10,134 matches
-
materialism istoric”, În varianta aceasta prelucrată ideologic În tradiția sovietică, Îi conferea o poziție filosofico-dogmatică, legând-o organic de textele clasice și de interpretarea lor corectă de către ideologii partidelor comuniste. Pusă În centrul teoretic al ideologiei comuniste, sociologia era expusă exigențelor politice și ideologice, riscând să fie Înghițită Într-o logică nonștiințifică. Pe de altă parte, considerând „materialismul istoric” ca sociologie, știință a societății, ea era expusă procedurilor de tip științific de producere și verificare, fapt care nu putea fi acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opiniile Înregistrate sunt deseori distorsionate, din cauza „intervenției” unor factori identificați și neidentificați; „imaginea” obținută În urma analizei răspunsurilor nu ne oferă certitudine asupra universului investigat, din cauza că este studiată doar o parte a acestui univers, chiar dacă se consideră a fi reprezentativă; exigențele metodologice, În special cele statistico-matematice, sunt atât de mari, Încât erorile nu pot fi evitate; deseori concluziile obținute nu justifică cheltuielile, mai ales atunci când au fost Întreprinse sondaje asemănătoare de alte instituții. Unele critici se bazează pe faptul că prin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodologice, centrate În special pe identificarea și definirea unor variabile esențiale În abordarea strategiilor mobilității În spațiul rural. O problemă specifică și nouă pare a fi aceea a concordanței (neconcordanței) Între variabilele utilizate În statisticile oficiale și cele pe care exigențele analizei științifice le reclamă. Abordările comparative au continuat cu prezentarea comunicării Household Adaptation to Post-Socialist Transformation in Poland, Hungary and Slovakia, rezultat al colaborării dintre Miecyzslaw Adamowicz, de la Universitatea Agricolă din Varșovia, Laslo Kulcsar sr., de la College of Szolnok, Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării antropologiei culturale În România invită de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de problematizare. Marin Constantin Peter
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
text de interpretat, ale cărui date sînt de orientat, de întors către principiile ultime. Oare nu aceasta este însăși atitudinea credinței, a cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii către Autorul ei? Nici textul cel mai sacru nu iese de sub această exigență : litera lui, evidența lui concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în orizontul lui Dumnezeu ascuns. Soluția lui Cusanus de armonizare a credințelor se întemeiază pe utilizarea lor pînă la capăt, pînă la capătul infinit pentru care au fost instituite ; se bazează pe consumarea lor mistică. Abia după ce este pusă această exigență, consecințele ei sînt reflectate în discurs de-a lungul dialogurilor din De pace fidei, explicitate rațional, fixate în conștiința participanților. în sine însuși, Dumnezeu se revelează și este de cunoscut fără mod, spune Meister Eckhart. Or, atîta vreme cît o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acestei lumi trebuie să fie, pentru el, omul : un eliberator, asemenea Eliberatorului, lucrînd împreună cu El la manifestarea libertății supreme. Cînd gînditorii moderni iau asupra lor tema Omului universal, ei îi dau, desigur, un relief personal, formulat în categoriile și cu exigențele sau posibilitățile intelectuale ale vîrstei noastre. Dar tema fiind perenă, e inevitabil ca acorduri între variațiile ei moderne și cele tradiționale să apară, amplificîndu-se unele pe altele. Lumea neterminată sau moartea urîtă și vulgară Pentru antici și medievali, a muri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
teren în viața publică, în cultura generală, în școală, nu credința se află în criză, afirma apăsat Koakowski, ci doar un derivat al ei forma creștină pe care au luat-o în civilizația medievală a Europei toate aspectele vieții. Cu exigențele ei de morală paradoxală, credința creștină rămîne la fel de dificil de trăit în toate timpurile și la fel de necesară, dat fiind că furnizează un criteriu etic absolut. Koakowski face astfel o acută deosebire între performanța civilizațională a religiei și funcția ei etică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe sine. în schimb, cînd beneficiază de un drept, el este mai degrabă un consumator, un utilizator al posibilităților create de datoria, recunoscută și îndeplinită, a celorlalți față de el. Iubirea de aproapele temă omniprezentă în religii își găsește așadar în exigența pluralistă a democrațiilor noastre un bun teren de testare, de experimentare și ameliorare cotidiană. H.