9,758 matches
-
Căldura molară/ specifică a unui material este cantitatea de căldură necesară pentru a ridica cu un grad Celsius/ Kelvin temperatura unui mol/gram din acel material. Între căldura molară măsurată la presiune constantă C și cea măsurată la volum constant C este o diferență deoarece o parte din căldura transmisă la presiune constantă (deci atunci când volumul își poate schimba valoarea) este folosită pentru
Relația lui Mayer () [Corola-website/Science/320889_a_322218]
-
sunt alb cu negru, dar predomină culoarea neagră albăstruie cu luciu metalic, fiind albe numai o parte a aripilor, flancurilor și abdomenului. Nu prezintă un dimorfism sexual, masculii neputând fi distinși de femele, dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. Coțofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm și o lățime cu aripile deschise de 90 cm. Pasărea face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
factor de risc) și după explorări sau intervenții endouterine (histerosalpingografie, implantare sau extragere de sterilet). Etiologia lor este variată, fiind implicate bacterii aerobe și anaerobe ce fac parte din floră endogena vaginala: Streptococ grup B, enterococi, Enterobacteriaceae, Gardnerella vaginalis, bacili Gram negativi anaerobi, Mycoplasma hominis, Ureaplasma parvum / urealyticum, Clostridium perfringens (în avort septic provocat), Streptococcus pyogenes etc. În 10 - 20% din cazuri, endometritele acute pot evolua cu bacteriemie. Endometritele cronice (asociate cu endocervicite și salpingite) pot fi determinate de C. trachomatis
Flora genitală normală () [Corola-website/Science/317297_a_318626]
-
energia se măsoară în Jouli sau kilocalorii (numite adesea "Calorii" și notate cu litera "C" majusculă pentru a nu se confunda cu calorii, notate cu litera "c" minusculă). Glucidele și proteinele furnizează aproximativ 17 kJ (4 kcal) de energie pe gram, în timp ce grăsimile furnizează 37 kJ (9 kcal) pe gram, deși energia netă a acestora depinde de factori precum absorbția și efortul depus in timpul digestiei, factori care variază substanțial de la caz la caz. Vitaminele, mineralele, fibrele alimentare, și apa nu
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
Calorii" și notate cu litera "C" majusculă pentru a nu se confunda cu calorii, notate cu litera "c" minusculă). Glucidele și proteinele furnizează aproximativ 17 kJ (4 kcal) de energie pe gram, în timp ce grăsimile furnizează 37 kJ (9 kcal) pe gram, deși energia netă a acestora depinde de factori precum absorbția și efortul depus in timpul digestiei, factori care variază substanțial de la caz la caz. Vitaminele, mineralele, fibrele alimentare, și apa nu furnizează energie, dar sunt necesare pentru alte motive. Moleculele
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
sanguin, care este preluată de celulele beta din pancreas. Fibrele alimentare sunt glucide a căror absorbție este incompletă la oameni și la unele animale. La fel ca toate tipurile de glucide, în urma metabolizării produc 4 Calorii (kilocalorii) de energie pe gram. Totuși, în unele cazuri produc mai puțină energie datorită absorbției și digestibilității limitate. Fibrele alimentare sunt compuse în principal din celuloză, un polimer lung indigestibil deoarece oamenii nu dispun de enzimele necesare dezasamblării lor. Există două subcategorii: fibre solubile și
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
omega-6. Lipidele trans sunt un tip de lipide nesaturate cu legături "trans"-izomer; acestea sunt rare în natură și în produsele alimentare din surse naturale; de obicei sunt create prin procesul industrial numit hidrogenare (parțială). Sunt nouă kilocalorii în fiecare gram de lipide. Acizii grași precum acidul linoleic conjugat, acidul catalpic, acidul oleosteric și acidul punicic, pe lângă furnizarea de energie, reprezintă și molecule imunoreglatoare potente. Lipidele saturate (de obicei din sursele animale) sunt consumate ca alimente de bază în mai multe
Nutriție () [Corola-website/Science/317376_a_318705]
-
