10,833 matches
-
te prefaci bosumflat și-apoi o să mâncăm pește și cartofi prăjiți și...“. —A venit doar ca să-ți lase corespondența, spuse Kieran torturat de liniște. Mark luă plicurile de pe birou și le cercetă absent. Ne-a expirat permisul la centrul de închiriat casete video. — La țanc, am murmurat eu. Am stat așa o vreme ca băieții răi la sfârșitul filmului Reservoir Dogs, cu pistoalele îndreptate unii spre ceilalți. Nici unul dintre noi nu voia să tragă primul. Kieran a fost cel care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Rottweilerului, astfel încât una dintre noi să poată interveni în caz că faci vreo tâmpenie, cum ar fi să-i dai cuiva adresa de-acasă. Am oftat. — Nu cred că se va întâmpla asta. Am și eu puțină minte. De ce crezi că am închiriat un bar, de exemplu? Pentru că apartamentul meu ar fi fost prea mic. Dar ea nu știe asta. Pentru că apartamentul tău ar fi fost prea mic, răspunse Maria mieroasă. Începând cu acest moment, Lisa este oficial pe locul întâi în topul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
fizic pe care mi-l doresc acum este între spatele meu și o sticlă cu apă caldă. Îmi pare rău. Ed porni mașina. Știu să manevrez o sticlă cu apă caldă și o să mă duc chiar și la Blockbuster să închiriez o casetă ca să nu fii nevoită să faci conversație, dacă vrei. M-am uitat la el să mă asigur că mă tachina doar. Gropițele mici din obraji, pe care nu le mai remarcasem până atunci, îl dădură de gol. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
am apucat să te avertizez în legătură cu Kieran. I-am făcut semn că nu are de ce să se scuze. — Cum a fost cu ei? El mă privi puțin jenat. Ne-am simțit cu toții foarte bine aseară. Mi-au propus chiar să închiriem un apartament toți trei. Prin comparație, la mine era chiar bine. Dar tu? mă întrebă el. Cum a fost cu Maria? —Bine, bine. Habar n-avea de incidentul cu Danny sau de încălcarea teritoriului sau că mă dusesem la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
surprindere; rămăsese fără cuvinte. Asta mi-a oferit cheia misterului. A, deci am înțeles. Clifford Hammond nu te-a rugat să vorbești cu mine, nu-i așa? am spus rar. Ai făcut-o pe la spatele lui. Faptul că ai putut închiria un birou gol la McCott Shaw era perfect pentru tine, nu numai ca să îmi ascunzi mie faptul că tu lucrezi pentru el. îl ținea pe el departe de a ști că tu te-ai întâlnit cu mine. M-am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
era crucial să se ducă imediat la postul respectiv. Va fi vicepreședinte sau ceva de genul ăsta, ceva important. Așa că m-a rugat să vin să o ajut să împacheteze și să am grijă de casă până reușește să o închirieze sau să o vândă. Serios, totul s-a întâmplat cât ai clipi. Probabil că așa lucrează băncile astea mari. Următorul zbor spre New York și nu te mai uita înapoi! Râsul jucăuș se făcu iar auzit. —Dar asta nu e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ușă. Când au ajuns la Iaffa, soarele ardea necruțător și au tras la un caravanserai ca să se odihnească. Așezarea își pierduse specificul; arăta ca un oraș arab oarecare din împărăția otomanilor. În timp ce privea cum cărăușii adăpau catârii pe care-i închiriase la Ierusalim, spătarul Mihai simți o atingere ușoară pe umărul stâng. Un arab înalt și deșirat, îmbrăcat din cap și până în picioare în straie albe murdare, îi făcu semn că are de transmis un mesaj. Spătarul scoase de la cingătoare o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iasă pe ușa principală. Un afiș mare cu Bobby Lee Taylor era agățat pe hotel. Am auzit că stătea într-o cameră de cinșpe dolari pe zi, care era sus la etajul doi, ultimul etaj al hotelului. Nu o puteau închiria decât atunci când venea cineva bogat în oraș, ca senatorul statului sau directorul fabricii de război. După ce am terminat cina, am ieșit pe verandă. Era vreme frumoasă pentru luna martie și părea să se fi lăsat o noapte de vară. În josul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ne uităm cum, în depărtare, cocoțat pe-o scară, cineva bătea cu ciocanul niște piroane în peretele unei șuri. Până și asta ni s-a părut grozav. Ah, și mașina închiriată. Am zburat cu avionul până la Rutland și acolo am închiriat un automobil decapotabil. Decapotabil, îți dai seama? După o treime de secol trăită în postura unui băiat american, aceasta era prima mașină decapotabilă pe care o conduceam. Și știi