20,435 matches
-
situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal poate fi corelat și cu alți factori contextuali precum calitatea relației conjugale. De exemplu, nemulțumirea generală din interiorul cuplului poate cauza o stare de stres continuă. Stresul în sine nu reprezintă un factor convingător pentru stabilirea unei relații
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți continuă la nesfârșit. Acest proces poate constitui fundamentul agresiunii conjugale. Cel care a fost victima maltratării din partea părinților poate influența evoluția propriei sale relații conjugale în sensul agresivității și abuzului. Abuzul conjugal poate fi corelat și cu alți factori contextuali precum calitatea relației conjugale. De exemplu, nemulțumirea generală din interiorul cuplului poate cauza o stare de stres continuă. Stresul în sine nu reprezintă un factor convingător pentru stabilirea unei relații conjugale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dimensiunea atitudinilor și a credințelor ce justifică agresivitatea conjugală poate prezice eventualitatea agresiunilor de acest fel (O'Leary, 1993 citat de Riggs et al., 1996). Stith și Farley (1993) au constatat că admiterea violenței conjugale ca normă trimite direct către abuzul soțului asupra soției. În opinia autorilor, atitudinea celui care abuzează este rezultatul stresului conjugal, a violenței din copilăriei la care a fost supus de către părinți și a alcoolismului. Cercetătorii au constatat că această atitudine este direct proporțională cu refuzul egalității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru ca aceasta să se producă, trebuie ca puterea să fie inegal repartizată la nivelul familiei, femeia ocupând poziția cea mai slabă. Diferența de putere reprezintă unul dintre fundamentele teoriei schimbului de resurse, teorie ce poate să explice violența domestică și abuzul conjugal. Teoria demonstrează că agresivitatea domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel care resimte o mare nevoie de control și de exersare a puterii asupra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
domestică se produce atunci când această formă de agresivitate oferă o recompensă importantă cu costuri foarte mici. Violența conjugală îl recompensează pe cel care resimte o mare nevoie de control și de exersare a puterii asupra partenerului. În general, prețul unui abuz săvârșit în familie este mult mai scăzut față de cel plătit pentru comiterea unei agresiuni în afara casei. Actul rămâne relativ privat, iar societatea are tendința să-l considere o problemă de familie ce n-o privește. Această diferență importantă dintre cost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-l considere o problemă de familie ce n-o privește. Această diferență importantă dintre cost și recompensă constituie motivația principală a agresivității ce se manifestă atunci când și ceilalți factori sunt întruniți. Personalitatea agresorului a fost de asemenea studiată. În contextul abuzului conjugal, agresorul este caracterizat ca având o personalitate depresivă, impulsivă, agresivă, masculină și ostilă. O'Leary (1993) a constatat că unii agresori au tulburări de personalitate. În opinia autorului, anumite tulburări mentale pot declanșa agresiuni domestice violente, pe când agresiunile moderate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
real al acesteia este unul neutru. Pe de altă parte, dacă bărbatul este dependent de soția sa, dar are stereotipuri cu privire la dominanța masculină, poate percepe orice tentativă de independență a soției ca o amenințare împotriva securității și puterii sale masculine. Abuzul de droguri sau de alcool sporește întărirea falselor atribuiri atunci când furiei și ostilității le se mai adaugă tendințe impulsive. Comportamentele bărbatului împotriva soției se traduc în acest caz în acte abuzive. Iar orice percepție a bărbatului cu privire la slăbiciunile fizice și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
decât să intensifice violența. Agresivitatea împotriva copiilor Pentru a desemna relele tratamente împotriva copiilor, specialiștii au propus mai mulți termeni: termenul de "act de violență" se aplică relelor tratamente corporale, cel de "maltratare" corespunde acțiunilor de brutalitate, iar termenul de "abuz" se referă la acțiunea de a abuza sau a se folosi excesiv și injust de un lucru sau o persoană. În opinia lui Straus, Manciaux, Gabel, Girodet, Mignot și Rouyer (1993), un copil maltratat este victima violențelor fizice, a cruzimii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la acțiunea de a abuza sau a se folosi excesiv și injust de un lucru sau o persoană. În opinia lui Straus, Manciaux, Gabel, Girodet, Mignot și Rouyer (1993), un copil maltratat este victima violențelor fizice, a cruzimii psihologice, a abuzului sexual și a neglijenței care se soldează cu grave consecințe în dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Articolul 19 din textul Convenției Națiunilor Unite despre drepturile copilului (1989) proclamă protecția copilului împotriva oricărei forme de violență, de lovitură sau de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se referă la folosirea corpului copilului pentru plăcerea sexuală a unei persoane mai în vârstă, oricare n-ar fi relația dintre protagoniști și în afara absenței sau prezenței constrângerilor (Straus et al., 1993). Abuzul sexual poate lua diferite forme, de la un apel telefonic obscen până la viol, incest sau prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi diferite, după caz. Abuzul sexual
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a unei persoane mai în vârstă, oricare n-ar fi relația dintre protagoniști și în afara absenței sau prezenței constrângerilor (Straus et al., 1993). Abuzul sexual poate lua diferite forme, de la un apel telefonic obscen până la viol, incest sau prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi diferite, după caz. Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1993). Abuzul sexual poate lua diferite forme, de la un apel telefonic obscen până la viol, incest sau prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi diferite, după caz. Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau prostituarea minorilor. Abuzul sexual poate fi săvârșit de către o persoană din familie sau din afara acesteia, iar consecințele asupra copilului vor fi diferite, după caz. Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
