16,963 matches
-
după cum se poate observa în bibliografia generală a lucrării de față. Scopul este evident: accesul mondializat la cultura finlandeză. În perioada interbelică au existat traduceri sporadice din anumiți autori finlandezi în publicații periodice românești. Nu ne putem pronunța asupra nivelului academic al acestor traduceri din lipsa oricăror indicatori sau referințe, dar, judecând după climatul general din acea epocă și dinamica traducerilor, se poate presupune că alegerea autorilor, a operelor sau a traducătorilor nu era dintre cele mai oportune. Asupra fenomenului traducerilor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și interpretare. Limbile considerate minore sunt excluse din programă, iar facultățile nu mai sprijină nicio inițiativă legată de acestea. Iată de ce posibilitatea apariției unui studiu amplu asupra receptării literaturii și culturii române în Finlanda este extrem de redusă. Nucleu cu pretenții academice până nu demult, filologia finlandeză de la Turku, și nu numai, și-a pierdut mult din avânt, rămânând astăzi o corabie în căutarea unui port pentru a se adăposti de acest trend care o pune la zid sub pretenția eficientizării și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pentru că mulți se rătăcesc. Aici intervin scurtăturile“, a precizat Lia Perjovschi. O altă direcție de cercetare vizează artele marțiale românești și zona de subcultură dintre 1985 și 1995 - reconstrucția lor fictivă și legendele urbane declanșate de aceste arte. „Pentru mediile academice rigide, această cercetare va părea ciudată sau echivocă, reunind cele mai rele aspecte ale culturii populiste și underground. Nu încercăm să construim cronologii sau descendențe paleative ale stilurilor artelor marțiale românești. Teritoriul nostru îl constituie tot ce se întâmplă dincolo de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
această parte de Europă - Idola tribus ar fi fost o referință mult mai profundă și utilă decât speculațiile mai mult sau mai puțin „light“ ale unui Lucian Boia. În rest, o lectură foarte utilă și un studiu cinstit, fără floricele academice inutile, fără excrescențe dizgrațioase ale eului critic. Una dintre cele mai plăcute surprize în ce privește istoria și critica literară a ultimilor ani. Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă“. Dosarul protocronismului românesc, colecția „Noua Critică și Istorie literară“, Cartea Românească, 2007 Satul curcubeielor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
submediocru infatuat. Dacă listez acum aceste variabile, dar mereu apăsate calificative, nu e ca să mă plâng. Sunt riscurile meseriei: să ți se spună că joci pe mormântul tatălui, că ți-ai luat numele prin fraudă, că ai promovat în mediul academic mituind toate comisiile, că nimic din ceea ce ai realizat n-a fost obținut prin muncă. Ai fost șef de promoție? Vax! Ai luat un doctorat cu summa cum laude? Astea-s doctoratele în România... Ai câteva premii? Știm noi cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
mondială. În ciuda evoluțiilor financiare recente, diversiunea națională subzistă deoarece impresia de familiaritate asociată cu acțiunile naționale disturbă anticipările de risc și de randament și dă iluzia că o alocare «patriotică» de capitaluri este în același timp prudentă și eficientă. Studiile academice arată astfel că titlurile naționale sunt percepute de particulari ca fiind în același timp mai puțin riscante și mai remuneratoare decât titlurile străine. Și acest lucru este adevărat peste tot, astfel încât un investitor francez va considera că acțiunile franceze sunt
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
se distingă prin randamentele superioare înregistrate pe piață. Hirsleifer și Shumway (2003Ă au testat relația menționată pe 26 de piețe financiare cu ajutorul unei scări compusă din 9 nivele de însorire. Foarte serios, studiul lor a apărut în ceea ce constituie jurnalul academic de referință în domeniul finanțelor: Journal of Finance. Pentru fiecare zi de cotare, cei doi cercetători au relevat performanța indicelui de piață și nivelul de însorire. Apoi au compilat rezultatele și au verificat cu ajutorul regresiilor dacă vremea de afară are
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
personală" realizată în cariera sa didactică, științifică, socială, culturală. Volumul evidențiază nu doar progresul remarcat de noi, foștii săi profesori, coordonatori de doctorat, ci capacitatea de a dărui atent și cu folos sinteze tematice studenților, colegilor din preuniversitar și spațiului academic, tuturor cititorilor-cercetători, practicieni ori doar interesați de ceea ce devine gestul nostru în relația cu celălalt și/sau grupurile de apartenență. Laurențiu ȘOITU Iași, 2013 Introducere De ce analizăm gestul în comunicarea didactică din perspectivă semiotică? Ce reprezintă semiotica gestului în comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