-R. Patapievici menționa, de pildă, faptul că în societatea românească nu există încă o cultură a diferendului : disputele publice, fie ele politice și chiar intelectuale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă de condiționări, a divinului. în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se pune simultan de la o înălțime polară și cu exigența practică, urgentă, dificilă a unui dialog foarte concret. în măsura în care încerci să te menții în dialog și să înțelegi logica semenului diferit, parcurgi o asceză. în măsura în care soluția nu aparține nici unuia dintre interlocutori, întîlnirea mobilizează convergența interlocutorilor spre Polul divin. Ea înseamnă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
poate fi așezată foarte bine într-un cadru spiritual, poate primi solide argumente religioase. și mai important e faptul că dominate de atmosfera pluralistă societățile occidentale pot oferi un bun teren pentru ca persoana umană să se pună la încercare față de exigențele propriu-zis spirituale ale diversității. Atenția față de semenul diferit, tensiunea dintre identitatea statică și cea dinamică a persoanei, proximitatea-alteritatea divinului, toate aceste teme pot căpăta un profil acut, expresiv, mobilizator în mediul simbolic constituit de societățile pluraliste. Diversitatea, între relativism și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a sclaviei umane 4. Căci între raportarea la adevăr și raportarea la politic, distanța poate să nu fie prea mare ; cîteodată e nulă. Vorbind despre tensiunile din care se alcătuiește condiția intelectualului, L. Koakowski 1 o amintește pe cea dintre exigența de libertate a judecății și a cuvîntului, pe de o parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atenteze la libera practică a acestora. Nu este vorba nici despre a emite judecăți de valoare, sau despre o imixtiune în munca acestora. Din contra, acest efort asociativ este dovada unei recunoașteri a calității muncii acestora cât și a noilor exigențe ale pacienților. Terapiile de tip TCC trebuie să fie evaluate de profesioniștii însăși... dar și de către cei care primesc și beneficiază de această îngrijire. Este vorba despre cel mai bun garant al calității acesteia. In Franța, asociațiile de pacienți joacă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dormi, noaptea. Emoție - Angoasă. - Palpitații, jenă sau durere toracică. - Dificultăți respiratorii, senzații de sufocare. - Amețeli. Diacronie Date structurale posibile - Genetice: nu există tulburări în familie. - Personalitate: nu există tulburări de personalitate, a fost mereu anxioasă, are un nivel ridicat de exigență personală (nevoia de a fi perfectă). Factori istorici posibili de menținere - Dificultăți în copilărie: decesul mamei și ideea întreținută de familie că o nenorocire poate să se întâmple în orice moment, numeroase schimbări de domiciliu în copilărie. - Factori de stres
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor precoce Schemele precoce neadaptate sunt dobândite prin intermediul frustrării în ceea ce privește nevoile emoționale fundamentale postulate asociate unui temperament predispozant
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sintetizate conform grilei de analiză funcțională (model retroactiv). Figura 3. Analiza funcțională a lui Martine Antecedente istorice Antecedente biologice: caracteristici endogene, stare depresivă recurentă din anul 1994. Antecedente familiale: antecedente constatate la tată și soră. Antecedente somatice: nici unul. Antecedente socioculturale: exigență crescută, stres relațional cu sora sa. Antecedente cognitive: scheme privind exigența, abandonul, neîncrederea. Antecedente imediate Probleme sociofinanciare Comportament problemă Cogniții: impresia că ceilalți se dezinteresează de ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire înceată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