stația Bolgrad, 103 vagoane - din stația Arțiz, 340 vagoane - din stația Cernăuți. Drumul spre punctele de destinație a durat vreo două-trei săptămâni. Condițiile erau îngrozitoare. În plină vară, ei duceau lipsă de apă potabilă, fiecăruia revenindu-i doar câte 200 grame de apă pe zi, iar de mâncare li se dădea doar pește sărat. La fiecare oprire a trenului, în câmp se aruncau cadavre, care, fie că erau îngropate sumar, fie că erau lăsate ca hrană animalelor. Pe parcursul drumului, deportaților nu
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
amestecând cupru în parte solidificat, și argint încă fluid, pentru obținerea unor monede cu suprafață argintată. În secolul al IV-lea, producția de solidi este îngrijit controlată înainte de emisiune, și atinge o precizie a greutății fiecărei piese de 1/10 gram. În secolul al III-lea și în al IV-lea, multiplicarea donativum-ului acordat soldaților, la fiecare urcare pe tron a unui nou împărat sau la fiecare mare eveniment al domniei imperiale, face frecventă ocazia de emisiune de loturi de monede
Atelier monetar roman () [Corola-website/Science/321826_a_323155]
-
și folosită și în timpul succesorilor săi. Istoria monedei "sou" începe cu "aureus"-ul roman care valora, pe vremea lui Caesar, 25 de denari de argint (adică 100 de sesterți de alamă sau 400 de as de bronz) și cântărea 8 grame de aur. Fiecare împărat îl ciuntea, astfel că Dioclețian, apoi Constantin cel Mare au fost nevoiți să-i stabilizeze valoarea la 1/60, apoi la 1/72 dintr-o livră romană, adică să ajungă la o greutate de 4,5
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
de aur. Fiecare împărat îl ciuntea, astfel că Dioclețian, apoi Constantin cel Mare au fost nevoiți să-i stabilizeze valoarea la 1/60, apoi la 1/72 dintr-o livră romană, adică să ajungă la o greutate de 4,5 grame de aur, sub numele de solidus. Onorându-și numele, noua monedă își va câștiga reputația de inalterabilitate, traversând aproape neschimbată declinul și apoi prăbușirea Imperiului Roman de Apus, marile invazii și crearea primelor regate germanice de pe cuprinsul Europei; nu numai
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
în circulație abia în secolul al XIII-lea. De la denumirea acestei monede provin termenii "numismat" și numismatică. Prima reformă monetară care a atins "nomisma" a avut loc sub Nicefor al II-lea Focas (963-969): greutatea monedei trece de la 4,5 grame de aur la 4,13 grame, iar modulul de la 20 la 18,5 milimetri. Noua monedă va fi cunoscută, de acum încolo, sub denumirea de "nomisma tetarteron", iar veche monedă, de 4,5 grame va fi cunoscută sub numele de
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
XIII-lea. De la denumirea acestei monede provin termenii "numismat" și numismatică. Prima reformă monetară care a atins "nomisma" a avut loc sub Nicefor al II-lea Focas (963-969): greutatea monedei trece de la 4,5 grame de aur la 4,13 grame, iar modulul de la 20 la 18,5 milimetri. Noua monedă va fi cunoscută, de acum încolo, sub denumirea de "nomisma tetarteron", iar veche monedă, de 4,5 grame va fi cunoscută sub numele de "nomisma histamenon", iar forma acesteia va
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
greutatea monedei trece de la 4,5 grame de aur la 4,13 grame, iar modulul de la 20 la 18,5 milimetri. Noua monedă va fi cunoscută, de acum încolo, sub denumirea de "nomisma tetarteron", iar veche monedă, de 4,5 grame va fi cunoscută sub numele de "nomisma histamenon", iar forma acesteia va fi de acum înainte concavă, pentru a o diferenția de moneda nouă. Motivul reformei este discutat: poate se dorea ușurarea schimburilor comerciale cu arabii, ai căror dinari au
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
franceză veche, destinația ei fiind aceea de a-l elibera pe rege (). Expresiile legate de cuvinte cu această etimologie se păstrează în franceza modernă. Primii franci au fost bătuți la Compiègne, pe 5 decembrie 1360. O monedă avea 3,87 grame de aur, echivalentul unei livre. 63 de monede de un franc reprezentau o marcă de aur, adică 244,75 grame. Reprezentarea Regelui pe monedă este ecvestră, cu heraldica tradițională. Ioan al II-lea scria într-una din cele trei ordonanțe
Ioan al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/321366_a_322695]
-
