12,214 matches
-
limbaj obiectul de studiu privilegiat al epocii. Astfel, reflecția asupra raportului limbaj- realitate, asupra drumului de la cuvânt la limbaj, recurge la limbaj chiar dacă precaritatea cuvintelor, imposibilitatea de a răspunde la toate întrebările prin cuvânt sunt limite conștientizate în cadrul demersului filosofic. Filosoful recurge la cuvinte în încercarea de a ajunge dincolo de ele pentru că ceea ce interesează nu este cuvântul, ci Ființa. Dacă filosofii au manifestat tot mai mult interes pentru limbaj în ultimii cincizeci de ani, notează Hilary Putnam, aceasta nu s-a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la limbaj chiar dacă precaritatea cuvintelor, imposibilitatea de a răspunde la toate întrebările prin cuvânt sunt limite conștientizate în cadrul demersului filosofic. Filosoful recurge la cuvinte în încercarea de a ajunge dincolo de ele pentru că ceea ce interesează nu este cuvântul, ci Ființa. Dacă filosofii au manifestat tot mai mult interes pentru limbaj în ultimii cincizeci de ani, notează Hilary Putnam, aceasta nu s-a întâmplat pentru că ei și-ar fi pierdut interesul pentru marile întrebări ale filosofiei, ci tocmai pentru că ei sunt încă interesați
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din prima categorie se supun condițiilor de adevăr (ele pot fi adevărate sau false), în vreme ce enunțurile din a doua categorie nu pot fi nici adevărate, nici false, dar susceptibile de a fi fericite sau nefericite, după exprimarea lui Austin 134. Filosoful subliniază că actele de vorbire implică respectarea unor condiții: lingvistice (anumite formulări trebuie folosite în detrimentul altora), sociologice (locutorii politici trebuie să fie investiți cu autoritate sau cu un statut compatibil cu locul, timpul și situația de comunicare), psihologice (starea de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
deschide o ședință, a declara etc.): instituie o stare de lucruri, descriind-o în același timp. John R. Searle distinge constrângerile propriu-zis lingvistice, care guvernează performarea unui enunț, de constrângerile paralingvistice, la care se supun în general subiecții vorbitori. Potrivit filosofului, adecvarea unui enunț depinde de supunerea subiecților la un ansamblu de reguli instituționale care conferă intenției de comunicare valoare colectivă (sau publică). Încălcarea acestor reguli generează eșecul actului de comunicare, iar în cazul limbajului politic, conduce la pierderea legitimității locutorului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
expresia unei structuri lingvistice, sensul acesteia și sensul pe care i-l acordă vorbitorul sau implicațiile ei, Grice subliniază că semnificația unei structuri lingvistice este formată atât din ceea ce este spus (explicitul), cât și din ceea ce este implicitat (implicitul). Potrivit filosofului, ceea ce transmite o aserție în context poate fi delimitat în două tipuri de conținut: ceea ce este spus, reprezentând conținutul logic, necesarul minim pentru a specifica adevăratele condiții ale propoziției, și ceea ce rămâne, reprezentând ceea ce este transmis în mod implicit, adică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de vedere, orice interpretare nouă. Ca și scrisul oricărui alt geniu... (Mircea Eliade) 4.1. Semioza delimitări conceptuale Desemnând în mod curent procesul de denotare a obiectelor cu ajutorul semnelor, termenul de semioză (gr. semeiosy >semeiosis) este pus în circulație de filosoful și logicianul american Charles Sanders Peirce, fiind asumat ulterior de Charles Morris, Thomas Sebeok, Umberto Eco ș.a. Pentru Peirce, semioza definește o acțiune sau o influență care implică cooperarea a trei factori: semnul, obiectul și interpretantul 242, fără ca această influență
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
