9,955 matches
-
și structurările social-politice nu au nimic în comun cu vreun hazard biologic. Astfel că nu este deloc o întâmplare inexistența unor societăți civile cu drept de veto în fața Politikului. Trăim în societăți politice și politizate excesiv prin așa-numitele instituții "civice" (universitățile, centrele de cercetări, administrații, televiziuni etc.). Doctrinologia modernă este o formă intelectuală de religie laică. Posibil ca această religie intelectuală să fie și un substitut în ființa modernă la reculul dogmelor creștine. În loc de societăți civile, avem societăți politice cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
imagini fabricate și neînțelegeri de sensuri, idei preconcepute, clișee, cercuri închise de cunoaștere-putere, liderisme, dogme, infatuări, conflicte sociale și politice, războaie civile, națiuni eșuate, refaceri hidoase de sisteme cameleonice ale "reprezentării", speranțe deșarte, perpetuări indistincte de forme ale unui comportament civic/politic pe un același fond problematic: Cine ne reprezintă? Cum suntem reprezentați? Dinamica formării celor două entități stat național, societate civilă -, a raporturilor de cooperare dintre acestea, dezechilibrează posibilitatea unor relații sociale fundamentate pe o egalitate bazală, de început, așa cum
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
filosofilor moderni? De ce filosofi moderni "de un comic amar" (Foucault) au fost utilizați de aparatele politice "la autorizarea unor forme excesive de putere?"134. De ce, în societatea noastră, autoritățile politice cu vocație totalitară vor să elimine orice formă de autonomie civică? Toate aceste întrebări nu vizează nici libertatea, nici puterea, ci relațiile dintre natura cunoașterii noastre și funcționalitatea cunoașterii-putere, funcționalitatea principiului reprezentării, vizează relațiile dintre puterile noastre singulare, limitate și forțele de intervenție/represiune ale statului politic, forțele instrumentelor puse "la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
una limitată în raport cu cea a statului. Problema care se ridică nu este existența în sine a unor cunoașteri, considerate "periculoase" sau "reacționare", ci utilizarea cunoașterii cu scopul sporirii controlului asupra civililor de către factorul politic. Aici vedem necesitatea unei etici între civic și politic, între formele de cunoaștere ale civililor și formele de control, de represiune și de manipulare ale puterii-cunoaștere. Orice putere politică care își exercită mecanismele împotriva puterilor singulare ale cetățenilor unui anume stat este o putere totalitară, o contra-putere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este problema de fond, ci situația sau procesul prin care acest control politic creează relații inegale, arbitrare între cele două tipuri de putere: putere a civililor și putere a mecanismelor statului politic. Situația conflictuală când două sau mai multe autorități civice, politice își erodează una alteia autoritatea pentru a deveni mai puternice, o regăsim în aceste relații arbitrare. Aici este adevărata problemă a funcționării puterii și a libertății în societățile noastre, totodată, o problemă a funcționalității principiului reprezentării în politică și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Luther nu am fi avut putere laică și cu atât mai puțin ideea unui stat politic ca reprezentant al întregii societăți. Această "putere laică", prin condițiile ei moderne (epistemice și social-politice), se manifestă în forme religioase de comportament politic și civic. Capul regelui, în mâna noastră, mai presupune altfel de cunoașteri, dincolo de un drept (penal) bazat pe dialectica permis-interzis, dincolo de utilizarea legii ca instrument de suveranitate sau de confiscare a puterii. Prin altfel de cunoașteri se vor institui altfel de raporturi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu atât lucrurile nepermise, cât consecințele morale și sociale ale acestora. Oamenii nu se gândesc la consecințe, pe care nici nu le iau în atenție. Ei se gândesc să atace, să-și manifeste, total aiurea, vanitățile și carențele de comportament civic. Prin faptul că omul conștientizează o serie de efecte ale unor posibile fapte negative, el se va gândi mai mult asupra comiterii respectivelor fapte. Nu-mi spune ce nu trebuie să fac, ci spune-mi care ar fi efectele reale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
închise de intelectuali, aceste ecclesiocrații de tip bizantin, sunt în contrasensul ordinii istorice. Ordinea istorică privește dincolo de reprezentări și de simboluri pentru a integra seriile cunoașterilor posibile într-o societate a deschiderii, bazată pe pluralism de opinie și pe democratizare civică. Ecclesiocrații, Simbolurile culturale, seriile de guru, câinii pavlovieni de prin universități nu au nimic în comun cu ideea de democrație. Toate acestea nu ne arată decât "o spargere" a principiului reprezentării în lideri mari și mici... Dacă Heidegger a avut
