10,875 matches
-
nu am calificare, am chemat În ajutor doi prieteni vechi, Ana Maria Narti și Biță (George) Banu, care au acceptat generos să-mi fie consilieri de drum, dar și-au asumat și un rol activ, angajându-se cu mine În conversații, pe care le-am avut Împreună Între Stockholm, Paris și La Palmyre, pe coasta Atlanticului. Cu ajutorul lor am Început să am un gust concret al scrisului, comparabil cu cel al acțiunii directe, fizice, Într-o repetiție În teatru. După șocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
poți certa. Pinți și cu mine suntem capricioși și vulcanici, ne sare țandăra din nimic. Ne certăm iute și, vanitoși și Încăpățânați cum suntem amândoi, ne Împăcăm cu greu. Dar geloși pe succesul celuilalt nu am fost niciodată. Într-o conversație cu Marie-France Ionesco, observatoare sensibilă și prietenă fidelă, am Întrebat-o cum s-a Întâmplat minunea că tatăl ei a rămas timp de o viață atașat de Cioran, de ce niciodată nu s-au certat. „Simplu“, mi-a zis, „nu au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cultiv forțat interesul pentru țara mea. A venit spontan de la ei și le face plăcere s-o viziteze des, semn al unei corespondențe autentice, esențiale, deși nu include vorbitul limbii române. Dar, de câte ori revin la București, amândoi se descurcă În conversații și chiar negociază În Piața Amzei pe limba precupeților, cumpărând ingredientele pentru felul lor de mâncare favorit, sarmalele preparate de legendara mătușa Olimpia. Figaro cu Superman Un mesaj urgent de la New York: „Superman te caută la telefon!“. Nu era o glumă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fost o persoană Îngrozitoare care-mi citea Puternicul atom de Marie Corelli. Au mai fost multe altele. Într-o anumită perioadă au dispărut din viața mea. Au intrat În scenă franceza și rusa; puținul timp afectat englezei era dedicat unor conversații ocazionale cu doi gentlemani, Mr. Burness și Mr. Cummings, care n-au locuit cu noi. În mintea mea sunt asociați cu iernile petrecute În St. Petersburg, unde aveam o casă pe strada Morskaia. Mr. Burness era un scoțian solid cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Înaltă de bușteni de mesteacăn acoperită și ea cu zăpada transportabilă de pe tenderul roșu. Nu Împlinisem Încă șase ani, dar În anul acela petrecut În străinătate, un an de decizii dificile și de speranțe liberale, un băiețel rus fusese expus conversațiilor dintre adulți. Nu se putea să nu fi fost afectat În felul lui propriu de nostalgia mamei și de patriotismul tatălui. Ca urmare, acea Întoarcere În Rusia, prima mea Întoarcere conștientă, mi se pare acum, după șaizeci de ani, o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o Înțepătură răutăcioasă la adresa scumpei ei Elveții, care nu avea flotă de război. Sau o apuca plânsul pentru că Își Închipuia că ori de câte ori se vorbea franțuzește, jocul era Încercarea deliberată de a o Împiedica pe ea să Îndrume și să ornamenteze conversația. Sărmana de ea, era atât de nervoasă și de grăbită să domine conversația inteligibilă de la masă Înainte de a se reveni la rusă, Încât nu era de mirare că rata replicile. „Dar Parlamentul dumneavoastră, domnule, cum se mai descurcă?“ izbucnea ea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Sau o apuca plânsul pentru că Își Închipuia că ori de câte ori se vorbea franțuzește, jocul era Încercarea deliberată de a o Împiedica pe ea să Îndrume și să ornamenteze conversația. Sărmana de ea, era atât de nervoasă și de grăbită să domine conversația inteligibilă de la masă Înainte de a se reveni la rusă, Încât nu era de mirare că rata replicile. „Dar Parlamentul dumneavoastră, domnule, cum se mai descurcă?“ izbucnea ea deodată vioaie din capătul de masă unde ședea, provocându-l pe tata, care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