suplimentarea cu alte trei elemente a modelului semiotic: transmițătorul, receptorul și zgomotul, cu funcții specifice de codificare, decodificare, respectiv de perturbare. Se ajunge astfel la nouă parametri ai procesului de semnificare. Ulterior, prin distincțiile între intensiune și extensiune, operate de filosofi și logicieni precum Frege, Carnap, Peirce, schema situației de comunicare se amplifică cu alte două variabile, integrând doisprezece factori. Fără ca ponderea acestor parametri să fie egală în cadrul unei situații de comunicare, prezența lor este inerentă oricărui proces de semnificare. Necesitatea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fost condamnați 319. În anul 1874 au fost urmăriți 1493 inși pentru crime între cari 961 țărani și au fost condamnați 701"342. Pe lângă consultarea arhivelor, gazetarul recurge în argumentarea tezelor politice la exemple din opera unor autorități în materie: filosofi, istorici, economiști, matematicieni, naturaliști sunt citați în corpul articolelor, în funcție de problematica și ideile susținute: "Politica practică recomandată de Machiavelli pentru a parveni și a se susține, politica operării cu apetituri și ambițiuni și arată urmările netăgăduite, urmări de cari oricine
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de la orașe și sate, ale căror salarii nu cresc în aceleași proporții ca profitul industrial sau renta funciară: aceștia nu primesc decît "firimiturile expansiunii" și sînt marea victimă a recesiunii din timpul lui Ludovic al XVI-lea. Mișcarea filosofică Marii filosofi. Continuînd lecțiile raționalismului cartezian și critica credințelor tradiționale și a monarhiei absolute începută în anumite cercuri încă din anii 1680-1715, marii scriitori, numiți "filosofi" vor să substituie "tenebrelor" fanatismului și intoleranței "luminile" rațiunii întru fericirea cea mai mare a umanității
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și sînt marea victimă a recesiunii din timpul lui Ludovic al XVI-lea. Mișcarea filosofică Marii filosofi. Continuînd lecțiile raționalismului cartezian și critica credințelor tradiționale și a monarhiei absolute începută în anumite cercuri încă din anii 1680-1715, marii scriitori, numiți "filosofi" vor să substituie "tenebrelor" fanatismului și intoleranței "luminile" rațiunii întru fericirea cea mai mare a umanității. Din 1721, Montesquieu (1689-1755), președinte al parlamentului de la Bordeaux, publică Lettres persanes, satiră îndrăzneață a credințelor și moravurilor francezilor de la sfîrșitul domniei lui Ludovic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la fel de buni, el visează, în Contrat social (1762), la o societate ideală în care drepturile naturale ale individului ar fi garantate și unde poporul suveran ar transpune voința generală. Ideile filosofice. Cu toate nuanțele legate de diferențele opțiunilor lor personale, filosofii se dedică aceleiași critici sistematice a societății timpului lor (document 2, p. 234). Pe plan religios, ei admit, aproape toți, existența lui Dumnezeu (cu excepția lui Diderot, d'Holbach sau Helvetius), dar neagă orice valoare Bisericilor și dogmelor; deismul lui Rousseau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
credința în rațiune și în progres, în libertatea, egalitatea civilă, respectul propretății. Presa, saloanele, academiile provinciale, lojele masonice joacă și ele un rol în răspîndirea " luminilor " în Franța și în toată Europa. Strălucirea culturii franceze și limitele sale Europa franceză. Filosofii nu sînt doar gînditori; cei mai mari dintre ei, ca Voltaire, sînt scriitori remarcabili, strălucind în toate genurile și fideli lecțiilor clasicismului. Dar, oricare ar fi importanța lor, ei nu reprezintă totalitatea mișcării literare, ilustrată atît de memorialistul Saint-Simon, cît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scrierilor venite de la Paris. Prestigiul artei franceze este atît de mare încît este imitată aproape pretutindeni: reședințe regale sau princiare inspirate de Versailles, piețe regale à la française. Reacțiile naționale. Dar începînd aproximativ din 1750, în timp ce se continuă difuzarea ideilor filosofilor, se conturează, în numele exigențelor sentimentului, o reacție împotriva raționalismului lor considerat prea plin de uscăciune; influența poeților și a romancierilor englezi contribuie de asemenea la apariția unei mode a exotismului, a visării, a iraționalului. Romanul lui Rousseau, La Nouvelle Héloise
