9,695 matches
-
că toți au dreptate, dar că de fapt este un sistem de credințe. Oamenii cred că acea bucată de hârtie tipărită are o valoare specifică, această valoare este stabilită de mintea oamenilor, nu de către o măsură fizică, este o idee abstractă, nu un lucru material, concret. Mulți cursanți vor realiza, după acest moment, cât de efemeră este valoarea banilor (Livingstone 2002 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006 ). Psihologia banilor include domenii precum atitudinea față de bani, iar acestea înseamnă credințe și valori
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
2. Modernitatea și libertatea artei / 212 5.3. Alianța dintre grotesc și sublim / 220 6. Teatrul naturalist / 225 6.1. Refuzul neverosimilului / 226 6.2. Adevăr psihologic și realism scenic / 229 Capitolul IV Trecerea spre modernitate / 237 1. Un teatru abstract / 240 1.1. Appia: Muzică și lumină pe scenă / 240 1.2. Simboliștii sau visul la un teatru mental / 243 1.3. Jarry: Despre inutilitatea teatrului în teatru / 247 1.5. Craig și supramarioneta / 251 1.5. Baletul obiectelor de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu s-a stabilit decât ca urmare a unității de zi", adaugă el. Cele două reguli s-au născut din aceeași grijă de a asigura verosimilul reprezentației. Pentru clasicii noștri, scena nu se poate prezenta ca un spațiu de convenție abstract, care se modifică în funcție de nevoile acțiunii, sub ochii spectatorului, în manieră barocă, fiindcă atunci iluzia nu mai este posibilă. D'Aubignac îl critică pe Théophile de Viau care, în Iubirile tragice ale lui Piram și Tisbe (Les Amours tragiques de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
marginea teatrului, un zid mare ce ne desparte de parter; jucați ca și cum cortina nu s-ar ridica." Teoreticienii clasicismului, mai ales d'Aubignac 28, își manifestau deja dorința de a crea pe scenă o acțiune autonomă, ruptă de universul spectatorului. Abstract în secolul al XVII-lea, deși concretizat prin cadrul de scenă, acest perete ce separă sala de scenă se materializează în secolul al XVIII-lea, când scena este echipată cu o cortină care permite închiderea ei. El se radicalizează începând
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cea de regi. Dacă rangul mărește importanța neșansei lor, nu mărește și interesul nostru. Este posibil ca soarta a popoare întregi să fie amestecată cu a lor; dar simpatia noastră dorește un obiect special: ideea de stat este mult prea abstractă ca să ne impresioneze." (Seara a 11-a) Pentru a da greutate argumentării sale, Lessing se ascunde după autoritatea lui Marmontel, care susține un punct de vedere identic, în articolul "Tragedia" din Elemente de literatură. "Ar însemna să jignim inima omenească
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dramatic, după cum este cazul; putând să parcurgă întreaga gamă poetică, să meargă de sus în jos, de la ideile cele mai elevate până la cele mai vulgare, de la cele mai bufone până la cele mai grave, de la cele mai exterioare la cele mai abstracte, fără a ieși vreodată din limitele unei scene vorbite; într-un cuvânt, așa cum ar face un om căruia o zână i-ar fi dăruit sufletul lui Corneille și mintea lui Molière." Cu teatrul lui Hugo, se termină, în Franța, într-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
gen complet care prezintă caracteristicile tuturor genurilor dramatice anterioare. " (...) drama, după opinia secolului al XIX-lea, cum scrie Hugo în Prefața la Marie Tudor, nu este tragicomedia înălțătoare, lipsită de măsură, spaniolă și sublimă a lui Corneille; nu este tragedia abstractă, plină de amor, ideală și divin de elegiacă a lui Racine; nu este comedia profundă, plină de înțelepciune, de profunzime, dar prea nemilos de ironică a lui Molière; nu este tragedia cu intenție filosofică a lui Voltaire; nu este comedia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
artificială, de la imitația grosieră care nu înșeală pe nimeni și până la reproducerea aproape perfectă care stârnește uimirea!" Este imposibil, după cum subliniază Zola, să ne întoarcem la inscripțiile de care uza teatrul elisabetan pentru situarea locurilor acțiunii, sau să utilizăm decorul abstract perfect adaptat pieselor clasice, în care se mișcă personaje ireale. Pentru autorii de drame naturaliste, care nu vor să dea viață unui spirit fără trup, ci unei ființe în carne și oase, un decor precis este indispensabil. "Uitați-vă cât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în care se mișcă personaje ireale. Pentru autorii de drame naturaliste, care nu vor să dea viață unui spirit fără trup, ci unei ființe în carne și oase, un decor precis este indispensabil. "Uitați-vă cât de bine răspunde decorul abstract din secolul al XVII-lea literaturii dramatice a timpului, scrie Zola în Naturalismul în teatru. Mediul nu contează încă. Ai impresia că personajul pășește prin aer, degajat de obiectele exterioare. El nu are influență asupra lor, și nu este determinat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în acest om convențional care a fost despuiat de trupul său, care nu mai este un produs al solului, care nu mai este scăldat de aerul natal. Asistăm numai la lucrarea unei mașinării intelectuale, plasate de o parte, funcționând în abstract. Nu voi discuta aici dacă este mai nobil în literatură să rămâi în această abstracțiune a spiritului sau să-i redai trupului locul său important, din dragoste față de adevăr. Pentru moment, este vorba să constatăm simple fapte. Puțin câte puțin
