13,008 matches
-
într-un adevărat izvor cronologic al diferitelor perioade în care aurul a fost exploatat, iar acestea ar forma un traseu turistic istoric de o valoare inestimabila. Galeriile române au chiar și valoare arheologică, deoarece aici se pot constitui chiar șantiere arheologice pentru studierea istoriei, binecunoscut fiind faptul că în acești munți se găsea centrul civilizației dacice. O perspectivă de dezvoltare a turismului din această localitate este dată chiar de resursele de aur prezente aici. Ioan Cătălina, un localnic născut în 1935
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Ca prim document de atestare a satului Vaidei este anul 1140-1150, ani care privesc prima colonizare a sașilor în comuna Romos, dar nu ne putem opri la existența satului aici. S-ar putea calcula în schimb vechimea după unele documente arheologice care s-au găsit fără să atragă atenția cuiva că acestea sunt de o valoare mare, având o importanță deosebită. Am putea afirma existența umană pe acest teritoriu în jurul anului 800 i.e.n., dovedit de obiectele găsite ca un car de
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
pentru prima dată în Registrele de dijmă papală de la anul 1332 sub forma „ Gregorie sacerd. De Korunka, solv. 2 banalis antiqua et 2 parv.”( C.Suciu DILT , I, p. 168) În aria aceste localități s-au făcut mai multe descoperiri arheologice , un vas de bronz, fragmentardin epoca bronzului aflat la Muzeul județean Mureș, o ceașcă din lut cu toartă, un vas mare de lut și o râșniță din piatră dacice.(V.Lazăr , Repertoriul arheologic al județului Mueș, p.172) Conscripția din
Corunca, Mureș () [Corola-website/Science/300575_a_301904]
-
localități s-au făcut mai multe descoperiri arheologice , un vas de bronz, fragmentardin epoca bronzului aflat la Muzeul județean Mureș, o ceașcă din lut cu toartă, un vas mare de lut și o râșniță din piatră dacice.(V.Lazăr , Repertoriul arheologic al județului Mueș, p.172) Conscripția din 1567 o pomenește cu 8 porți , iar la 1867 o întâlnim cu 148 de gospodării și hotarul în suprafață de 2573 jugăre. Este un vechi sat iobăgesc, stăpânit de-alungul vremilor de diferite familii
Corunca, Mureș () [Corola-website/Science/300575_a_301904]
-
drumul comunal DC 71 Bahnea - Bernadea - Capalna de Sus - DJ 142. Bernadea se găsește la aproximativ 15 km de Târnăveni. Această localitate este atestată documentar în anul 1301, sub denumirea "terra Bernad", dar istoria sa este mult mai veche. Cercetările arheologice efectuate pe raza localității, coordonate de regretatul academician Constantin Daicoviciu și de colaboratorii săi Nicolae Vlassa și Ioan Glodariu, au dezvăluit urme de viață materială și spirituală încă din epoca neolitică (5500-2200 î. Hr.). De asemenea, pe înălțimea „Dâmbău” a fost
Bernadea, Mureș () [Corola-website/Science/300571_a_301900]
-
moților de la Țebea. Este un mic sat de munte ai cărui locuitori sunt în totalitate români și majoritatea covârșitoare ortodocși. Datorită faptului că în zona Munților Apuseni a existat timp de milenii o civilizație a lemnului, nu există alte dovezi arheologice ale continuității existenței umane pe acest spațiu. Nefăcând parte din cele 110 sate aparținând acestui domeniu, satul nu apare menționat la această dată așa cum apar majoritatea satelor vecine. În 1905 cu ocazia alegerilor pentru deputați în Parlamentul de la Budapesta, locuitorii
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Petelea (în , în dialectul săsesc "Birk", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe teritoriul localitații au fost scoase la suprafață vestigii arheologice, monede și tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, descoperite pe
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
Petelea (în , în dialectul săsesc "Birk", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe teritoriul localitații au fost scoase la suprafață vestigii arheologice, monede și tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit întâmplător în 1869
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe teritoriul localitații au fost scoase la suprafață vestigii arheologice, monede și tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit întâmplător în 1869, într-un ogor, de către un țăran, un tezaur format din 200 piese, din care
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
din lemn, cimitirul românesc și cel săsesc, precum și cartierul locuit complet de țigani. Movilele de teren, șapte la număr, din stânga șoselei, la ieșirea din localitate spre Tg. Mureș, sunt formațiuni naturale, create prin alunecări de teren și nu prezintă interes arheologic, fapt atestat de cercetările din 1950 ale colectivului de arheologi Cristești. Rețeaua hidrografică este bogată și e formată din râul Mureș și cei doi afluenți, râul Beica și Râul Habic. Pe râul Mureș se făcea o intensă activitate de plutărit
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
se află un cap de bovideu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bandă sugerează denumirea localității, făcând aluzie la lacul meteoric, unic în Europa, iar turtele reprezintă vestigiile arheologice descoperite în zona; Zidul de cărămidă semnifică ocupația locuitorilor, construcțiile și monumentele localității; Capul de bovideu simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, zootehnia. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Localitate situată pe cursul
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