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
porturile italiene și spaniole. Dar ele arată de asemenea că Marsilia, port mediteranean, face o parte importantă a acestui trafic (26%) cu Antilele, ceea ce dovedește locul ocupat de insule în economia fraceză la sfîrșitul perioadei Ancien Régime. DOCUMENT 2 Opera filosofilor rezumată de Condorcet "În Franța, Bayle, Fontenelle, Voltaire, Montesquieu și școlile formate de acești oameni celebri luptară în favoarea adevărului folosind pe rînd toate armele pe care erudiția, filosofia, spiritul, talentul de a scrie le pot procura rațiunii; luînd toate tonurile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
strigăt de luptă: rațiune, toleranță, umanitate." Condorcet, Esquisse d'un tableau historique des progrès de l'esprit humain, Paris, Masson, 1822, p. 206 În această pagină a Schiței unui tablou istoric al progreselor spiritului uman, redactată în 1793, matematicianul și filosoful Condorcet (1743-1794), care avea să se sinucidă în închisoare cîteva luni mai tîrziu, rezumă marile teme ale mișcării filosofice și evocă diversele mijloace folosite de filosofi pentru a-și promova ideile. Dicționarul istoric și critic (Dictionnaire historique et critique) (1695
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a Schiței unui tablou istoric al progreselor spiritului uman, redactată în 1793, matematicianul și filosoful Condorcet (1743-1794), care avea să se sinucidă în închisoare cîteva luni mai tîrziu, rezumă marile teme ale mișcării filosofice și evocă diversele mijloace folosite de filosofi pentru a-și promova ideile. Dicționarul istoric și critic (Dictionnaire historique et critique) (1695) ale lui Pierre Bayle (1647-1706) și Conversații despre pluralitatea lumilor (Entretiens sur la pluralité des mondes) (1686) de Fontenelle anunță mișcarea "luminilor". 19. Franța lui Ludovic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Republica de Genova. Pe de altă parte, creșterea economică continuă. În schimb, Choiseul nu reușește să pună capăt crizei politice ce rezultă din opoziția neîncetată a parlamentelor. El încearcă totuși să dea satisfacție parlamentarilor, janseniștilor și galicanilor, ca și filosofilor, sacrificînd acestora pe iezuiți. Un membru al ordinului Compania lui Isus fiind compromis într-un faliment comercial, parlamentul de la Paris, imediat imitat de parlamentele provinciale, folosește aceasta ca pretext pentru a suprima Compania (1762). În 1764-1766, așa-numitele "affaires de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
223 Progresele științifice, 223 Marii savanți, 223 Interesul pentru științe, 224 Progresele tehnice, 224 Creșterea demografică și economică, 225 Creșterea populației, 225 Agricultura, 226 Dezvoltarea producției industriale, 226 Avîntul schimburilor comerciale, 227 Creștere și societate, 228 Mișcarea filosofică, 229 Marii filosofi, 229 Ideile filosofice, 229 Enciclopedia, 230 Strălucirea culturii franceze și limitele sale, 230 Europa franceză, 230 Reacțiile naționale, 231Cultură savantă și cultură populară, 231 Documente: 1. Comerțul Marsiliei la sfîrșitul perioadei Vechiul Regim, 232 2. Opera filosofilor rezumată de Condorcet
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
filosofică, 229 Marii filosofi, 229 Ideile filosofice, 229 Enciclopedia, 230 Strălucirea culturii franceze și limitele sale, 230 Europa franceză, 230 Reacțiile naționale, 231Cultură savantă și cultură populară, 231 Documente: 1. Comerțul Marsiliei la sfîrșitul perioadei Vechiul Regim, 232 2. Opera filosofilor rezumată de Condorcet, 233 19. Franța lui Ludovic al XV-lea și a lui Ludovic al XVI-lea (1715-1789), 235 Regența (1715-1723), 235 Reacția, 235 Sistemul lui Law, 236 Consecințele sistemului, 237 Franța cardinalului Fleury, 237 Pace și prosperitate, 237
