KorAP: Find »[drukola/base=farmec & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...381 382 383 ...386 >

9,643 matches

Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450

literaturii erotice. Autorul s-a substituit fiului zeiței Venus, Amor / Cupidon, pentru a-i sfătui pe bărbați și pe femei să-și cucerească iubitele / iubiții la teatru, în forum, la circ, la băi, la ospețe și să rămână în sfera farmecelor lor. El se adresează cu sfaturi curtezanelor, având ca model pe Lais. Cum să cucerească tinerii femeile? Autorul, substituit lui Amor / Cupidon, îi sfătuiește pe tineri să aibă certitudinea că nu există femeie care să nu poată fi cucerită. Le

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
jocuri erotice, să le aducă dovezi de iubire, să le ofere daruri mici, dar în momente potrivite, să le trimită, în dar, versuri, să le închine poeme. Pentru a le cuceri, să le facă să creadă că sunt uluiți de farmecele lor, să le laude. Totodată să se ferească de furia geloziei, să fie discreți, să nu le arate cu degetul pe cele cu care se iubesc, să nu le reproșeze că au avut alți amanți, să nu le arate ostentativ

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
este trecătoare, poate fi sporită de vestimentație, coafură și bijuterii, de o eleganță cu gust. Ele trebuie să învețe să-și ascundă defectele, să nu râdă exagerat și fără rost, să învețe să cânte și să danseze, ceea ce le sporește farmecul. Le îndeamnă să citească Heroides, să-și modeleze comportamentele după sfaturile incluse în epistole. Le avertizează să nu se lase amăgite de promisiuni ori să răspundă la fel iar dacă primesc daruri, ele să vină cu favoruri afective și sexuale

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
Pe treapta superioară în ierarhia persoanelor implicate în practicarea relațiilor sexuale multiple, interesate se află curtezanele, afirmate ca o categorie socială distinctă, recunoscută și respectată sau ca individualități, de diferite condiții, care-și exploatează la maximum feminitatea, ale căror frumusețe, farmec, sex- appeal, talente artistice sunt folosite pentru a cuceri, pentru a se menține în sfera atracției bărbaților importanți și pentru interesele lor. Unele sunt "de profesie", altele și-au asumat episodic moduri aventuroase de viață sentimental-erotică pentru împlinirea intereselor proprii

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
urmași regali, princiari sau etichetate ca bastarzi, mereu expuși respingerii sociale. Inteligente, cultivate, rafinate, sofisticate, senzuale, charismatice, favoritele suveranilor și nobililor europeni erau admirate pentru toaletele luxoase, pentru eleganța manierelor, pentru acțiunile de filantropie culturală. Toate aduceau fast, decor, strălucire, farmec și culoare curților suveranilor și nobililor. Unele străluceau prin frumusețe și rafinament, altele, prin inteligență, cultură și spirit, altele, prin talente ca scriitoare, actrițe, dansatoare. Unele, adevărate femei de cultură, au patronat saloane în care se întâlneau alese spirite ale

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
comportamente de curtezane. Exemplificăm această categorie cu: Hatșepsut, Regina din Saba, Cleopatra, Valeria Messalina, Sabina Popaea, Theodora, Maria Antoaneta, Ecaterina cea Mare, Joséphine, Jiang Qing, Isadora Duncan, Colette, Edith Piaf, Marta Bibescu etc. Suveranele și prințesele și-au valorificat ocazional farmecele pentru a accede la tronuri și a le lăsa urmașilor, pentru a-și menține și întări puterea politică, pentru extinderea posesiunilor. Scriitoarele, cântărețele, dansatoarele, actrițele exemplificate au uzat de puterea de seducție pentru a răzbate în lumea artistică, pentru a

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
comercializării sexului, au fost și sunt disprețuite, umilite, persecutate și condamnate. Ele își vând trupul pentru traiul zilnic, al lor și al familiilor lor. Morala, creștină și necreștină, le condamnă. Față de curtezanele ce-și cuceresc partenerii și-i învăluie cu farmecul lor în temeiul liberei exprimări, prostituatele comune își vând trupul fără să se implice afectiv, din nevoia disperată de a supraviețui, de a-și câștiga existența proprie și a familiei, cu toate riscurile relațiilor întâmplătoare (boli, violență). În India, prostituatele

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
a pregăti războiul de cucerire. Regina a plănuit să-și folosească frumusețea, inteligența, puterea de seducție pentru a ajuta Egiptul să supună Israelul. Regina s-a străduit și a reușit să-l cucerească pe mărețul Solomon, să-l învăluie cu farmecele ei și amândoi au fost cuprinși de pasiunea dragostei. Unele pasaje din Cântarea Cântărilor, atribuită înțeleptului rege al Israelului, par să se refere la iubirea lor. Bazându-se pe faptul că-i cucerise inima, regina s-a gândit, spune tot

