9,983 matches
-
specifică a actelor adoptate de Guvern pe calea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție, iar soluția legislativă apare ca fiind justificată și rezonabilă, întrucât, în materia contenciosului administrativ, soluția pronunțată de Curtea Constituțională, în urma efectuării unui control de constituționalitate asupra ordonanțelor Guvernului, constituie o condiție de admisibilitate a acțiunii. Pe de altă parte, procedura prevăzută de art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reprezintă o facilitate acordată justițiabilului care, în cazul admiterii excepției de neconstituționalitate are, astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263820_a_265149]
-
alin. (2) teza întâi din Constituție, prin aceea că stabilesc o clasificare a bunurilor imobile preluate de la proprietari, cu sau fără titlu, de natură să îi defavorizeze pe chiriași. Curtea constată că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 269 din 22 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195934_a_197263]
-
fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. 28. Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la criticile de neconstituționalitate formulate cu privire la dispozițiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală, Curtea reține că acestea au mai fost suspuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare. În acest sens, instanța de contencios constituțional a pronunțat Decizia nr. 328 din 24 mai 2016 *), nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277351_a_278680]
-
constituțională nu interzice că, prin lege, să se instituie o procedură administrativă prealabilă, cum este, spre exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic ori procedura notificării prealabile a unei autorități, instituții sau persoane. Pe de altă parte, problema constituționalității diferitelor proceduri administrative prealabile a fost supusă în mai multe rânduri controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezența cauza, soluția constantă fiind aceea de respingere a excepțiilor că neîntemeiate. În acest sens
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169321_a_170650]
-
este, spre exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic ori procedura notificării prealabile a unei autorități, instituții sau persoane. Pe de altă parte, problema constituționalității diferitelor proceduri administrative prealabile a fost supusă în mai multe rânduri controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezența cauza, soluția constantă fiind aceea de respingere a excepțiilor că neîntemeiate. În acest sens pot fi amintite Decizia nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169321_a_170650]
-
Uniunea Europeană. De asemenea, sunt considerate a fi nesocotite și prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 7 din 9 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 1 februarie 2007, respingând criticile de neconstituționalitate formulate. Cu acel prilej, Curtea a reținut că regimul juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237718_a_239047]
-
excepției. În acest caz, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, se constată că instanța de contencios constituțional are competența de a controla constituționalitatea dispozițiilor legale ale art. 18 alin. (2)-(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare la data pronunțării prezentei decizii. În continuare, Curtea constată că regula generală în materia impozitelor și taxelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240951_a_242280]
-
în cazul întoarcerii sale în țara de origine, ca urmare a neacordării regimului tolerării șederii pe teritoriul României, reprezintă aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea textelor de lege la situația concretă caracteristică fiecărei spețe, care excedează obiectului controlului de constituționalitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215140_a_216469]
-
art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , constatând constituționalitatea acestora, prin Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eșalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătorești, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidența acesteia. 30. Referitor la aspectele privind constituționalitatea extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2014 privind existența unei situații extraordinare sau unor elemente de oportunitate, Curtea, prin Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015 , paragraful 38, a reținut că există o stare de fapt obiectivă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
proiect de lege cu procedura de urgență. În aceste condiții, pentru conservarea stabilității economice a statului, singurul instrument rămas la îndemâna Guvernului a fost adoptarea unei ordonanțe de urgență. 31. Cu privire la criticile de natură intrinsecă formulate, și anume cele referitoare la constituționalitatea instituirii eșalonării plății unor sume prevăzute în titluri executorii, precum și a suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituțională a reținut ( Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , paragrafele 3-40), în esență, că dreptul la justiție garantat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituționalității prevederilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , Curtea a reținut că legiuitorul a respectat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispozițiile Constituției. 35. Referitor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274663_a_275992]
-
a adus ca dovadă 42 de documente autentice, care să susțină acuzațiile, multe datate, purtând numele expeditorilor telegramelor și scrisorilor cifrate și numele destinatarilor. Curtea marțială a decis pe 22 iulie că o serie de acuzați sunt vinovați de subminarea constituționalității și de implicare în mascre. De-a lungul întregii sale existențe (28 aprilie 1919 - 29 martie 1920), curtea marțială s-a remarcat prin activitatea slabă și ineficiență crescândă. Presupușii vinovați erau sacrificați de sultan pentru salvarea imperiul. Calthorpe și-a
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
În noapte de 6 spre 7 ianuarie, canalele TV federale difuzează slujba de Crăciun. Crăciunul în Biserica Ortodoxă Rusă este considerat al doilea cel mai important eveniment după Paști. În 1999 un ateu, V. Agbunov, a cerut să se verifice constituționalitatea deciziei privind recunoașterea zilei de 7 ianuarie ca zi nelucrătoare. Decizia de a fi luată în considerare plângerea către Curtea Constituțională a fost refuzată, pe motiv că "nu conține prevederi care să indice încălcarea drepturilor și libertăților constituționale menționate de către
Crăciunul în Rusia () [Corola-website/Science/328025_a_329354]
-
