9,833 matches
-
o lectură de tip impresionist, literar (liniștea erudiției, de pildă) nu este adecvată. Pe de o parte, lipsa de tradiție și de preocupări în acest domeniu, de acces la izvoarele străine și ignorarea ingenuă a celor românești duc spre o audiență inevitabil restrânsă. Pe de alta, Sorin Antohi știe însă foarte bine că secretul succesului unor texte și idei este publicitatea și mai ales relațiile, al căror sens îl are, din fericire, din plin. De unde necesitatea adoptării unor astfel de cărți
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
într-o revistă științifică străină de prestigiu. Nu spunem că organizarea de turnee internaționale de tenis la București nu este, în felul său, și ea, utilă. Dar un congres științific internațional serios, o expoziție de răsunet, un concert de mare audiență și altele sunt, în perspectivă, și mai eficiente. Din păcate, preocuparea pentru micul efect publicitar imediat încă predomină. A te prezenta la TV, la braț cu Michael Jackson... Rolul cultural subsidiar intern al statului este nu mai puțin important. Sectorul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în orice caz, dreptul și datoria de a le opune un alt mod de gândire și alte soluții ideologice și culturale, radical deosebite. Ceea ce nu ne împiedică să evaluăm cu toată obiectivitatea și forțele de care dispunem. Ce prestigiu și audiență reală au ele? Dar publicațiile în care ideile lor se exprimă? Este opinia publică într-adevăr sensibilă și receptivă la mesajul lor ideologic? Și, mai ales, ce forțe social-economice viabile și active sprijină efectiv o modificare a raportului tendințelor ideologice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a dispărut. Autoritatea sa, câtă a existat în cazul unor critici de real talent și de îndelungată activitate, n-a trecut niciodată în realitate de cercul unor redacții și audiții radiofonice, în condiții ideologice restrictive speciale (Europa liberă etc.). Sfera audienței efective era, oricum, inevitabil restrânsă. După 1989, această categorie nu și-a încheiat activitatea, pretins centrală. Dar monopolul central a dispărut în mod firesc în noile condiții publicistice, amplificate enorm de noile media. Pluralismul opiniilor devine o realitate obiectivă, o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Gelu Ionescu, Andrei Pleșu, G. Dimisianu, Gh. Grigurcu 22. De Alexandru George, Alexandru Paleologu și Iordan Chimet am amintit anterior și noi. De fapt, o antologie recentă de idei și controverse românești, 1990 1995, Revenirea în Europa 23, dovedește că audiența ideii proeuropene, care a atins și marea presă, este și mai extinsă. Ea are deci suficientă vitalitate, confirmată și stimulată, în esență, și de spiritul veacului. El este, orice s-ar spune, în cultura noastră, european și nu izolaționist-răsăritean. Eliberarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1977)271. În tratamentul fobiei sociale, foarte eficientă e implementarea desensibilizării sistematice, a modelării și a tehnicilor de flooding într-un grup de persoane, unde toți membrii (exceptând terapeutul) suferă de fobie socială (Heimberg, 1990)272. Membrii grupului sunt o audiență pentru celălalt membru, fiecare membru expunându-și pe rând propriile experiențe. Fiecare membru al grupului poate practica comportamentele de frică în fața celorlalți, în timp ce terapeutul îl conduce în adoptarea tehnicilor de relaxare pentru a-și reduce anxietatea ce o simte. Grupul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mă consolez eu, s-a câștigat în directețe”. Schimbarea s-ar datora nu numai dispariției cenzurii sau detaliului că intervențiile din volumul În răspăr - ca și cele din Deconstrucții populare (2002) - au apărut în cotidianul „Național”, ci și „lipsei de audiență a unui fel de a scrie mai specializat, care devine inutil câtă vreme nu-l mai poate pricepe aproape nimeni”. Fervoarea deconstructivistă e efectul unui scepticism față de un model cultural puternic. Semnificativ pentru aceasta e amplul eseu Scandalul Sokal, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
a unei singure istorii, ci a istoriilor. Ceea ce favorizează, într-o anume măsură, lucrarea de față este faptul că narativismul se poate aplica nu numai surselor istorice, ci și domeniilor vizualității, pentru că medierea între o anume realitate exprimată vizual și audiență presupune o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narațiune, non-narațiune sau narativitate, pe de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă, atentă la dificultăți, pragmatică, empirică și experimentală, permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare dar păstrează naratologia clasică, dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