caz. Abuzul sexual produs în afara familiei poate crea fobii sau teama de a fi agresat. Consecințele abuzului sexual produs în familie sunt mult mai grave pentru că pun în pericol procesele de identificare parentală. Ca și în cazul maltratării psihologice, sechelele abuzului sexual sunt mult mai serioase în cazul copiilor foarte mici. Procesul de structurare psihologică și fiziologică la adolescenți este mai avansat. Adolescentul și-a dezvoltat deja o relație cu părinții și se poate apăra mai bine. Pentru copii mici, în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la ore foarte târzii etc., poate constitui un pretext pentru maltratare. Variabile individuale și contextuale. De multe ori părinții care maltratează au fost ei înșiși copii maltratați, crescuți într-u mediu de socializare negativă, supuși maltratărilor fizice, neglijenței sau altor abuzuri. Într-un studiu comparativ privind familiile incestuoase, Madonna, Van Scoyk și Jones (1991) au constatat absența unor delimitări clare în cadrul acestor familii în care membrii nu aveau roluri bine definite. Pierderea unei ființe dragi, o sarcină accidentală și dificilă, plecarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
considere lumea un loc ostil. La adolescență, pedepsele părinților intensifică în mod paradoxal nevoia de comunicare cu părinții abuzivi. Procesele normale de separare de părinți și dezvoltarea psihologică independentă devin din această cauză mult mai dificile. Experiența ostilității și a abuzului dăunează dezvoltării stimei de sine și a percepției sinelui. Criminalii violenți, delicvenții și membrii găștilor violente au cu toții o stimă de sine foarte slabă în raport cu alte categorii de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic, fiziologic sau sexual contribuie la conturarea unei lumi și a unui anumit mod de viață pentru copil. Copiii și adolescenții agresivi (Dodge, 1993, Dodge et al., 1990 citat de Coie et al., 1997) percep lumea ca pe un loc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evenimentelor și a relațiilor interpersonale. Aceste procese depind și de sentimentele și motivațiile copilului. Observând și reacționând la provocări, copilul va folosi cu precădere strategii comportamentale agresive în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este vorba despre un ansamblu de comportamente agresive caracterizate de aspectul lor repetitiv și de puterea dezechilibrată dintre agresor și victimă (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). În lumea adulților, relația intimidator/victimă pare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
repetitiv și de puterea dezechilibrată dintre agresor și victimă (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). În lumea adulților, relația intimidator/victimă pare a fi o relație obișnuită și omniprezentă. Într-adevăr, relația de putere poate exista fără implicarea abuzului, dar un număr destul de mare de indivizi încearcă să obțină recompense prin exploatarea puterii în avantajul lor. Încercarea de a profita de victima mai slabă rămâne un deziderat dominant în relația de putere: la locul de muncă, în închisoare, la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un deziderat dominant în relația de putere: la locul de muncă, în închisoare, la școală etc. Studiile făcute în diferite țări surprind existența acestui tip de schimburi la toate nivelurile de relaționare socială. În familie, este mai degrabă vorba despre abuz decât despre intimidare. Și nu trebuie să uităm că copiii maltratați au mai multe șanse de a deveni agresori sau victime într-o relație de intimidare. Prin definiție, victima nu este în stare să se apere. Anumite victime cred că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacționa la diferitele contexte sociale într-o manieră adecvată influențează frecvența actelor agresive comise de către copii abuzați sau neglijați. Această continuitate comportamentală a fost conceptualizată de teoria ciclului violenței. Procesele care stau la baza acestui ciclu sunt severitatea și persistența abuzului suportat, fapt ce determină reproducerea violenței. Copiii supuși unei discipline severe în copilărie au mai mari șanse de a deveni adulți violenți la maturitate. Părinții care manifestă comportamente antisociale, pe de altă parte, folosesc strategii parentale mai puțin eficiente în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
14, 1988, pp. 51-64. ZIMBARDO P.G., The psychological power and pathology of imprisonment. Catalog of Selected Documents in Psychology, 3, 1973, p. 45. Index A A claxona 161-162, 232 A fugi 116, 119 Abordare biopsihosocială 138-139 interacționistă 136-138 tradițională 121-133 Abuz 78, 198-199, 206 Activare emoțională 140, 142 fiziologică 110-112, 204, 222 Agresivitate activ-pasivă 16 animală, 10, 15, 55 caracteristici 12-13 conjugală 205-208 copilului 214-216 definiție 12 directă 16, 25-26, 34, 166, 167 domestică 203-214 fizică 16, 24, 34, 167 indirectă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sexuale, ale traficului de persoane 12. Copii abandonați, abuzați, exploatați economic lipsa de responsabilizare a părinților, în mare parte datorată unei carențe educaționale și degradarea structurii sociale a familiilor reprezintă principalele cauze ale existenței unor fenomene extrem de grave, cum sunt abuzurile exercitate asupra copiilor, neglijarea lor și nu în ultimul rând abandonul sau exploatarea chiar de propriile familii. Copii și familiile monoparentale copii care provin din familiile monoparentale dar și cei care provin din familii cu trei sau mai mulți copiii
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
societatea românească. Str. Buridava nr.10, Școala Al. Vlahuță Iași Tel/fax: 0232/219986 E-mail: iasi@salvaticopiii.ro 10. Asociația Betania * Sprijinirea, reabilitarea, educarea și instruirea copilului cu deficiențe fizice și/sau asociate; * Prevenirea, identificarea și intervenția în cazurile de abuz, neglijare sau exploatare comise asupra copilului de către familie, reprezentanți legali sau alte persoane; * Integrarea socială a tinerilor revocați din centrele de plasament; * Integrarea în comunitate a tinerilor aflați în dificultate; * Îmbunătățirea calității vieții copiilor cu autism și a familiilor acestora
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]