de ce? Pentru că feciorul agentului de asigurări știe mai bine decât alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cu creionul în mână? Nu ca să învăț? Nu ca să devin mai bun? (Decât cine?) Așa că m-am pus pe studiat hărți în pat, am cumpărat lucrări de istorie și arheologie și le-am citit în timpul meselor, am angajat ghizi, am închiriat mașini - pe o arșiță criminală, plin de tenacitate, am căutat și am vizitat tot ce am putut: morminte, sinagogi, fortificații, moschei, altaruri, porturi, ruine, și noi, și vechi. Am vizitat hrubele de la Carmel, ferestrele lui Chagall (împreună cu o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pui întrebarea: De unde voi lua banii necesari locuinței și celorlalte cheltuieli ? De la rude și părinți ? Apă de ploaie, oricând se poate opri. Banii câștigați din munca pe care o practicați, pentru cât timp vă ajung ? Vă permit să cumpărați, să închiriați o locuință ? Vă permit să serviți masa în oraș ? Dacă nu, cine are timp și se înrobește, să o pregătească ? Asta îi va cere timp și renunțarea totală sau parțială la profesarea unei meserii. Care dintre soți ar fi de
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
mult această variantă - vom conchide cu necesitate că la mijloc e ceva necurat. Când au auzit de necurat le-au sclipit ochii. Făcusem bine să chem și redactorul unui cunoscut săptămânal de scandal. Aveți un plan? Avem un plan. Vom închiria cu ajutorul financiar al dumneavoastră camere de luat vederi, le vom monta în secret, vom fi în legătură permanentă cu poliția și vom trimite regulat copii după cretă. Trebuie să se întâmple ceva. A fost cam greu să-i convingem. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Adela.Ea nu cunoștea obiceiurile locului. Nu există nicăieri, și în nici o condiție, femei mai libere decât călugărițele, teoretic claustrate, înmormîntate de vii. Dacă "în lume" o fată ori o văduvă tânără, care stă singură într-o casă, ar închiria o odaie unui militar, faptul ar produce scandal, și nenorocita ar fi ostracizată. La mănăstiri, același fapt trece drept foarte natural. Măicuța își exercită un drept: "Are musafiri în gazdă". Considerațiilor mele etico-sociologice, puțin cam acre, Adela le-a pus
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
om care sâmbăta după masă se îmbrăca frumos, în haine de sărbătoare, cu pălărie neagră de fetru, baston (indiferent că erai bătrân sau tânăr, se purta, căci așa era moda), la cămașă avea guler tare și plastron, costumul negru era închiriat (când nu-l avea pe al lui, propriu), iar în picioare ghete cu găurele multe, în care intrau șireturile lungi, își dădea cu peria peste mustăți, le ungea cu “brandolină” ca să “stărlucească”, și le arcuia frumușel cu codițele tari înspre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
acolo și nu-mi iese nimic. În plus, mai are și gândaci. — O, biata Stricăciune, mă compătimi Gălățanu aproape serios. Ai răbdare. După ce o să-ți facă ăștia carte de muncă o să pleci la un job mai bun și o să-ți închiriezi o garsonieră numai a ta. — Cum naiba aș putea să scriu ? mi se pare totul urât, chiar și oamenii sunt urâți și strâmbi, cumva. Pentru ce se agită atât ? De ce mor toți de grija propriului stomac ghiorțăitor ? — Îți dai seama
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
o rugăciune, Sourmelina Îi aduse preotului o lumânare arzând pe o farfurie. Suflă În ea, fumul se ridică și se Împrăștie, iar părintele Stylianopoulos rupse lumânarea În două. După aceea toată lumea ieși afară pentru a Începe procesiunea către biserică. Lefty Închiriase o limuzină pentru acea zi și deschise ușa ca să intre soția și verișoara sa. Când intră și el În mașină, Îi făcu discret cu mâna bărbatului care fusese desemnat să rămână acasă, blocând ușa, pentru ca spiritul lui Zizmo să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și albastru, table de șah napolitane, dragoni roșii heraldici și ceramică Pewabic locală, de culoarea pământului. În loc de mese, puse În picioare tamburi de cablu și Îi acoperi cu pânză. Deasupra capului Întinse cearșafuri În formă de cort, ca să ascundă țevile. Închirie de la vechile cunoștințe din afacerea cu alcool de contrabandă un automat cu fise și comandă provizii de bere și whisky pentru o săptămână. Și Într-o seară friguroasă de vineri, În februarie 1924, deschise localul. Casa Zebrei era un local