colective (,,noi", ,,dumneavoastră împreună cu mine" etc.). O altă calitate a profesorilor credibili este faptul că privesc clasa de elevi ca pe un grup ce trebuie animat, stimulat, încurajat, nu ca pe o masă inertă în fața căreia trebuie să vorbească. Titlurile academice deținute, poziția în viața socială, fermitatea în utilizarea recompenselor și pedepselor, dar și bârfa, confirmată sau nu, privitoare la moralitatea profesorului pot influența considerabil credibilitatea acestuia. Mihai Dinu atrage atenția asupra importanței păstrării credibilității pe întreg parcursul interacțiunilor educaționale cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și schemele utilizate"102. Din păcate, pentru unii profesori, proiectarea unităților de învățare este mai importantă decât cunoașterea psihopedagogică a elevilor, asaltarea cu informații numeroase și teme pentru acasă, mai relevantă decât dezvoltarea imaginii de sine a elevilor, dezvoltarea competențelor academice, mai utilă decât dezvoltarea competențelor socio-emoționale. c) caracterul explicativ este relevat prin utilizarea unor procedee didactice (definirea, reformularea, schematizarea, caracterizarea etc.) menite să însoțească explicațiile profesorului și să sporească înțelegerea mesajelor de către elevi. Această misiune se regăsește în expresii utilizate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
us to identify gestures with a compressed semiosis. In order to sketch the profiles of the teachers that optimize and devaluate gestures in didactic communication I have investigated how their gesturing is influenced by the following variables: reactivity to stress, academic rank, seniority in education and the high school profiles. The results obtained by correlating methods specific to social sciences, statistics and semiotics prove the influence of teachers' enhanced reactivity to stress on the emergence of dysfunctions in didactic communication and
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesori, Ana Stoica-Constantin • Despre pedepse și recompense în educație, Emil Stan • Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității), Angelica Hobjilă • Educația în economia de piață, Florea Voiculescu • Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Horst Siebert • Libertatea academică între teorie și politicile universitare, Liviu Andreescu • Managementul clasei, Emil Stan • Managementul schimbării educaționale, Valerică Anghelache • Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Metodica predării Educației fizice și sportului (ediția a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Colecția ACADEMICA 36 Seria Știin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este EMIL STAN Andreea Szilagyi este conferențiar la Universitatea PetrolGaze Ploiești. A desfășurat o bogată și variată activitate didactică în cadrul Universităților București, "Politehnica" din București, "Petru Maior" din TârguMureș, "Titu
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
American Counseling Association, Association for Counselor Education and Supervision, National Career Development Association. Este doctor în Științele Educației din 2003. Andreea Szilagyi, Manualul consultantului în carieră (c) 2008, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SZILAGYI, ANDREEA Manualul consultantului în carieră/ Andreea Szilagyi introd.: Mihai Jigău
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
să se simtă liberi să se implice în procesul de învățare. Trainerul trebuie să îi implice pe participanții adulți în procesul de învățare și trebuie să își asume rolul de facilitator în cadrul acestui proces, nu de "profesor" în stil tradițional, academic. * Adulții au acumulat experiență de viață și cunoștințe care includ activități legate de munca pe care o prestează, responsabilitățile familiale și educația precedentă. Astfel, este indicat ca trainerul să găsească metode creative de a lega procesul de învățare de aceste
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX, Ion Gh. Stanciu În curs de apariție Psihologia utilizării noilor tehnologii, Ana Maria Marhan LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