Ea este independentă față de puterea legislativă, executivă și judecătorească și se supune doar Constituției, garantând supremația Constituției, asigurând realizarea principiului separării puterilor în stat, precum și responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat. Funcția primară a Curții este controlul constituționalității actelor normative și anularea normelor juridice care contravin Constituției, precum și interpretarea Constituției. Curtea activează conform propriei jurisdicții, în baza principiilor independenței, inamovibilității, colegialității, legalității și publicității. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară și de buget propriu, acesta fiind
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
îndreptată spre a atenționa autoritățile publice, actul cărora este supus controlului, să înlăture normele ce contravin Constituției și să oprească acțiunea actului normativ, dar dreptul de a-l modifica sau anula revine organului ce l-a adoptat. Hotărârile pentru controlul constituționalității sunt executorii și definitive, atrăgând nulitatea actului normativ sau dispozițiilor acestuia declarate neconstituționale. În acest context, Curtea Constituțională devine un „arbitru" suprem în materia „examinării în exclusivitate a chestiunilor de drept”. În calitate de unică autoritate de jurisdicție constituțională, Curtea își exercită
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
o vătămare a dreptului la un nivel de trai decent. În acest sens poate fi amintita Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995], publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996. Pronunțându-se asupra constituționalității soluției legislative care consacră tratamentul diferit dintre sexe, Curtea, prin decizia amintită, a pus în balanță condițiile sociale existente la momentul anului 1995, apreciind că textele de lege criticate reflectă aceste condiții, fiind astfel constituționale. În același timp însă, Curtea
Discriminare sexuală în relațiile de muncă () [Corola-website/Science/322655_a_323984]
-
serviciului public nu ocupau niciun loc în tradiția imperială chineză. Responsabilitatea politică prin audit independent era prin urmare de neconceput, iar până în prezent, în ciuda progreselor făcute de la jumătatea anilor 1990, ideea ca deciziile unui lider național să fie supuse controlul constituționalității nu este plauzibilă nici cultural, nici organizațional. După revoluția din 1949, în absența oricărei sfere civile, Congresul Național Popular, iar nu sistemul judiciar este, cel puțin oficial, arbitrul suprem judiciar și constituțional. Statutul judecătorilor rămâne inferior: mai puțin de 10
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
moderne. O comparație rapidă Între Franța și Statele Unite poate fi revelatoare. Vom regăsi aici opoziția, menționată anterior, Între legicentrismul francez și constituționalismul american. În primul caz, se enunță pur și simplu principii generale, fără a crea mijloace de control al constituționalității legilor (chiar dacă acestea fuseseră prevăzute În 1791). În al doilea caz (deși controlul constituționalității a fost instituit mai târziu decât se crede În general), Congresul nu are puterea să emită legi care să interzică exercitarea liberă a unei religii sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
opoziția, menționată anterior, Între legicentrismul francez și constituționalismul american. În primul caz, se enunță pur și simplu principii generale, fără a crea mijloace de control al constituționalității legilor (chiar dacă acestea fuseseră prevăzute În 1791). În al doilea caz (deși controlul constituționalității a fost instituit mai târziu decât se crede În general), Congresul nu are puterea să emită legi care să interzică exercitarea liberă a unei religii sau care Îngrădesc libertatea de exprimare ori libertatea presei. Mai trebuie remarcat și că ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
este judecătorul american, ci legislatorul. În sens invers, puțin mai târziu, francezii au acordat o importanță sporită preambulului la Constituția din 1958, Încorporându-l În Constituția propriu-zisă. Au dispus astfel de „un aparat de referință fără de care orice control al constituționalității este neputincios” (Roussillon, 1991, p. 48). Lacorne poate conchide acum că „o țară vestită pentru legicentrismul său și pentru tradiția sa rousseauistă s-a transformat Încetul cu Încetul Într-un stat de drept, În care se recunoaște În sfârșit că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sa rousseauistă s-a transformat Încetul cu Încetul Într-un stat de drept, În care se recunoaște În sfârșit că «legea votată nu exprimă voința generală decât dacă respectă Constituția»” (Lacorne, 1993, pp. 22-23). Să adăugăm totuși un lucru: controlul constituționalității diferă ca procedură, fiind a apriori În Franța și a posteriori În Statele Unite, ceea ce Îi conferă În al doilea caz o mai mare Întindere democratică. Drepturile omului sunt de acum Înainte nu doar principii teoretice, ci și reguli constituționale. Oricum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
București C. Ionescu (2008). Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București Bazele constituționale ale administrației publice. Note de curs C. Ionescu (2000). Dezvoltarea constituțională a României. Acte și documente. 1741-1991, Editura RAMO, București F. Bucur Vasilescu (1998). Constituționalitate și constituționalism, Editura Național, București I. Vida (2011). Curtea Constituțională a României. Justiția politicului sau politica justiției?, Editura Monitorul Oficial, București Anunțarea procedurii de evaluare I. 20% seminar: 10% test-sinteză (patru subiecte, luna noiembrie) și 10% test-grilă (20 de întrebări
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ea nu poate fi pusă în buzunar.” footnote> . Regula de drept scrisă are avantajul clarității și preciziei, prin intermediul ei se stabilește cu exactitate cadrul de organizare a puterilor, se sancționează încălcarea abuzurilor de putere. Supremația Constituției se asigură prin controlul constituționalității legilor și al altor acte cu un conținut normativ: regulamente de organizare și funcționare ale parlamentului, decrete, ordonanțe ale guvernului. Atâta timp cât este în vigoare, Constituția este practic intangibilă. În Constituție au fost înscrise drepturile și îndatoririle cetățenești, garanțiile împotriva tiraniei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
o dată, pentru a fi reexaminată sau poate sesiza Curtea Constituțională asupra neconstituționalității legii. Promulgarea legii este obligatorie în termen de zece zile de la primirea legii adoptate după reexaminare de către parlament sau de la primirea deciziei Curții Constituționale prin care se confirmă constituționalitatea legii. Există situații când șeful statului deține un autentic drept de veto, opunându-se astfel legii adoptate de parlament și refuzând să o semneze<footnote Refuzul de a promulga legea este o expresie a dreptului de veto conferit șefului statului
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]