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fi Închise. Desdemona Îi Întinse adresa. Femeia o Îndrumă de cealaltă parte a străzii. ― Ai ajuns. Și, Întorcându-se, ce văzu Desdemona mai Întâi? Văzu oare o clădire de cărămidă maronie, cunoscută până de curând drept Sala McPherson? Un loc Închiriat de obicei pentru Întruniri politice, nunți sau demonstrații făcute ocazional de clarvăzători itineranți? Observă detaliile ornamentale din jurul intrării, urnele romane din care se revărsau fructe de granit, marmura pestriță? Sau, În loc de toate acestea, ochii ei se ațintiră pe cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Își concentra discursul comercial În jurul istoriei și viitorului afro-americanilor. Tactica se dovedi bună și În cele din urmă o perfecționă până În punctul În care Întruniri, de negri curioși se țineau În locuințe particulare. Mai târziu, pentru predicile sale s-au Închiriat săli publice și În mijlocul Detroitului copleșit de sărăcie luă formă o structură organizatorică a acestei «Națiuni a Islamului».“ Comerciantul avea multe nume. Câteodată Își spunea domnul Farrad Mohammad sau domnul F. Mohammad Ali. Alteori se prezenta sub numele de Fred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
goală pe canapeaua verde, cu o etichetă cu prețul atârnată de picior. Când au terminat de vândut sau de dat de pomană totul, Milton a luat ce mai rămăsese din lucrurile bunicilor mei și le-a dus cu un camion Închiriat douăsprezece străzi mai Încolo, pe Seminole. Ca să aibă intimitate, bunicilor mei le-a fost oferit podul. Riscând să se accidenteze, tatăl meu și Jimmy Papanikolas au cărat totul sus pe scara secretă de după ușa tapetată. În spațiul acela piramidal au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
imobiliară a locului, a locului, a locului? Simplu: ești pretutindeni În același timp. ― Standuri pentru crenvurști, anunță Milton la cină Într-o seară. Începem cu trei sau patru și facem mai multe pe parcurs. Cu banii rămași din asigurare, Milton Închirie spații În trei centre comerciale din zona metropolitană a Detroitului. Pe o foaie de hârtie galbenă concepu Înfățișarea standurilor. ― McDonald’s are boltele aurii? spuse el. Noi o să avem Coloanele lui Hercule. Dacă ați mers vreodată pe autostrăzile albastre, oriunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Mie-mi place aici, am spus. Îmi place Detroitul. ― Da? Ei, bine-ai venit acasă. O luase din nou pe Jefferson, ca să parcurgă lungul drum prin părăginitul cartier de est. Un magazin de peruci. Vanity Dancing, vechiul club, acum de Închiriat. Un magazin de discuri la mâna a doua, cu o reclamă desenată, reprezentând niște oameni dansând Într-o explozie de note muzicale. Vechile magazine de chilipiruri și cofetării erau acum Închise: Kresge’s, Woolworth’s, Sanders Ice Cream. Afară era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în care am trăncănit, în care am băut și în care ne-am spus cuvinte îngrozitoare, corespund punct cu punct cu alunițele de pe pielea ei. Romanul-sonet era departe, și nebunia insuportabilă a pierderii dragostei mă făcuse deodată apt pentru poezie. închiriasem o garsonieră la mansardă, cu o masă, un scaun și un pat, pe Domnița Bălașa. Pe cât de auster era interiorul, pe atât de gongoric balconul de fier forjat, cu inflorescențe Jugendstil, cu hâde mascaroane împletite-ntre ele. În amurgul roșu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
zile și am rămas trei luni! Devenisem celebru la agenția Air France din Osaka: la fiecare zece zile reveneam pentru a-mi schimba data plecării... La fel s-a întâmplat în Quebec: am plecat pentru două săptămâni, dar mi-am închiriat un apartament și am rămas șase luni la Montréal. Aș putea face același lucru la București, unde aș merge în fiecare zi să-mi beau cafeaua și să mă gândesc la viitorul roman într-un pasaj care mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
-i șopti: — De fapt, nu-mi prea plac lucrările lui; sunt vulgare și prea comerciale. Tipul ăsta mă urăște, știe că Charlie Îmi respectă foarte mult arta și că sunt cea mai bună artistă a lui. Cred că e gelos. Închiriară o mașină argintie și plecară spre Santa Monica Civic Auditorium, unde a doua zi urma să Înceapă târgul de artă. Charlie și Pedro se așezară În față, Charlie la volan, Patrick În spatele lui, iar Kitty și Desert Rose pe bancheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]