10,651 matches
-
1958; Jurnal de front, Tel Aviv, 1967; Florile nisipului, pref. H. Sain-Saicu, Tel Aviv, 1968; Răspântii, Ierusalim, 1970; Cu mâna pe inimă, Tel Aviv, 1977; Războiul sărmanilor, Tel Aviv, 1980; Târziu, Tel Aviv, 1984; Poezii de nerostit, Tel Aviv, 1989; Fuga din rai, Tel Aviv, 1993; Credo, Tel Aviv, 1996; Ești, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1996; Dor de dor, București, 1996; Itzhak Rabin. Pacea și-a ucis soldatul (în colaborare cu Ileana Cudalb), București, 1996; ed. (Itzhak Rabin. Peace Killed
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
George Lesnea (Nu pot s-ajung, Cântec pentru noi), Ion Pillat (Calendar), G. Tutoveanu (Să-mi cânte, Fir de nalba), Magda Isanos (Spital), Virgil Carianopol (Ana), iar cu proza, Octav Dessila (un fragment din românul Așa a fost), Eusebiu Cămilar (Fugă Rozalinei), Al. Lascarov-Moldovanu (Despre Ion). Dintre articole, se rețin: Gr. Scorpan, Neologismele lui Creangă, Radu Vulpe, Ilirii și formarea neamului românesc, Toponimia antică a pământului moldovean, C.D. Loghin, Patriotismul lui M. Kogălniceanu, Th. Simenschy, Destinul în concepția grecilor. Revista conține
CETATEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
a spera”, optând pentru „a dispera”. În 1999, C. își surprinde cititorii cu o carte de teatru - Fântâna din lacrimă - ce atestă nebănuite aptitudini dramaturgice. Volumul este alcătuit din trilogia dedicată lui Eminescu, Steaua singurătății, ale cărei piese componente sunt Fuga sau Lada de zestre, Încotro, dragul meu rătăcitor? și La capătul pustiului, precum și din piesele Fântâna din lacrimă (unde mitul Meșterului Manole este reinterpretat: nu Ana cu pruncul nenăscut vor fi sacrificați, ci Manole) și Dumnezeu umblă pe jos (o
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
îi ajung și îl ucid pe răpitor. Întoarsă acasă, Chira se căsătorește cu un tânăr „nalt și sprâncenat”. Alte variante prezintă un final tragic. Tânăra fată, bănuită de către Din și Constandin - câteodată apare și un al treilea frate, Marin - de fugă premeditată cu străinul, este, în ciuda justificărilor ei disperate, omorâtă cu multă cruzime (arsă sau tăiată în bucăți). Reușita artistică a baladei constă, în primul rând, în realizarea deosebită a portretelor celor doi eroi: Chira și arapul. Cântărețul popular încearcă o
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
citire”, familiar educatorilor, evident la copiii solicitați în clasă să lectureze un text. „Starea de pregătire pentru citit” ilustrează foarte bine legea lui Thorndike. Ea comportă un evident caracter conștient. Thorndike a exemplificat însă și cazurile de animale „gata să” fugă după pradă (câini, pisici etc.). Poate fi vorba despre același mecanism? Care este relația logică dintre cele două categorii de exemple? Nu s-a putut stabili vreuna. Este vorba numai despre o relație analogică? Nici acest lucru nu este clar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
posibil sau sigur prin context (Întruparea): tânără fată și unicorn în manuscrisele Fiziologului și al Psaltirilor, de la 800 până la 1100 (fără vânătoare). 2. Reprezentări cel mai probabil profane: tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, dar fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întrupare, uneori într-un ansamblu marial): tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 4. Alegorie religioasă explicită: Maria și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și unicorn, cu sau fără vânători, dar fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întrupare, uneori într-un ansamblu marial): tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 4. Alegorie religioasă explicită: Maria și Verbul unicorn, cu un înger, în general vânând acompaniat de câini, de la 1200 la 151. 5. Reprezentări profane (câteva aluzii religioase posibile), cu sau fără vânătoare și câteva cazuri de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
IV, 2, 14): descriind lupta din Nil dintre crocodili și delfini, care le-ar sfâșia abdomenul moale cu oasele ieșite din spinarea lor (rivalitate care există, încă de la Plinius, în multe bestiare) și notând că singura scăpare a reptilelor este fuga, autorul reține ca o trăsătură a crocodilului curajul împotriva celor lași și ezitarea în fața celor care îl înfruntă fățiș: "Acest animal este plin de cutezanță împotriva celui care se teme de el, dar fuge din fața dușmanului care îi ține piept