autenticitate, exprimată în titluri de felul acesta «Cununa de aur», «Țării mele», «O, țară», «Țara», «Mormântul stegarului», cuprinzând puține poezii, este cronologic al doilea volum din creația sa, care îi va aduce lui V. Voiculescu nu numai laurii unui premiu academic, ci și intrarea în 1920 în Societatea Scriitorilor Români. Era o confirmare a ceva! Eu mi-am lucrat cununa și pe de-a-ntregu-n mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Colecția ACADEMICA 103 seria Studii culturale Cartea a apărut cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național Cătălin Gheorghe este lector universitar doctor, critic de artă, teoretician, curator și editor. Predă cursuri de Estetica artelor vizuale, Studii vizuale și Teoria criticii de artă la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
etc. A participat Bienalele "Periferic" (Iași), Bienalele de la Veneția, Documenta 12 (Kassel), Frieze Projects (Londra). Cătălin Gheorghe, Condiția critică. Studiile vizuale în critica culturală, critica de artă și arta critică (c) 2010, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GHEORGHE, CĂTĂLIN / Cătălin Gheorghe Iași
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Pe de o parte, regândirea disciplinei studiilor (culturii) vizuale din perspectiva practicii discursive a criticii culturale, a criticii de artă și a artei critice, reprezintă o nouă modalitate de cercetare a potențialului și consecințelor unei discipline deja dezvoltată în practica academică anglo-saxonă din ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, înțelese ca practici ale documentării, comentării și receptării post-estetice, studiile vizuale ar putea depăși statutul de multitudine disciplinară, care crează și stabilizează condițiile formării și procesării unei discipline, propunând un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și creativă care a dus la configurarea ori chiar la simularea unor medii culturale alternative. În ultimul timp, însă, abordările alternative au început să fie asimilate în anumite medii culturale considerate chiar radical conservatoare, cum ar fi de pildă mediile academice. Studiul culturii contemporane din perspectivă critică a devenit o modalitate privilegiată de descriere și analiză multidisciplinară a situației culturale actuale. Investigațiile culturale contemporane se prezintă sub forma unor discursuri și a unor metode construite sub forma unor aplicații la o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care se manifestă cultura în relație cu diferitele forme de cunoaștere și de putere. Studiile culturale nu pot fi considerate ca fiind un câmp teoretic unificat, ci mai curând un câmp de acțiune diversificat, activând diferite abordări, metode și perspective academice. Potrivit lui Armand Mattelart și Érik Neveu, studiile culturale au apărut pe fondul unei dezbateri asupra culturii, gândite ca instrument de reorganizare a unei societăți bulversate de transformările industriale și clivajul dintre "cultura înaltă", legitimată de elitele intelectuale, și "cultura de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
perfecționarea alienării, aproprierii, individualizării, etnicizării, împroprietăririi. Propunând un discurs cu privire la schimbarea atitudinii față de studiul culturii, Brian Doyle pleacă de la constatarea că noul domeniu al studiilor media, culturale și ale comunicării ar fi fost fondat inițial pe o critică a disciplinelor academice tradiționale, având ca obiectiv central denunțarea caracterului iluzoriu și ideologic al "realității", care dispare astfel ca referință pozitivă. Ca urmare, examinând contribuții din domeniile psihanalizei, psihologiei sociale și studiilor organizaționale, Brian Doyle susține că s-ar putea construi o nouă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
între contextul turnurii culturale și relevanța proceselor sociale, politice și economice manifestate atât la nivelul percepției produsă de experiență și aculturație, cât și la nivelul reprezentării ca sistem al semnificațiilor. Studiile culturii vizuale ar fi produs o schimbare în mediul academic anglo-saxon atât la nivelul conținutului informațional, obținut pe baza unei cercetări interdisciplinare, cât și la nivelul politicii și practicii educaționale. Astfel, studiile vizuale au fost înțelese fie ca o expansiune disciplinară a istoriei artei, fie ca o modalitate de abordare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
televizate) ar fi marcată de discrepanța dintre bogăția experienței vizuale în cultura postmodernă și capacitatea de a analiza această observație 100. Înțelegând cultura vizuală ca pe o tactică, din perspectiva unei structuri interpretative fluide, și nu ca pe o disciplină academică câtă vreme are în vedere impactul mediilor vizuale asupra vieții cotidiene -, Nicholas Mirzoeff pune în discuție nevoia de a trata cultura vizuală ca pe un domeniu de studiu preocupat de evenimentele vizuale în care informația, semnificația și plăcerea sunt solicitate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]