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
s-a îndrăgostit fabulistul grec Esop (620-560 î.H.), originar din Asia Mică. Pentru unii este un personaj real, pentru alții, semilegendar, pentru alții, inventat pentru a i se atribui fabulele. Neatrăgător și șchiop, dar sclipitor de inteligent și cu farmec, a creat fabule, culese de Demetrios (secolul IV î.H.), prelucrate de Phedru, scriitor latin, de origine tracă (sec. I î.H.-sec.I d.H.). Ca și semenele ei, Rhodopis făcea parte din proprietatea unui particular preocupat să câștige de pe urma

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
tracă (sec. I î.H.-sec.I d.H.). Ca și semenele ei, Rhodopis făcea parte din proprietatea unui particular preocupat să câștige de pe urma prestațiilor erotice ale femeilor. De aceea a dus-o în Egipt, la Alexandria, pentru a-i exploata farmecele. Mulți călători din Grecia și din Fenicia veneau s-o cunoască și să se bucure de farmecele ei. Pe seama ei și a altora s-a îmbogățit. În Alexandria, frumoasa sclavă Rhodopis a intrat în proprietatea fratelui poetei Sapho, Keraxos, negustor

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
unui particular preocupat să câștige de pe urma prestațiilor erotice ale femeilor. De aceea a dus-o în Egipt, la Alexandria, pentru a-i exploata farmecele. Mulți călători din Grecia și din Fenicia veneau s-o cunoască și să se bucure de farmecele ei. Pe seama ei și a altora s-a îmbogățit. În Alexandria, frumoasa sclavă Rhodopis a intrat în proprietatea fratelui poetei Sapho, Keraxos, negustor de vinuri care reușise să se îmbogățească pe seama negoțului. Și-a pierdut însă averea din cauza relației cu

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cunoscut-o Pericle pe Aspasia, în anul 449. Conducătorul militar al Atenei era căsătorit cu o ateniană de care va divorța, cu ea a avut doi copii ce au murit de ciumă. Admirația lui Pericle pentru inteligența, flerul politic și farmecul tinerei milesiene s-a convertit într-o dragoste profundă ceea ce l-a determinat pe liderul militar al Atenei s-o aducă în casă pentru a-i organiza gineceul, pentru a-i crea și întreține atmosfera unui adevărat cenaclu la care

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
ciumă. A doua oară Aspasia a rămas văduvă, în 428, și nu se știe când și în ce împrejurări a murit. Deși adorată de cel mai mare om al secolului V î.H, secolul de aur al Greciei Antice, pentrul farmecul, cultura, simțul politic și cultura ei, Aspasia a avut o viață agitată, traumatizantă și tristă. Phryne (sec. IV î.H.) După ce Atena a fost înfrântă în Războiul Peloponeziac, în 404 î.H, și Sparta și-a extins hegemonia în Grecia centrală

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
împreună cu alte hetaire în campaniile militare, că l-ar fi provocat să dea foc Sălii celor 100 de coloane din palatul din Persepolis, capitala Imperiului Persan din perioada lui Darius I. După moartea imperialului ei amant, l-a învăluit cu farmecele-i pe generalul lui, Ptolemeu I, viitorul rege al Egiptului, ea însăși a devenit regină, i-a dăruit trei copii, a trăit ultimii ani și a murit ca regină. Lais (sec. IV î.H.) Aristip din Cirene (435-360 î.H.

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
alt eșec sentimental-erotic a avut frumoasa Lais cu luptătorul Eubates care a refuzat-o pe motivul pregătirii pentru olimpiadă și din fidelitate față de iubita sa. Invingător, Eubates a primit din partea lui Lais o cunună de aur, dar nu a cedat farmecelor seducătoarei hetaire care s-a răzbunat, punându-l pe Praxiteles să-l sculpteze pe luptător în postura lui Narcis, fiul unei nimfe care, râvnit de tinere femei și de nimfe, disprețuia dragostea lor. Ca pedeapsă, Nemesis, zeița infernului, l-a

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
și de prostituate de rând, pentru numărul mare de bordeluri. În semn de recunoștință, pentru generozitatea hetairei, corintenii i-au ridicat, ca amintire, o statuie. Neera (sec. IV î.H.) Celebrul orator Demostene (384-322 î.H.) a fost atras de farmecele Neerei și s-a delectat în compania ei. Înainte de a se fi remarcat prin elocință și de a ajunge cel mai mare orator al Antichității, Demostene, cu o voință ieșită din comun, și-a corectat pronunția și bâlbîiala de care

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
printre aceștia, s-a aflat și talentata Lamia de care s-a îndrăgostit. Aceasta a renunțat la poetul-dramaturg Menandru pentru a-l sluji pe regele macedonean. Cu talent și cu gust rafinat, Lamia îi organiza festinurile și-l învăluia cu farmecele ei. Glycera era concurenta Lamiei la inima lui Menandru care, prins în mrejele frumoasei hetaire, a refuzat să fie poet la Curtea regelui Egiptului. Glycera renunțase și ea la unele relații cu bărbați bogați și influenți din devotament pentru Menandru