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
literatură să rămâi în această abstracțiune a spiritului sau să-i redai trupului locul său important, din dragoste față de adevăr. Pentru moment, este vorba să constatăm simple fapte. Puțin câte puțin, evoluția științifică s-a produs, și am văzut personajul abstract dispărând pentru a face loc omului real, cu sângele și mușchii săi. Din acest moment, rolul mediilor a devenit din ce în ce mai important. Mișcarea ce a avut loc în decoruri de aici pleacă, căci decorurile nu sunt de fapt decât mediile în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu ar fi spus, ci totul presimțit." Trei concepții despre teatru, profund antinaturaliste, coexistă în secolul al XX-lea. Pentru teoreticieni ca Appia, Simboliști, Jarry, Craig sau Schlemmer, scena este un loc de simboluri în care se proiectează, în mod abstract și stilizat, o viziune despre lume. Artă sacră pentru teoreticieni ca Artaud, Stanislavski sau Grotowski, teatrul pune în mișcare forme primitive care, pentru a-i trezi spectatorului o adevărată revelație, cer din partea actorului o dăruire totală. Artă politică pentru teoreticieni
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pune în mișcare forme primitive care, pentru a-i trezi spectatorului o adevărată revelație, cer din partea actorului o dăruire totală. Artă politică pentru teoreticieni ca Meyerhold, Piscator și Brecht, ea cere și o angajare a întregii ființe. 1. Un teatru abstract Tentativa de a reproduce realul pe scenă s-a dovedit nelalocul ei, chiar plictisitoare. Dornici să reconstruiască locurile cu cea mai mare exactitate posibilă, naturaliștii nu au reușit decât să aglomereze scena. Când se generalizează folosirea electricității, între 1880 și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
suedez Adolf Appia, care descoperă multiplele efecte ce pot fi scoase din muzică și lumină, autorii dramatici simboliști care cultivă onirismul, fac din ea un loc plin de simboluri. Jarry, mai revoluționar, o tratează ca pe un spațiu cu totul abstract în care nu numai că realismul nu mai are loc, dar convențiile sunt în mod ostentativ afișate. Fondator al teatrului modern, el orientează scriitura dramatică și regia pe căile care sunt astăzi și ale noastre. Platitudinea regiilor naturaliste a provocat
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe care o va suscita în noi imaginația: căci această muzică este un decor, (...) și această muzică mai reprezintă și personajele (...), și cu ochii închiși sau cu ochii deschiși în timp ce cântă muzica, iar cuvintele răsună duse de voci la fel de absolut abstracte ca instrumentele orchestrei, noi localizăm în voie cuvinte și muzici și, cu ușurință, spontan, recreăm acțiunea voastră scenică, muzica, decorurile voastre și întreaga dramă." Moștenitori ai lui Wagner în concepția lor asupra fuziunii artelor, Simboliștii cred că muzica, prin puterea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
are nimic dintr-o dramă simbolistă. Jarry se arată mult mai radical în concepția sa despre teatru decât simboliștii cărora, desigur, le laudă aspectul novator, salutând, în Maeterlinck, în cele Douăsprezece argumente despre teatru ale sale, pe creatorul unui "Teatru abstract". Credem că putem afirma cu siguranță că asistăm la nașterea unui teatru, căci pentru prima dată există în Franța (sau în Belgia, la Gand, noi nu vedem Franța într-un teritoriu neînsuflețit, ci într-o limbă, iar Maeterlinck este tot atât de
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
teatru, căci pentru prima dată există în Franța (sau în Belgia, la Gand, noi nu vedem Franța într-un teritoriu neînsuflețit, ci într-o limbă, iar Maeterlinck este tot atât de pe drept al nostru pe cât îl repudiem pe Mistral) un teatru ABSTRACT, și putem în sfârșit citi fără efortul unei traduceri ceva care să fie la fel de etern tragic ca și Ben Jonson, Marlowe, Shakespeare, Cyril Tourneur, Goethe." În ceea ce-l privește, Mallarmé, care asistă la una din primele reprezentații ale lui Ubu-Rege
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