postumă a acelor doamne patetice pentru o țară Îndepărtată și - ca să fim absolut cinstiți - destul de Înfricoșătoare, pe care ele n-o cunoscuseră de fapt niciodată cu adevărat și În care nici una nu fusese prea fericită. Întrucât nu era posibilă nici o conversație din cauza surzeniei Mademoisellei, prietenul meu și cu mine ne-am hotărât să-i aducem a doua zi aparatul pe care am Înțeles că nu-și putea permite să și-l procure. Și-a fixat la Început greșit stânjenitorul obiect, dar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și apoi a intrat În posesia Doamnei cu cățelul a lui Cehov, după care ea a pierdut-o pe cheiul de la Ialta. Când o deținea Louise, ea era Îndreptată spre umbrele pestrițe de sub mesquites, unde călărețul inimii ei purta o conversație nevinovată cu fiica unui bogat haciendado, Doña Isidora Covarubio de los Llanos (al cărei „cap acoperit cu un păr bogat rivaliza cu coada unui armăsar sălbatic“). „Am avut privilegiul“, i-a explicat mai târziu Maurice Louisei ca Între călăreți, „să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la Berlin să vadă cum ne descurcăm) și tata a foșnit puțin ziarul german pe care tocmai Îl deschisese și a răspuns În engleză (parodiind un posibil citat - o manieră de a vorbi pe care o adopta deseori ca să Înceapă conversația): „Asta este, băiete, una dintre combinațiile absurde ale naturii, cum sunt rușinea și roșeața feții sau supărarea și ochii injectați“. „Tolstoi vient de mourir“ a adăugat el brusc, Încremenit, pe un alt ton, Întorcându-se spre mama. „Da ștotî“ (un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În pod, dai peste același teanc de cărți vechi de școală, maronii, stând laolaltă printre acumulări ulterioare de obiecte moarte, și unde, În diminețile de duminică din timpul verii, soția ta se oprește pe trotuar ca să suporte un minut, două, conversația acelei femei din familia McGee, oribilă, limbută, vopsită, În drum spre biserică În 1915, frumoasa și zburdalnica Margaret Ann de odinioară, cu gura mirosind plăcut a mentă și cu degete Îndemânatice. Ruptura din destinul meu Îmi produce retrospectiv o puternică
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care ne plăcea la amândoi era tenisul. Am jucat mult Împreună, mai ales În Anglia, pe un teren cu iarbă crescută alandala În Kensington și pe un teren bun, de argilă, la Cambridge. Era stângaci. Se bâlbâia rău, ceea ce stânjenea conversațiile pe teme discutabile. Deși avea un serviciu slab și nu folosea practic reversul, nu era ușor să-l bați, fiind genul de jucător care nu repetă niciodată o greșeală și Întoarce orice minge cu consecvența unui zid de antrenament. La
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mai Întâlnit destul de des, dar Întotdeauna printre alți oameni, În general În casa lui I.I. Fondaminski (un suflet sfânt și eroic care a sprijinit mai mult decât oricine literatura rusă a emigrației și care a murit Într-o Închisoare germană). Conversațiile dintre Bunin și mine au căpătat cu timpul un ton zeflemitor, dar cam deprimant, o versiune rusească a „bășcăliei“ americane, care Împiedica orice apropiere reală Între noi. Am cunoscut mulți autori ruși ai emigrației. Nu l-am cunoscut pe Poplavski
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mai mică animozitate, coboară agale o pantă, vorbind liniștit, ca niște tovarăși de drum. Doi dintre ei sunt jandarmi, al treilea e proscrisul. Când aparatul de filmat îi apropie mai mult de noi, unul din oamenii din escortă întrerupe calm conversația ca pentru a cere o țigară sau un foc, cu aerul că o vor relua la fel de plăcut, peste câteva clipe, și îi cere foarte politicos prizonierului să-i aducă de pe o colină din apropiere o creangă de brad. Acesta se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a acumulat îndelung mă somează implacabil la exprimare. Nu pot să scriu nimic fără o lungă gestație, în bună măsură subconștientă. Foarte des, chiar cel mai adesea, în timp ce sunt ocupat cu altceva, sau cu nimic (ocupat cu nimic), sau în conversație, îmi vin fulgurant în minte formulări lapidare, de gânduri ce-mi par vrednice de reținut, dar, contând pe memorie, nu le notez (de obicei nici n-ar fi posibil pe moment) și le uit. Nu le regret. Îmi pare prezumțioasă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
comentariu necomplezent. Scriindu-i soției sale de la San-Remo, cu ocazia de care am vorbit mai sus, Mateiu îi spune că intrând la „Miramare”, unde trăsese Titulescu cu suita lui, în sufrageria hotelului a dat de grupul Doamnei Titulescu, în plină conversație : „Când am intrat, fără să mă anunț, în sala de mâncare, Doamna Nadia Roșca era en train să vorbească despre mine, adică despre noi, înțelegi. La apariția mea neașteptată s-a fâstâcit, iar ascultătorii, printre care era și Comnen, au
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prin faptul că la Iași nu existau șanse de parvenire pentru indivizii inculți și grosolani. Elita ieșeană era una curat intelectuală, fără sau doar cu minime imixtiuni plutocratice și avea timp suficient atât pentru lectură și studiu, cât și pentru conversație, nu simplă „șuetă”, ci artă a conversației, trăsătură caracteristică a ceea ce s-a numit une société polie. E drept, în paragraful despre M. Ralea din Istoria..., G. Călinescu atribuie această trăsătură tocmai provinciei, dar în Iași ea era o survivance