funcțională a lui Martine Antecedente istorice Antecedente biologice: caracteristici endogene, stare depresivă recurentă din anul 1994. Antecedente familiale: antecedente constatate la tată și soră. Antecedente somatice: nici unul. Antecedente socioculturale: exigență crescută, stres relațional cu sora sa. Antecedente cognitive: scheme privind exigența, abandonul, neîncrederea. Antecedente imediate Probleme sociofinanciare Comportament problemă Cogniții: impresia că ceilalți se dezinteresează de ea, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, dificultate de a se decide, gândire înceată. Afecte: tristețe, descurajare, iritare, sentimentul de neputință, anxietate. Comportament: apatie, lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în viață și trăiesc în aceeași regiune cu ea, dar se văd rar. Relațiile sunt proaste, datorită unui comportament preferențial resimțit ca fiind sistematic în favoarea surorii sale. Climatul în care Martine a trăit în perioada copilăriei era caracterizat de o exigență crescută și de o absență a afectivității. Relațiile dintre Martine și sora sa mai mare sunt proaste și au condus la manifestarea unei prime stări depresive în urmă cu zece ani. Martine i-a împrumutat atunci bani surorii sale care
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sfârși prin a mă părăsi”). Chiar dacă ea încearcă să-și păstreze obiectivele, este invadată de gânduri depresogene împotriva cărora luptă cu dificultate. Ea își dă seama că acest sentiment de insecuritate este recurent în viața sa, la fel ca și exigența crescută pe care și-o impune. Ipotezele extrase din chestionarul lui Young merg în această direcție (sentiment de abandon, exigență crescută, neîncredere/abuz). Scorul lui Martine este de 20 la chestionarul lui Beck 21 și de 22 la cel al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu dificultate. Ea își dă seama că acest sentiment de insecuritate este recurent în viața sa, la fel ca și exigența crescută pe care și-o impune. Ipotezele extrase din chestionarul lui Young merg în această direcție (sentiment de abandon, exigență crescută, neîncredere/abuz). Scorul lui Martine este de 20 la chestionarul lui Beck 21 și de 22 la cel al lui Hamilton. Discuții Terapia a permis lui Martine să-și amelioreze simptomatologia depresivă, situație confirmată de rezultatele obținute la chestionarele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
recunoștință, decentrare datorită celorlalte cazuri, emulație prin modeling. Martine este dezamăgită datorită faptului că terapia ia sfârșit. Martine se simte încă fragilă. Sedința în care au fost explicate schemele i-a demonstrat că este încă prizoniera multora dintre ele (abandon, exigență crescută, neîncredere/abuz). Numeroase situații continuă să-i creeze probleme pe care n-a reușit decât să le evoce pe parcursul terapiei. In special, conflictele cu părinții și cu sora sa constituie un risc de recădere important. Acest caz demonstrează în ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a identificat mai multe exemple asemănătoare cu propria sa situație. El completează chestionarul lui Young cu 75 itemi, care îi este prezentat ca fiind un repertoriu al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație neplăcută recentă, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este carența afectivă: strategia experiențială identifică emoția carențială ca fiind cea mai reprezentativă pentru ceea ce pacientul resimte cel mai adesea în prezent. Intr-o manieră corolară dar secundară, schema conține abandonul, care se manifestă în același timp cu carența afectivă. Exigența crescută (a fi perfect pentru a evita critica și pentru a fi susținut) și inhibiția emoțională (self-control pentru a evita critica) sunt postulate ca fiind scheme de compensare a primei scheme destinate să evite activarea schemei carențiale. Terapeutul și pacientul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Chiar și atitudinile pacientului în timpul ședinței sunt dirijate de scheme: el se controlează foarte bine, este puțin distant la început, raționalizând mereu, grijuliu să rezolve bine ceea ce i se cere. Terapeutul atribuie acest comportament schemelor de inhibiție emoțională și de exigență crescută, definite ca fiind secundare schemelor carențiale: acestea permit evitarea comentariilor și aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale strategice de coping. Pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
10. Conceptualizarea cazului (după Young) Informații generale 35 de ani. Funcționar superior. Celibatar fără copii. A întrerupt recent o a treia relație cu o femeie și prezintă un episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute - Imperfecțiune - Inhibiție emoțională Probleme actuale - Abuz de alcool Relație cu schemele: coping de evitare, schema carenței afective-abandon - Instabilitate conjugală Relație cu schemele: schema carenței afective, abandon, inhibiție emoțională, coping de contraatac - Absența comportamentului de leadership la locul de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]