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-o la încercări și impunându-i adaptări, modificări, determinând evoluția speciilor. Dinozaurii au dispărut când un frig glacial a cuprins pământul. Violența în natură este inerentă. Forțele naturii se pot declanșa în mod neașteptat punând în pericol viața. Atacul și fuga din fața atacatorului, lupta și resemnarea în fața unei manifestări puternice a „instinctului morții”sunt parte din natură. Doar conștiința umană poate „vedea”și pune în discuție violența, din multiple perspective, o poate înțelege și poate lua măsuri de prevenire sau de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al celor care o interoghează sau o sechestrează, care la rândul lor nu sunt deloc controlați, femeia bătută, din cauza situației ei în familie, trăiește departe de prietenii de familie sau de alte persoane. Deși aparent liberă să plece, contrar deținutelor, fuga ei ar putea fi, din punct de vedere psihologic și de facto, imposibilă, pentru că ea se teme de violența împotriva ei sau a copiilor sau nu are familie ori nu dispune de sprijin juridic sau de sprijin și ajutor în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o largă varietate de grupuri sociale influențând emoțiile, cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi (2005) argumentează faptul că simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică și securitatea la școală. Mai mult încă, sentimentul apartenenței la comunitate induce toleranță socială, altruism și comportament
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un indiciu al abuzului sexual, alături de alte semne. Dar nu va apărea o scădere a acestora, în mod automat. Este cu putință să crească rezultatele școlare. Căci există copii care se vor concentra asupra sarcinilor școlare, acest lucru fiind o fugă de realitatea în care sunt victime. Școala este al doilea mediu de viață al copilului de vârstă școlară și schimbarea atitudinii față de școală poate fi consecința unei schimbări dramatice în viața sa privată. Școala poate deveni un refugiu și atunci
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine și vinovăție; fuga de acasă. Abuzul sexual al copilului are și anumite manifestări specifice: comportament hipersexualizat, necorespunzător vârstei al victimei; în cazul fetelor: o preocupare anxioasă de a construi relații cu băieții și incapacitatea de a o face; în cazul băieților: dezvoltă comportamente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să ascundă abuzul, față de anumite persoane. Lăsați-l să dezvăluie în ritmul lui! NU verificați informațiile date de copil prin confruntarea lui cu agresorul căci stresul poate fi prea mare pentru copil și riscul va fi retragerea celor spuse sau fuga copilului; NU blamați copilul pentru ce s-a întâmplat! Abuzul sexual nu se petrece niciodată din vina copilului! Pentru a înțelege amploarea consecințelor abuzului sexual în dezvoltarea copilului trebuie să ținem seama de faptul că trauma și diagnosticul sindromului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorba de o amenințare, generând frică (dar și celelalte emoții) și a activa hipotalamusul. Amigdala este centrul care asigură supraviețuirea prin alerta ce o declanșează la înregistrarea stimulilor periculoși. Hipotalamusul va declanșa răspunsurile motorii automate (reflexele) care pot fi de fugă, de atac sau de relaxare (calmare). Dacă e vorba de stimuli pozitivi, anticipând recompensa, va fi activată o zonă a trunchiului cerebral producătoare de dopamine. Talamusul alertează și girusul cingulat anterior. Cortexul cingulat anterior care arată ca „o panglică lungă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este un sistem care funcționează prin conexiuni atât pe plan intern, cât și în raporturile sale cu exteriorul, cu ceilalți. Creierul reprezintă organul nostru „social”legându-ne de ceilalți. Când însă activitatea dominantă a creierului are ca scop asigurarea supraviețuirii, fuga sau lupta cu pericolul, comportamentele de a ne atașa de ceilalți sunt mult diminuate. Un astfel de copil, trăind mereu în alertă, în așteptarea și sub amenințarea „imprevizibilului previzibil” care-i va solicita abilitățile de supraviețuire (fuga, lupta sau încremenirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scop asigurarea supraviețuirii, fuga sau lupta cu pericolul, comportamentele de a ne atașa de ceilalți sunt mult diminuate. Un astfel de copil, trăind mereu în alertă, în așteptarea și sub amenințarea „imprevizibilului previzibil” care-i va solicita abilitățile de supraviețuire (fuga, lupta sau încremenirea) va rămâne deconectat de ceilalți, nu se va atașa de ceilalți și nu se va dezvolta în confluență cu ceilalți. Numai în cadrul unor conexiuni sănătoase cu celelalte creiere, în împărtășirea unor emoții pozitive, o persoană, un copil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge pe sine că „nu a fost atât de rău”, „nu s-a întâmplat nimic catastrofal””; evitarea prin fugă de situație, când persoana poate bea, fumează, doarme, face cumpărături, face totul ca să uite; autoacuzarea, când persoana se găsește vinovată de tot ceea ce s-a întâmplat; căutarea unui sprijin emoțional, a simpatiei, rezonanței emoționale a celorlalți față de situația sa; exprimarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