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Ceea ce trăiesc modernii este marea iluzie că societatea, în ansamblul relațiilor ei, poate fi transformată conform unor tehnici perverse și subtile de îndoctrinare culturală, mediatică și intelectuală, devenind "ceva obedient" regimurilor mai marilor zilei, lăsând un imens potențial de putere civică unui dresaj cotidian al îndoctrinării intelectuale. Dresura cotidiană este exersată de serviciile media și de politicieni vestiți ai discursului. Îndoctrinarea prin media, servicii, intelectuali, edituri nu poate distruge toate creierele unei societăți, toți anticorpii ei împotriva unor forme totalitariste de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de intelectuali șovăielnici ideologic, dezorientați și destul de izolați, ea nu există decât în mintea unor intelectuali, în vânătoarea lor de vrăjitoare. Stânga românească există doar în discursul public al unor Liiceanu, Pleșu, Patapievici, Mihăieș & Co., o modalitate concertată de îndoctrinare civică, mai mult pentru creierele de televiziune de prin media. Dacă această "stângă românească" ar exista prin cărți și atitudini civice similar cu cea din Franța, din Anglia sau din SUA, atunci aș susține-o necondiționat drept o contrapondere binevenită la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vrăjitoare. Stânga românească există doar în discursul public al unor Liiceanu, Pleșu, Patapievici, Mihăieș & Co., o modalitate concertată de îndoctrinare civică, mai mult pentru creierele de televiziune de prin media. Dacă această "stângă românească" ar exista prin cărți și atitudini civice similar cu cea din Franța, din Anglia sau din SUA, atunci aș susține-o necondiționat drept o contrapondere binevenită la partizanatul nedemocratic, de gașcă și fără scrupule al unei "drepte" monopoliste, care își exercită presiunea la nivel instituțional și mediatic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândirile lor slabe, fenomenologic-hermeneutice și sofistice) o societate abjectă și subculturală caracterizată prin: 1) un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și discriminare materială; 6) negativism și nihilism pe toate planurile etc. România de azi (1990-prezent) este un stat eșuat (a failed state, cu toată gravitatea acestei formule) prin activitatea politicienilor și a intelectualilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
economic și politic. Cel puțin am avut ocazia să cunosc liberali autentici: Frank Ankersmit, Hans Kellner, Mark Bevir, Hayden White etc. Acesta din urmă, deși se declară socialist, este mult mai liberal, dintr-o perspectivă a condiției mentale, a comportamentului civic și politic, decât oricare dintre liberalii români postdecembriști, ale căror degenerări comportamentale și ideologice au condus la situația de azi: o societate pustiită moral, intelectual și sălbăticită economic. Condițiile de libertate pentru civilii români sunt precare și, în general, nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de Curte. Un singur lucru îl mai pot face elitele: să participe la reconstrucția globală a societăților civile și să creeze un sistem de guvernare pe relația directă civic-politic. Antiumanismul lui Foucault idee lansată de criticii săi continentali este umanismul civic al zilelor de mâine, imposibilitatea lui mâine de a mai fi ca azi, disoluția "frânelor" și a gândirii neoconservatoare, care vrea să pună în conservă ceea ce nu mai poate fi conservat: totalitarismul de gândire și de atitudine al intelectualilor moderni
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt elocvente pentru ideea de mai sus. Prin istoriografii "numai literare" sau "numai artistice", elementele cognitive sunt vulnerabile în fața "argumentărilor" propagandistic-politice, care își arogă un soi de superioritate discursivă. Totodată, rezultatele certe ale științelor sunt utilizate în programe nu atât civice, cât politice. Întotdeauna va exista o pleiadă de intelectuali hidoși într-o proximitate la fel de hidoasă a factorilor politici. Dacă cunoașterea modernă produce numai și numai efecte de putere, întrebările ce se nasc, într-un mod coerent și firesc, sunt următoarele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nivel social și prin practicile moderne ale guvernării. Guvernarea nu este de sus în jos, ci una circulară și imprevizibilă pe relația civic-politic. Civilii sunt guvernați, dar la rândul lor pot guverna prin diverse acțiuni politice și practici discursive. Nesupunerea civică este o necesitate social-politică și epistemologică pentru societăți ca ale noastre (oligarhice și corupte). Emplotment-ul lui Hayden White la adresa realismului istoriografic occidental, la adresa neopozitiviștilor analitici are un destin ironic, din moment ce Metahistory a avut drept scop "to deconstruct a mythology, the
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de competență Didactica Istoriei și Practica pedagogică. În anul 2006 a obținut titlul științific de doctor în Istorie, continuând activitatea de cercetare în domeniul istoriei și al educației. Lucrări publicate: Îndrumar pentru practica pedagogică (2008), Didactica Specialității: Istorie și cultură civică (2009), studii și articole în reviste de specialitate și în volumele unor manifestări științifice naționale și internaționale. Gabriela Gruber, Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu (c) 2013 Institutul European, Iași Iași, str. Grigore Ghica Voda nr. 13, et. 9, 707027, C.P.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