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
șanse de parvenire pentru indivizii inculți și grosolani. Elita ieșeană era una curat intelectuală, fără sau doar cu minime imixtiuni plutocratice și avea timp suficient atât pentru lectură și studiu, cât și pentru conversație, nu simplă „șuetă”, ci artă a conversației, trăsătură caracteristică a ceea ce s-a numit une société polie. E drept, în paragraful despre M. Ralea din Istoria..., G. Călinescu atribuie această trăsătură tocmai provinciei, dar în Iași ea era o survivance din vechea lume a Junimii și chiar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
poezie. Și formula asta e banală, dar spune mai mult. Virgil Mazilescu mărturisea că nu știe ce se întâmplă cu el când își compune versurile, că se pomenește pur și simplu compunându-le ; uneori la masă cu alții, în plină conversație, începeau să-l sâcâie în minte ; zicea că nici nu și le înțelegea întotdeauna prea bine (deși sunt, repet, de o strașnică precizie). Era totdeauna uimit de poezia pe care o făcea. „Îi venea”, pur și simplu. Goethe spunea despre
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
amețitor, cosmic. Ce noroc că pot citi în suedeză pe Attar, pe numele lui întreg Shaikh Fared-Ud-Din-Attar, poet persan, alături de Rumi, poeți excelent traduși în Suedia de traducătorul lui Swedenborg (din latină), poliglotul, geniul incomparabil Erik Hermelin. El a tradus Conversația păsărilor, Pand-Namah, între anii 1931 și 1943, Amintirile prietenilor (patru volume groase). Erik Hermelin a luat cunoștință de acest poet magnific făcând o călătorie în India, când avea 30 de ani. Sufiștii erau „prietenii adevărului”, care se simțeau bine în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vecinei mele, Margareta). Am fost totuși la Eva (Bonnier) pentru a vedea coperta la viitoarea mea carte. Eva era și mai frumoasă, slăbise, și asta îi esențializa trăsăturile. Era de față și criticul Maria Schotenius; care se ocupă de BML; conversație vie, plăcută cu amândouă. Sunt invitată să colaborez la revistă cu un eseu despre Swedenborg. Cu Andrei (Bart), la marea sinagogă din Stockholm pentru a dona Biblia facsimil (Kennicotte Bible). Andrei e fericit, mi-a dat un ananas, mi-a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mort pentru prune, adică pentru nimic!). M-am întors la cafenea, comandând o bere. Un bețiv, la comptoir, s-a întors spre mine zicând: Ești un străin! Eadevărat, i-am spus, vin din Stockholm. Bețivul a început cu mine o conversație idioată și incoerentă. M-am străduit să nu mă enervez! Apoi, a început să mă găsească simpatic și vroia să-mi ofere o bere. Am acceptat și am băut o bere, două, trei, patru, cinci beri. La sfârșit, patronul cafenelei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vizitez la locuința lor din afara Parisului. Sunt profund mișcată de marea lor căldură. Ultima oară am fost la Paris cu René, și totul mă atinge direct în inimă și în rinichi, o durere surdă pentru că peste tot sunt urmele noastre, conversațiile noastre de atunci, totul parcă e imprimat în materia din care e făcut marele, frumosul oraș al luminilor. Prietenii mei Alex și Miky m-au invitat la masă și am simțit din nou acea disponibilitate sufletească a lor de-a
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
plecării, zi cu o ploaie deasă, lăsând urme pe asfalt și pe haine. Orașul poluat, pe care ploaia și vântul încearcă în zadar să-l purifice. Am luat un taxi, șoferul, Sebastian, un tânăr din Nigeria, mi-a făcut o conversație plină de căldură, cu vorbe care ar fi făcut onoare unui mare poet liber de isme, un poet al savanelor și al urletelor vitale ale leilor. A primit un bacșiș mare, care l-a făcut să râdă și să se
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută ocrotire și siguranță la Tripla Alianță”. În cadrul unei Întrevederi Între Carp - sosit de la Viena și I.C. Brătianu, primul Îi mărturisea că „Întrezărea din conversațiile cu principele Reuss, posibilitatea intrării României În Tripla Alianță”, Înfățișând „avantajele enorme ce ar atrage țara noastră, fiind primită ca egală În blocul aliat În contra colosului rusesc. Dușmănia Austro-Ungariei ar fi Înlăturată, România ar putea să beneficieze de o lungă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]