într-un mod inteligent și eligent natura, prezentându-i caricatura prin intermediul celui care nu înțelege. Zeuxis a înșelat niște brute, se spune, iar Tițian pe un hangiu." Totuși Jarry se îndepărtează radical de simboliști, tratând scena ca pe un loc abstract, și nu ca pe un spațiu oniric, unde convențiile sunt afișate în mod ostentativ. "Acțiunea se petrece în Polonia, adică Nicăieri"17, clamează el, cu ireverența-i caracteristică, în Discursul din 10 decembrie 1896 la Ubu-Rege. Pentru regia piesei, în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în adevărate ședințe de improvizație în fața unor cercuri de spectatori extrem de privați. Ei s-au dovedit uimitor de abili în a reprezenta, cu câteva cuvinte, câteva atitudini, căteva jocuri de fizionomie, caractere, ticuri, personaje ale umanității noastre, sau chiar sentimente abstracte, elemente precum vântul, focul, vegetalele sau creații ale spiritului, vise, deformări, iar aceasta pe loc, fără text, fără vreo indicație, fără pregătire." Artaud nu-și precupețește elogiile față de Jean-Louis Barrault (1910-1994) care, la Teatrul de la Atelier, în iunie 1935, în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
apolinian", declară el. Scena, profund nerealistă, este constituită, pentru el, dintr-un ansamblu de semne plastice încărcate cu o putere emoțională susceptibilă să impresioneze spectatorul și să-l determine să reflecteze, propunându-i o interpretare a lumii, prin intermediul unei stilizări abstracte, pe care el însuși o definește astfel: "Înțeleg prin "stilizare" o reconstituire exactă a stilului unei epoci sau al unui eveniment pe care o caută fotograful, dar îi asociez ideea de "convenție conștientă", de generalizare, de simbol. "A stiliza" înseamnă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
punând la îndoială caracterul naturalist al piesei și reproșându-i lui Strindberg abstracționismul său. Într-o scrisoare din 14 decembrie 1887, el scrie: "Ca să fiu cinstit, niște prescurtări de analiză mă deranjează puțin. Știți poate că eu nu sunt pentru abstract. Îmi place ca personajele să aibă o stare civilă completă, să le întâlnim, să se scalde în aceeași atmosferă cu noi." 100 Antoine, și el decepționat de piesele franceze, montează piese străine, în special pe cele ale lui Ibsen și
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
menstruație, poluție, debut sexual, căsătorie și nașterea primului copil Bibliografie 1. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Profir Mirela, Characteristics of sexual-reproductive health in urban areas of Romania, 135th Annual Meeting & Exposition, American Conference on Public Health, Washington, DC, noiembrie 3-7, 2007, abstract 154490. 2. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Tarcea Monica, Sexual behaviour in urban areas of Romania, Abstract Book for the 18th Nordic Meeting in Social Medicine and Public Health, Helsinki, 11 octombrie 2007, p. 36. 3. Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Biological
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Mirela, Characteristics of sexual-reproductive health in urban areas of Romania, 135th Annual Meeting & Exposition, American Conference on Public Health, Washington, DC, noiembrie 3-7, 2007, abstract 154490. 2. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Tarcea Monica, Sexual behaviour in urban areas of Romania, Abstract Book for the 18th Nordic Meeting in Social Medicine and Public Health, Helsinki, 11 octombrie 2007, p. 36. 3. Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Biological and Cultural in Sexual Behavior, în vol. Human Diversity and Biocultural Researches, selected papers of the
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu participare internațională, ,,Oportunități și provocări în sănătatea publică în contextul integrării României în Uniunea Europeană", Institutul de Sănătate Publică ,,Prof. Dr. Leonida Georgescu", Timișoara, 16 18 noiembrie, 2007, p. 115. 2. Prejbeanu Ileana, Rada Cornelia, Factors influencing male domestic violence, Abstract Book for the 18th Nordic Meeting in Social Medicine and Public Health (11 octombrie 2007), p. 51. Capitolul 13 OBICEIURI DĂUNĂTOARE SĂNĂTĂȚII Fumatul. Statistic s-a demonstrat că nou-născuții proveniți din mame fumătoare au o greutate mai mică la naștere
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Arad, România, București, editura Viața Medicală Românească, 2007, pp.137-143. 4. Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Hudiță Decebal, Cervical cancer: A public health issue in Romania, the 135th Annual Meeting & Exposition (3-7 noiembrie 2007), American Conference on Public Health, Washington, DC, abstract 159023 și poster. 5. Stănculeanu D. L., Totul despre cancerul mamar, Liga Română de Cancer, București 2004, p. 8. 6. Vârtej P., Ginecologie. Curs de obstetrică ginecologie al spitalului Universitar București, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila", București, 1994. 7
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]