situat organizațiile din județele Ciuc, Năsăud, Neamț, Sibiu și Storojineț, care nu au răspuns solicitării 214. Ziarul a continuat să publice lunar sumele primite de la organizațiile județene. În ianuarie 1937, se aprecia că "Leul "Mișcării" e un indicator al conștiinței civice a PNL. Cu cât el va pătrunde mai adânc în mase, cu atât autoritatea acțiunii va crește în țară"215. Situația depunerilor s-a îmbunătățit, în prima parte a anului 1937, în urma intensificării acțiunii de reorganizare, desfășurată în teritoriu. Bilanțul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la susținerea ziarului central al partidului, erau cele din județele Neamț și Sibiu 216. Se poate deci considera că, în ansamblu, acțiunea "Leul pentru "Mișcarea"" a reprezentat, de-a lungul perioadei în care s-a desfășurat, un barometru al conștiinței civice și al implicării membrilor partidului în existența acestuia, contribuind la impulsionarea activității unora dintre organizațiile georgiste județene. 2. 2. Dinamica vieții interne de partid: adeziuni și disidențe Pozițiile adoptate de PNL-Gheorghe Brătianu față de problemele Restaurației, a crizei economice și a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
2001. Bodea, Cornelia, "Profesorul Gheorghe I. Brătianuașa cum l-am cunoscut", în Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române, tom XXIII, 1998, pp. 7-14. Brătianu, G., Maria, Gheorghe I. Brătianu-enigma morții sale, traducere de Antonia Constantinescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Cantacuzino, Sabina, Din viața familiei Ion I.C. Brătianu, vol. II, Editura Albatros, București, 1996. Călinescu, Armand, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1990. Comarnescu, Petru, Pagini de jurnal, vol. I, 1923-1947, Editura Noul Orfeu, București, 2003. Gafencu, Grigore, Ultimele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iași, 2010. Oncescu, Iulian, Tudorache, Andrei, "Victor Slăvescu-ministru de finanțe (1934-1935)", în Analele Universității din Craiova, seria Istorie, anul XVII, nr 1(21), 2012, Craiova, pp. 101-114. Onișoru, Gheorghe, Alianțe și confruntări între partidele politice din România. 1944-1947, Fundația Academia Civică, București, 1996. Oprea, Marius, Bastionul cruzimii.O istorie a Securității (1948-1964), Editura Polirom, Iași, 2008. Păun, Ștefan, "Doctrina Partidului Național Liberal și evoluția vieții sociale în perioada 1918-1928", în Studii și Articole de Istorie, LIII, 1997, pp. 52-64. Păun, Ștefan
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iași, 2004. Rallo, Michele, România în perioada revoluțiilor naționale din Europa. Mișcarea legionară, traducere de Nicolae Luca, Editura Sempre, București, 1999. Rațiu, Alexandru, Pătrașcu, Gheorghe, Andreica, Gheorghe, Roșca, Nuțu, Dobeș, Andrea, Ciupea, Ioan, Secașiu, Claudiu, Memoria închisorii Sighet, Fundația Academia Civică, București, 1999. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita liberală românească 1866-1900, Editura All, București, 1998. Rădulescu, Mihai, Sorin, " La originile unei ilustre familii cu vechi rădăcini în trecutul țării", în Dosarele Istoriei, 2001, nr.1, pp. 2-7. Rădulescu, Zoner, coordonator, Cliveti, Gheorghe
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1988, p. 9; Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu, vol. II, Editura Albatros, București, 1996, p. 236. 41 Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 248. 42 Maria G. Brătianu, Gheorghe I. Brătianu-enigma morții sale, traducere de Antoniu Constantinescu, Fundația Academia Civică, București, 1997, p. 40; Aurel Pentelescu, În fața istoriei. Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003. 43 Stelian Brezeanu, op. cit., p. 11.; Maria G. Brătianu, op. cit., pp. 41, 42. 44 Ioan Scurtu, Politică și viață cotidiană în România în secolul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
istorie, vol. III, Editura Cartea Românească, București, 1989, p. 182; Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, Editura Paideia, București,1999, p. 204. 80 Maria G. Brătianu, Gheorghe Brătianu enigma morții sale, traducere de Antoniu Constantinescu, Fundația Academia Civică, București, 1997, p. 41; Lucian Nastasă, "Din arhiva Universității Mihăilene din Iași", (III), în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXII, Iași, 1985/ 2, p. 371; Constantin Bălan, "Gheorghe I. Brătianu", în Revista Arhivelor, 1993, nr. 4, p.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
G. Koziol (1992, p. 294) consideră că ceremoniile pot fi publice sau private (după nivelul de participare) și transcendente sau laice (după gradul de implicare a sacralității), iar R. Bocock (1970, pp. 285-297) subliniază distincția dintre riturile religioase și riturile civice. Pentru C. Bell, autoarea unei ample monografii consacrate sistemului ceremonial (1997, pp. 94-129), „spectrul” manifestărilor rituale poate fi organizat după următoarele clase: a) rituri de trecere: Însoțesc și dramatizează momente esențiale din viața individului; b) rituri calendaristice: „Oferă definiții, semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]