considerat dintotdeauna că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și urmărim, dincolo de ele, o poveste. Din acest motiv, Marie-Laure Ryan crede că este nevoie de o resituare a naratologiei pe un traseu transmedial și transdisciplinar care să țină seama de audiențele din ce în ce mai interesate de fenomenele mediale și de media din ce în ce mai expansive și mai sofisticate . Nu se mai poate considera că media oferă aceleași resurse narative și că orice poveste poate fi reprezentată la fel, în media diferite. Nu se mai poate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare. La nivel discursiv media pot genera diferite moduri de prezentare a narațiunii care presupun strategii diferite de interpretare din . partea audienței ca în cazul benzilor desenate unde narațiunea, deși segmentată în imagini cu temporalitate distinctă, constituie totuși o imagine care pare să evolueze continuu, în sensul cinematografic al cuvântului. La nivel pragmatic, diferite media pot oferi diferite moduri de implicare a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de analiză considerabil, cu referiri la subiect, personaj, intrigă, început și final, considerate fiecare la fel de relevante și pentru teoria narativă și pentru poetica dramei. Richardson consideră că drama oferă un număr mare de exemple convingătoare care amplifică disponibilitățile interpretative ale audienței atunci când este vorba de elemente-cheie ale narațiunii. În accepția lui, prezența fizică a actorului pe o scenă fizică solicită o conceptualizare extinsă a spațiului oferind, pe de o parte, personajului, o a patra dimensiune interpretativă, pe de altă parte, audienței
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
audienței atunci când este vorba de elemente-cheie ale narațiunii. În accepția lui, prezența fizică a actorului pe o scenă fizică solicită o conceptualizare extinsă a spațiului oferind, pe de o parte, personajului, o a patra dimensiune interpretativă, pe de altă parte, audienței, acces la lumile narative și șansa participării la spectacol. Richardson observă că secvențele de evenimente din unele forme și genuri dramatice ca teatrul elisabetan, teatrul epic brechtian, piesele moderniste sau piesele de avangardă, nu respectă gramatica narațiunii de sorginte proppiană
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
construcția ei, ceva asemănător intrigii: . În accepția lui Richardson, Beckett refuză: . Există un dezechilibru, un conflict chiar în comportamentul lui Clov care acceptă relația de supunere față de insensibilul Hamm. Nici în acest sens nu intervine vreo modificare: . Pentru personaje și audiență aceste replici nu conturează o intrigă, ci un refuz al ei, nu semnalează o unificare, o agregare coerentă a evenimentelor, ci mai degrabă un conglomerat de acțiuni întâmplătoare care duc spre un fel de absență a narațiunii și fac din
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
uneori pe scenă o prezență care funcționează ca un narator, așa cum se întâmplă în Orașul nostru de Thornton Wilder unde: , un manager al scenei care operează ca narator auctorial, care preia funcțiile corului antic, sumarizează subiectul și se adresează direct audienței: . Asemenea intervenții naratoriale de factură teatrală favorizează distribuirea dramei în câmpul manifestărilor narative. În Music Mary-LaureRyan consideră că relația dintre muzică și narațiune poate fi ilustrată prin opere, lieduri sau cantate, prin compoziții instrumentale adaptate la narațiuni cunoscute ca The
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și decorurile și se reține doar mișcarea înainte: , adică se reține fenomenul metaforic:. Narativitatea muzicii poate fi, în aceste condiții, ilustrativă sau autonomă, pentru că nu spune o poveste specifică și pentru că ascultătorul: . Ryan subliniază, în acest fel, importanța majoră a audienței în narațiunea muzicală și nuanțează faptul că: . În Overview of the Music and Narrative Field Emma Kafalenos arată că disponibilitățile de comunicare narativă ale muzicii constituie o preocupare constantă în studiile interdisciplinare din ultimele două decenii. Ea consideră că interesul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și compune, în acest fel, muzica. Boretz promovează ideea autorității actului interpretativ al audienței, în același sens în care Barthes conectează scriptibilul cu valoarea polisemantică a textului, cu atât mai plural cu cât este mai puțin scris înainte de a fi citit. Și pentru că muzica instrumentală nu este împovărată de greutatea semantică atașată semnificanților verbali