societăți democratice, comunismul din România a fost aruncat în uitarea ce se manifestă sub forma unei aparente lipse de interes, a unei evitări accentuate a oricărei amintiri, în vreme ce cultura cotidiană și comportamentele oamenilor abundau de semnele vii ale traumei trăite. Fuga de amintirile dureroase, manifestată prin diferite comportamente, reprezintă însă un semn al sindromului de stres posttraumatic. Conceptul de reziliență asistată introduce ideea creării unor strategii de susținere și acompaniere a victimelor pe perioada evenimentului traumatic și posteveniment, în scopul stimulării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care când fugea: "văile se limpezea!""30 notează Russo, în vreme ce Alecsandri dezvoltă: "Ce descriere poate fi mai simplă, mai energică și mai poetică? Care cuvânt din limba noastră poate arăta o icoană mai lămurită de iuțeala calului și de repegiunea fugii lui, decât limpezirea văilor? Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului"31. Totuși, în condițiile aproape constante ale acestei experiențe estetice, e important de subliniat diferența de accent. Russo vede poezia populară din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
boieri liberali / 149 Boierii liberali în comunism. Foame, tortură, teroare și deposedare / 155 Noaptea tâlhăriei de stat / 157 Pe drumul exilului în propria țară / 159 Viață de deportat la Râmnicu Sărat / 162 Soarta "bestiilor moșierești" / 169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177 Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă / 182 În luptă cu postcomuniștii / 188 O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România (Sergiu MOVILĂ) / 193 Un foc de armă la Zorleni / 193 Fuga în gura lupului / 194 Reținut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
169 Conviețuirea cu sovieticii / 172 Fuga din exil / 177 Dușmanul poporului dintr-o intreprindere comunistă / 182 În luptă cu postcomuniștii / 188 O plasă a Securității: Mișcarea Oamenilor Dreptății din România (Sergiu MOVILĂ) / 193 Un foc de armă la Zorleni / 193 Fuga în gura lupului / 194 Reținut la Galați, în companie selectă: Maniu, Mihalache, Ghica / 198 Procesul / 201 Deținut în Penitenciarul Galați / 203 La Porta Albă, în brigada pedepsită / 206 La Coasta Galeș. "Constructor" și descurcăreț / 210 Scăpat de armată de vechii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ieșea fumul de țigară ca pe horn. Mătușii i-o fi mirosit a țigări, a reușit să ridice clapa metalică de la beci, a intrat la noi cu coada aia de mătură și ne-a lovit de am ieșit toți în fugă și nu ne-a mai trebuit țigări. C. I.: Cum se purtau rușii? R. R.: Râmnicu Sărat era zonă viticolă și erau cetățeni care aveau mii de litri de vin. Rușii erau mari băutori și veneau de cumpărau vin de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mirați probabil că ne îmbrățișam, eu român, el rus. Era în gară și reporterul de la ziarul fabricii, ne-a făcut poză și am apărut în ziarul Rulmentul, unde s-a scris despre fraternizarea și prietenia tineretului român cu armata sovietică. Fuga din exil C. I.: Când și cum ați plecat din domiciliul forțat de la Râmnicu Sărat. R. R.: După 1953, mama se ducea în continuare, săptămânal, să facă prezența la Miliție, dar controalele acasă nu mai erau atât de dese, ba
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
noi să ne ducem pe la oamenii bătrâni, adică pe la prieteni, cunoscuți că-s contra, că fac, că dreg, ca să-i racolăm în mișcarea noastră: pe părintele Petrea 2 de la Iepureni, pe Cahu3 de pe la Schineni... Și pe toți i-au arestat. Fuga în gura lupului C. I.: Să înțeleg că acești doi turnători, Anghel și cu Vrabie, erau totodată și un fel de agenți provocatori ai Securității care voiau să descopere și să deconspire dușmanii de clasă? S. M.: Sigur că da! Au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]