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
cine să susțină. A ajutat-o să decidă încheierea războiului în favoarea lui Marc Antoniu, un filoelen rafinat, inteligent, frumos, excelent militar. Întâlnirea lor în orașul Tarsus, în Asia Mică, s-a soldat cu intrarea definitivă a generalului roman în robia farmecului, pasiunii și erotismului reginei Egiptului. L-a acaparat cu banchete fastuoase, cu orgii, încât a amânat campania împotriva parților. Împreună au creat o societate dedicată zeului Dionysos, serbările fiind adevărate orgii. Cleopatra l-ar fi văzut stăpân la Roma și

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
orgii, încât a amânat campania împotriva parților. Împreună au creat o societate dedicată zeului Dionysos, serbările fiind adevărate orgii. Cleopatra l-ar fi văzut stăpân la Roma și asociat la putere cu Cesarion în Egipt. În timp ce Antoniu era subjugat de farmecul Cleopatrei, oficialii romani, soția lui Antoniu, Fulvia și, după moartea acesteia, în Grecia, următoarea soție, Octavia, sora lui Octavian, erau îngrijorați și revoltați de relațiile lui Antoniu cu regina Egiptului din care au rezultat gemenii: Alexandru Helios și Cleopatra Selene

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
personalități istorice, Cleopatra fiind magistral interpretată de Elisabeth Taylor (1963). Fără să fie o frumusețe răpitoare, cu un nas proeminent, după cum se spune, inteligentă, seducătoare și cu intuiție politică, Cleopatra s-a remarcat prin talentul cameleonic de a-și folosi farmecele pentru a-și atinge scopurile politice, de a-și dobândi și menține tronul, de a-și recupera teritoriile pierdute. Cu un farmec deosebit din glas, pe care-l semnalase Plutarh, regina curtezanelor, cum a caracterizat-o Plinius cel Bătrân, istoric

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
spune, inteligentă, seducătoare și cu intuiție politică, Cleopatra s-a remarcat prin talentul cameleonic de a-și folosi farmecele pentru a-și atinge scopurile politice, de a-și dobândi și menține tronul, de a-și recupera teritoriile pierdute. Cu un farmec deosebit din glas, pe care-l semnalase Plutarh, regina curtezanelor, cum a caracterizat-o Plinius cel Bătrân, istoric, filolog și literat roman, Sirena Nilului, Nimfa Nilului, cum au numit-o alte personalități interesate de viața reginei Egiptului, Cleopatra a VII

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
507-?), consilier al generalului Belizarie, în Istoria secretă. Pe Justinian l-a cucerit cu inteligența ei, cu firea veselă, cu faptul că se făcea plăcută prin glume și farse. Surprindea prin îndrăzneală, lipsa de inhibiții și de complexe, avea un farmec irezistibil. După moartea Euphymiei, soția împăratului Justin, Justinian (n. 483, domnie 527-565), asociat la tron, s-a căsătorit cu Theodora și amândoi au fost încoronați în Biserica Sfânta Sofia de către Patriarh, în anul 527. Ea avea treizeci de ani, el

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
să fugă. Cu autoritate și sânge rece a intervenit Theodora pentru a mobiliza armata iar generalii fideli au pus capăt revoltei. Se bucura de toată încrederea împăratului. Pragmatică și abilă, se folosea de forță, perfidie, minciună, diversiune, intrigă, crimă, de farmec și seducție pentru atingerea scopurilor în favoarea întăririi imperiului. Ea alegea demnitarii, după contribuții bănești, nu neapărat după competențe, obținea permisiunea demiterii slujbașilor infideli, se răzbuna pe adversari și oameni incomozi. Avea corpul ei de spioni împărăteasa de care se folosea

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
grave care au incriminat-o, ceea ce a determinat condamnarea ei la moarte. Împăratul i-a trimis o eșarfă de mătase pentru a se spânzura. Plin de compasiune, s-a răzgândit, a venit în iatacul concubinei care l-a învăluit cu farmecele, împăratul a cedat și a renunțat s-o pedepsească. Era o perioadă frământată din cauza revoltelor militare, o revoltă era condusă de un apropiat al curtezanei Yang Guifei. Era generalul de origine turco-tătară, An Lushan (751-755) ce fusese, cu ani în

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
o frumusețe deosebită, nu se încadra în idealul de frumusețe după modelul timpului, era blondă și cu forme voluptoase. În schimb, era extrem de inteligentă și de cultivată. Atrăgea prin conversații sclipitoare, prin talent literar, surprindea prin reflecții filosofice, cucerea prin farmec, prin erotism rafinat. Tullia a fost una dintre multele amante ale lui Rodrigo Borgia, devenit papa Alexandru al VI-lea, ale bancherului florentin Filippo Strozzi, aflat în relații cu o altă curtezană cunoscută, Camilla Pisana. În 1536 Tullia a locuit

Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]