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cu textul, și la relațiile între hărți, texte și narațiuni, implică o extensie a definiției narațiunii ca dimensiune temporală spre conexiunea ei cu spațialitatea și spre o mentalizare a lumii ca dispunere, aranjare, ca mapping . Această extensie care poate oferi audienței un suport vizual suplimentar în înțelegerea relațiilor spațiale se reflectă într-un fel inedit în comentariul din Narrative Cartography. Aici A Humument: A Treated Victorian Novel,înțeles ca palimsest intertextual este o revizuire picturală a romanului A Human Document, modificat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
încadrează imaginile din aceste basoreliefuri folosind: în care reprezentarea figurală are o logică proprie, distinctă de aceea a textului și în care textul și imaginea diferă nu numai sub aspectul conținutului, ci și al intenției pentru că fiecare se adresează unor audiențe cu nivele de cultură diferite. Prin analiza imaginilor din The Stele of the Vultures dispuse și în registru orizontal ca narațiuni ale unui singur episod, și în registru vertical ca secvență alcătuită din mai multe evenimente, Winter atrage atenția asupra
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Joël de Rosnay și Michel Serres 77. Se depășește o etapă prin comparație cu obiectivele Grupului celor Ze-ce: nu e vorba doar de reunirea într-un mic comitet pentru a se informa și a discuta, ci și de a mări audiența și de a acționa. Prima întîlnire, prin care se semna actul de naștere al asociației, a avut loc pe 1 mai 1977, iar în octombrie a fost propus un număr de lansare, care vorbea, printre altele, des-pre problema relațiilor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Joël de Rosnay, foar-te mediatic, considerat un "comunicator", e un vulgarizator și un promotor al noilor tehnologii. Capacitățile sale de sinteză și de prezentare, care i-au adus premiul Informației științifice, decernat de Academia de științe, îi asigură o largă audiență. Referindu-se la valorile umaniste și la dorința de a construi o lume mai dreaptă și mai echitabilă, el descrie în cartea sa Omul simbiotic 161, un om asociat printr-o simbioză strînsă cu un organism planetar constituit de ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vehicularea ei către ceilalți. Prin urmare, orice ideologie are nevoie de propagandă. Propaganda ar fi „forma specifică a persuasiunii de masă (implicând producerea și transmiterea unor texte și mesaje structurate specific) desemnată să producă sau să încurajeze anumite reacții ale audienței de masă”. (Tim O’Sullivan, 2001:265). Ea le spune oamenilor, mai curând, ce să gândească și nu cum să gândească. Discursul propagandistic nu ia atât o formă argumentativă cât una afirmativ-imperativă, nu este atât descriptiv, cât prescriptiv și normativ
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
domeniu de studiu sau printr-o singură școală, ci mai abstract, prin dezbateri între școli de gîndire reciproc ireductibile. Realismul a fost exilat în poziția unei școli dintre cele trei, deși era evident că se bucura de cea mai largă audiență. Acest capitol va prezenta mai întîi o schiță a stării de fragmentare a cercetării din relațiile internaționale la începutul anilor '70, cînd aceasta semăna cu un fel de plasă globală. Apoi vor fi prezentate cîteva observații generale asupra lui Kuhn
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând menuetul cu vătafii, Păturică în exercițiul funcțiunii de sameș, stând turcește pe un pat, Păturică bogat primind în casele lui marea societate bucureșteană, Păturică în audiență la Ipsilant. GR. H. GRANDEA Gr. H. Grandea (1843-1897), care se credea nepot al lui Byron, a fost un scriitor foarte cunoscut o vreme. Apoi fu complet uitat. Dintre poeziile lui cursive merită citarea câteva ecouri ale șederii lui în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mascate de recepțiile de gală. Doctorul are o musculatură facială impenetrabilă, hotărârile lui sunt sugerate politicos și iritația nu e niciodată exteriorizată. Relațiile între el și Lenore sunt diplomatice. Toată existența familială e un joc de aluzii, de subînțelesuri, de audiențe și formalități, de mici gesturi semnificative. Elena, vrând să se despartă de Drăgănescu, nu găsește formula decentă spre a-i face intimația. Atunci pleacă sub un pretext firesc în Elveția, de unde începe cu soțul un duel subtil de scrisori cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]