masiv Gliganu cu pante dulci întinse, platouri și care este al doilea ca înălțime din sat. Notă 1-În perioada de început ’50 în perimetrul Șaua Țucla-Vârful Țucla a fost făcut un sanț lung de apr. 1.5 km pentru cercetări arheologice unde au fost redescoperite urme ale locuirii din comuna primitivă,(primele săpături au fost făcute prin anii 1935-36) lucrările trebuiau să continue, dar din motive necunoscute au fost sistate definitiv. Până prin anul 1970 în timpul lucrărilor agricole (arat, săpat, grăpat) ieșeau
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
transferate raionului Roșiori de Vede din regiunea Teleorman și apoi (după 1952) raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș, fiind cu această ocazie comasate în comuna Bârla. În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes național fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
cu această ocazie comasate în comuna Bârla. În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes național fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul limesului transalutan. Tot de interes național sunt și monumentul de arhitectură biserica „Adormirea Maicii
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
care izvoraște de pe colinele care împrejmuiesc satul, traversează satul și se unește cu râul Mureș. Deși este atestat documentar în 1461, Maioreștiul are o istorie mult mai veche, mărturie stând urmele de civilizație descoperite de-a lungul timpului prin săpături arheologice. Au fost scoase la iveală unele substrucții de ziduri, țigle române și elemente ceramice pentru paviment în formă de 8, dovedind că pe cuprinsul localității au existat așezări rurale din Dacia română intracarpatica. Denumirea satului provine se pare de la un
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Ibănești (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Vestigiile arheologice descoperite pe raza comunei dovedesc locuirea Ibăneștiului încă din neolitic. - 1453 - prima atestare documentară a localității Ibănești. - 1599-1600 - locuitorii din Ibănești se alătură companiei lui Mihai Viteazul din Moldova. - 1704-1708 - locuitorii îl sprijină pe Francisc Rákóczi al II-lea. - 1848-1849
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
38 de persoane pentru trafic de persoane, aceștia răpind oameni ai străzii pe care-i țineau în sclavie. Au fost găsite 40 de victime, rețeaua acționând de opt ani. Dintre victime, 21 erau copii. În comuna Berevoești se află situl arheologic de interes național „Ruinele bisericii Berevoești” din satul de reședință, datând din secolul al XVI-lea. Tot de interes național sunt și patru monumente memoriale sau funerare, toate aflate în același sat: crucile de piatră de „la Pârloage” sau „Lutu
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
și mănăstirea Râncăciov din secolul al XV-lea (cu modificări în 1648 și 1868), ansamblu cuprinzând biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor și turnului de poartă. La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci de
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
curtea bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din satul Vrănești. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele bisericii de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1848) din Călinești; biserica „Sfântul
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Muscel, cu satele Dâmbovicioara și Ciocanu. În 1950, ea a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, alipindu-i-se și satul Podu Dâmboviței de la comuna Rucăr. În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes național al așezării romane (secolele al II-lea-al III-lea e.n.) de la Podu Dâmboviței (aflat la 1,5 km nord de sat); și Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea) din Dealul Sasului, monument istoric de arhitectură
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]
-
interes național, alcătuit din biserica rupestră „Sfinții Apostoli”, ruinele chiliilor rupestre, stânca schitului „Sfinții Apostoli”, o bisericuță de lemn (secolul al XIX-lea) și un cimitir (secolele al XIV-lea-al XV-lea). Tot de interes național sunt și situl arheologic de la Coasta Frumoasă-Cârstienești, aflat la 400 m nord de satul Corbșori și la 500 m est de Râul Doamnei, unde s-au găsit urmele unei așezări medievale din secolul al XV-lea; precum și șase cruci de piatră clasificate ca monumente
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de interes național, cuprinzând o fortificație și o așezare dacică (perioada Latène), o așezare medievală, o fortificație, ruinele unor biserici și un cimitir, acestea patru din urmă datând din secolele al XIII-lea-al XIV-lea. În plus, cinci cruci
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
două din secolul al XVIII-lea aflate la Lăicăi, în fața Poștei și la „Cârciuma de Piatră”. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de „la Grigoroaia”, la vest de satul Cetățeni, cuprinzând o cetate de pământ hallstattiană; iar celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1793-1796) din satul Lăicăi.
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1596 de locuitori în satele Dobrești și Furești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). În rest, alte
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
și Suslănești, și în satele Cocenești și Chilii. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș, primind la un moment dat denumirea de "Mioarele". În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Mioarele se află situl arheologic de interes național reprezentat de curțile boierești din punctul „Hobaia”, la 200 m sud de extremitatea estică a satului Suslănești, cuprinzând rămășițele unei biserici și ale unei incinte din secolele al X-lea-al XI-lea. Tot de interes național
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]