păstrează în franceza modernă. Primii franci au fost bătuți la Compiègne, pe 5 decembrie 1360. O monedă avea 3,87 grame de aur, echivalentul unei livre. 63 de monede de un franc reprezentau o marcă de aur, adică 244,75 grame. Reprezentarea Regelui pe monedă este ecvestră, cu heraldica tradițională. Ioan al II-lea scria într-una din cele trei ordonanțe emise la 5 decembrie 1360: „Am fost eliberat pe deplin din temniță și suntem franc și eliberat pururi.” Starea economiei
Ioan al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/321366_a_322695]
-
mai important diagnostic diferențial pentru gută este artrita septică. Aceasta trebuie avută în vedere la pacienții care prezintă semne de infecție sau la cei a căror situație nu se ameliorează sub tratament. Pentru stabilirea diagnosticului se poate efectua o colorație Gram și cultură a lichidului sinovial. Printre alte boli cu prezentare similară se numără pseudoguta și artrita reumatoidă. Tofusurile gutoase, în special atunci când nu sunt localizate într-o articulație, pot fi confundate cu carcinomul bazocelular sau alte neoplasme. Atât modificarea stilului
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
În secolul al IV-lea, reforma lui Dioclețian, care încearcă să revalorizeze monedele de argint și de bronz, nu va reuși să oprească inflația, însă Constantin I reușește să creeze un sistem monetar dominat pe solidus, stabilizat la 4,5 grame de aur și fără paritate fixă față de celelalte monede care se devalorizau. Solidus-ul cunoaște, în continuare, o excepțională stabilitate în Imperiul Roman de Răsărit, iar din secolul al VI-lea, prin succesoarea sa nomisma, până în secolul al XI-lea
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
1/3), "quadrans" (1/4), "sextans" (1/6), "uncia" (1/12), "jumătate de uncie" (1/24). Uncia era un submultiplu al asului și valora a douăsprezecea parte din acesta. Era din bronz și avea greutatea teoretică de circa 27 de grame. Valoarea unciei era dată de câte o globulă aflată atât pe aversul cât și pe reversul monedei. Greutatea unui "as" fiind fixată în funcție de valoarea sa, aceasta s-a diminuat în timpul Primului Război Punic (264 - 241), când a ajuns la 290
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
era dată de câte o globulă aflată atât pe aversul cât și pe reversul monedei. Greutatea unui "as" fiind fixată în funcție de valoarea sa, aceasta s-a diminuat în timpul Primului Război Punic (264 - 241), când a ajuns la 290 - 280 de grame, scădere datorată marilor cheltuieli ale Romei pentru constituirea flotei sale. Spre anul 225 î.Hr., apare, pe "reversul" discului "aes grave", o proră drept omagiu adus puternicei flote militare romane constituite câteva decenii mai devreme. Cu trecerea de la turnarea la baterea
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
legată de conținutul de metal, de valoarea sa intrinsecă. În timpul celui de-Al Doilea Război Punic (218 - 201), care a impus Romei cheltuieli considerabile, "as"-ul s-a prăbușit încât a devenit un disc de bronz de vreo 20 de grame. Are multipli, dintre care cei mai utilizați vor fi sesterțiul, care valora 2 as ½, (apoi 4 as), dupondius, care valora 2 as, precum și submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa este adusă la 3
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
de măsură romană, cu același nume, "siliqua". Aceasta provine de la sintagma latină "siliqua Graeca", sau doar de la cuvântul "siliqua", cu sensul de sămânță de roșcovă ("Ceratonia siliqua"). Indica o greutate de 1/6 dintr-un "scropulus", adică vreo 0,19 grame. Iată explicația pe care ne-o oferă Isidor din Sevilla, în lucrarea sa, "Etymologiae", redactată în latina medievală: Isidor din Sevilla, "Etymologiarum libri XX", Liber XVI, 25. "" apare, pentru prima oară, sub Constantin cel Mare, cu o greutate de 2
Siliqua () [Corola-website/Science/316996_a_318325]
-
explicația pe care ne-o oferă Isidor din Sevilla, în lucrarea sa, "Etymologiae", redactată în latina medievală: Isidor din Sevilla, "Etymologiarum libri XX", Liber XVI, 25. "" apare, pentru prima oară, sub Constantin cel Mare, cu o greutate de 2,24 grame de argint, adică jumătate din greutatea unui solidus din aur; în teorie, moneda denumită "siliqua" corespundea unei greutăți în aur a unei "siliqua" (unitate de măsură de greutate), care îi dă numele, iar valoarea sa era de 1/24 dintr-
Siliqua () [Corola-website/Science/316996_a_318325]