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Hartshorne 209 5.1. Raportarea lui Hartshorne la argumentul anselmian 209 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic 214 5.3. Critici ale argumentului ontologic în varianta Hartshorne 242 Concluzii 271 Bibliografie 281 Index 291 Abstract 295 Prefață Tânărul filosof băimărean, Vlad Andreica, ne propune o trecere în revistă a disputelor născute de argumentul adus de Anselm de Canterbury privind existența lui Dumnezeu, numit și argumentul ontologic. Anselm de Canterbury (1033-1109), de la nașterea căruia se împlinesc, anul acesta, 980 de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dumnezeu" are o clasă vidă sau nu. Ionel NARIȚA Introducere 1 Una dintre temele perene ale filosofiei religiei este cea a dovezilor privind existența lui Dumnezeu. Aceste dovezi se bazează fie pe experiența religioasă, fie pe temeiuri de natură rațională. Filosofii teiști s-au remarcat prin emiterea unor dovezi care au ca bază rațiunea, argumentele logice, conceptele, și nu credința sau trăirile religioase. Argumentele teiste sunt la rândul lor variate și se întemeiază pe diferite tipuri de premise. Teiștii au încercat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
recente care necesită o permanentă raportare la aceste variante tradiționale. Argumentele ontologice încep de la o premisă despre conceptul de Dumnezeu și concluzionează că El trebuie să existe. Fără îndoială, Anselm a dezvoltat un argument care i-a fascinat pe toți filosofii care l-au urmat. Până la mijlocul secolului XX filosofii si-au concentrat criticile asupra argumentului din capitolul II al lucrării Proslogion. Vom încerca să prezentăm variantele tradiționale ale argumentului ontologic pentru a întâmpina tratarea acestuia din perspectiva filosofiei analitice. Este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
tradiționale. Argumentele ontologice încep de la o premisă despre conceptul de Dumnezeu și concluzionează că El trebuie să existe. Fără îndoială, Anselm a dezvoltat un argument care i-a fascinat pe toți filosofii care l-au urmat. Până la mijlocul secolului XX filosofii si-au concentrat criticile asupra argumentului din capitolul II al lucrării Proslogion. Vom încerca să prezentăm variantele tradiționale ale argumentului ontologic pentru a întâmpina tratarea acestuia din perspectiva filosofiei analitice. Este necesară o regândire istorică deoarece diferite concepte implicate în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca o versiune modală a argumentului ontologic. Cele două noțiuni sunt corelate deoarece pot fi definite una prin cealaltă. Vom încerca să vedem cum este reluat argumentul ontologic anselmian în filosofia analitică plecând de la descoperirea pe care au identificat-o filosofi precum Charles Hartshorne și Norman Malcolm în textele lui Anselm. În final, ne vom opri asupra celui mai important apărător al argumentului ontologic, care prin contribuțiile sale a adus o lumină nouă și o interpretare originală asupra argumentului ontologic: Charles
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Anselm. În final, ne vom opri asupra celui mai important apărător al argumentului ontologic, care prin contribuțiile sale a adus o lumină nouă și o interpretare originală asupra argumentului ontologic: Charles Hartshorne. El nu este numit în general un filosof analitic, ci este mai degrabă un reprezentant al filosofiei procesuale și al teismului neoclasic. Hartshorne a văzut datoria filosofiei în termeni mai largi, încercând să ofere ipoteze metafizice în funcție de care experiența să poată fi cunoscută. Acest lucru nu afectează plasarea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]