corupători, iar dreptul penal pentru practicieni era acel domeniu al luptei la bară pentru a-i asigura celui inculpat un proces drept și o apărare echitabilă. Ce departe am ajuns... Acum
Dilemele clişeului „penal” by Arin Alexandru Avramescu () [Corola-website/Journalistic/296358_a_297687]
-
direcție” importantă de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar naționale, pentru că sunt zone, precum Clisura Dunării și partea de nord a Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia. Deci eforturile noastre vor continua. Ce măsuri urmează să luați pentru modernizarea în continuare a Radioului Public? Avem o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, așa cum am amintit, la creșterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
dat finanțarea publicației „Zorile Bucovinei”, din cauza conținutului... naționalist). În aceste condiții, an de an, tot mai mulți părinți și-au dat copiii la școli ucrainene, considerând că astfel le vor oferi mai multe șanse în viitor, iar limba română se aude din ce în ce mai rar... Provocările prezentului De la aceste repere nefericite pornea reluarea unor relații mult mai cordiale între România și Ucraina, odată cu schimbarea direcției politice a Kievului, spre valorile occidentale. Din păcate, nici nu au apucat să spere etnicii români la o
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Friedrich Zephyrinus Ludwig, al doilea fiu al principelui Karl Anton von Hohenzollern-Sigmaringen și al principesei Josephine de Baden și care avea să aibă un destin hotărâtor pentru România modernă. Ne putem întreba dacă, înainte de anul 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen auzise de Principatele Române; poate doar în treacăt, ca despre un vechi teritoriu al Imperiului Roman aflat sub suzeranitate otomană. La 11 februarie 1866 însă, lovitura de stat care îl obligase pe Alexandru Ioan Cuza să abdice punea problema unui principe
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
istoria românilor ne va privi în ochi din paginile lui Mihail Sadoveanu. Dacă, cumva, vom deveni cu toții niște neoliberali sălbatici, care cred că trăiesc într-o junglă socială și nu într-o societate demnocratică, din paginile lui Sadoveanu se vor auzi în veșnicie durerile înnăbușite și suferința celor umiliți și obidiți. Dacă vrem să rămânem români cu față umană și nu mai știm cum să procedăm, trebuie să-l citim pe Mihail Sadoveanu. De acolo aflăm și cine suntem, și cum
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
motiv de infidelitate. Poliția locală nu a putut interveni, dar s-a iscat o dispută între cele două țări, care a dus, se pare, și la un proces. Acesta a rămas atât de bine acoperit, încât nu s-a mai auzit nimic despre caz. La agresiunea împotriva soțiilor sunt de remarcat și diplomații japonezi. În 1999, Shuji Simokoji, consul general la Vancouver, a fost arestat pentru bătăile aplicate consoartei. A pledat vinovat și... a fost exonerat pe deplin. Ba chiar a
Diplomaţi sub „umbrelă” () [Corola-website/Journalistic/296423_a_297752]
-
trebui ca și noi să adaptăm la condițiile noastre așa-numitul „FitBit”, brățara-aparat care, stând de veghe noaptea, a doua zi de dimineață să ofere date despre nopțile salariaților. „Cum adică?”- s-a răscultat cineva de la un minister când a auzit că în curând va trebui să poarte la manșeta de sub cămașa scrobită (vorba vine!) acea brățără „FitBit”, asemănătoare cu cea purtată de Bubi sau Pufi altădată. „Chiar că e bună! Dar noi cădem lați noaptea și fără teroarea «aparatului nupțial
Oricum, dormim! by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296435_a_297764]
-
furioase între partide, între „resturi” ieșite din coaliții și care trag să devină partide, care, cu toate, participă parcă la o competiție în a-și mânji adversarii politici, ce sunt socotiți a fi „dușmani” în loc de „competitori”. Nu s-a mai auzit vreo vorbuliță spusă sau sugerată despre vreo continuitate a unor proiecte începute mai demult, de către „ceilalți”, și care ar urma să fie terminate, acum, de cei ce se pregătesc să vină la putere. În loc de proiecte de viitor, consumul energiilor se
O „tranziţie” cu cântec… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296439_a_297768]