10,086 matches
-
Domnului, al Sfântului Mare Mucenic Procopie și al Sfintei Cuvioase Elisabeta. Ulterior, așezământului i s-au alăturat un hotel cu cinci etaje finalizat în 2005 cu un pavilion administrativ aferent și spații de producție, precum și terenuri de până la 20 de hectare, finanțate de un credit de 500.000 euro garantat de Arhiepiscopia Tomisului. În martie 2011 s-a inaugurat în incinta mănăstirii Baza de tratament medical recuperator. Controverse apărute ulterior, se referă atât la luxul afișat de unele construcții și dotări
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
vechi din Biblia ebraică era Moria. Muntele Templului se află în partea de est a Orașului vechi al Ierusalimului și are o altitudine de 743 metri deasupra suprafeței mării. Pe culmea lui se întinde o esplanadă având suprafață de 14 hectare, care a fost zidită în secolul I î.e.n. în timpul domniei regelui Iudeei, Irod cel Mare. În acest loc s-a înălțat Cel de-al Doilea Templu al Ierusalimului, iar înaintea acestuia, Primul Templu. În vremurile noastre pe esplanada Muntelui Templului
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
Palatul de cultură, Muzeul de Istorie și Etnografie, Pinoteca „Antioh Cantemiri” etc. În partea nord-est riverană r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar. Partea de sud a raionului central este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări, cu precedent înalt de amortizare fizică și morală, care necesită acțiuni reconstructive serioase. "Zonificarea funcțională a teritoriului: Situația existentă". Planul Urbanistic General
Centru, Bălți () [Corola-website/Science/325055_a_326384]
-
Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 45 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Apuseni și reprezintă o zonă montană acoperită cu păduri, pajiști și fânețe ce adăpostește o gamă floristică și faunistică diversă; cu o mare valoare peisagistică (văi, măguri, poiene). În arealul acesteia sunt întâlnite
Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă () [Corola-website/Science/325128_a_326457]
-
5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Aria naturală reprezintă o vale transversala în zona periferica a Călimanilor, cu o întindere ce se desfasoara din apropierea satului Bistrița Bârgăului, până la Barajul Colibița, cu un relief diversificat, alcătuit din abrupturi calcaroase, stâncării ("Stăncile Aninișului, Stâncă Arșiță Mare"), pâraie, poiene
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 2 hectare și este parte integrantă a sistemului carstic Peștera cu apă din Valea Firei. Aceasta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Munții Apuseni - Vlădeasa. Aria protejată aflată în bazinul superior al râului Someșul Cald (între " Valea Firei" și "Valea Ponorului
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă, cu luciu de apă (lac populat cu știucă, o specie de pește teleostean) și vegetație lacustră ce include și insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervația găzduiește și asigură condiții de hrană și viețuire
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
este slab, datorită turbei care este la origine un sol plin cu fragmente descompuse de plante, astfel că apa "băltește" aici permanent, (polenul prezent în turbă, ajută la stabilirea perioadelor de vegetație din era glaciară). Are o suprafață de 38 hectare, habitatul caracteristic fiind reprezentat de o turbărie acidă ombrotrofică, săracă în nutrienți minerali și hidrologic menținută în principal prin aportul precipitațiilor. Nivelul apei est mai înalt decât pânza freatică înconjurătoare, iar vegetația perenă este dominată de perne (movilițe) viu colorate
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
Corcovin", preferat de către prinț și distinșii lui oaspeți. La moșia de la Corcova poposeau adesea Martha Bibescu, Ion Minulescu, Ion Pillat și alte personalități ale culturii române sau politicieni ai vremii. Cu toate acestea, în anul 2005, din cele 470 de hectare de viță-de-vie mai rămăseseră doar 18 hectare, iar cramele, construite de prințul Anton Bibescu la începutul secolului al XX-lea, erau în ruină. În vara anului 2005 doi investitori, un român și un francez, au cumpărat 12 hectare din via
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
oaspeți. La moșia de la Corcova poposeau adesea Martha Bibescu, Ion Minulescu, Ion Pillat și alte personalități ale culturii române sau politicieni ai vremii. Cu toate acestea, în anul 2005, din cele 470 de hectare de viță-de-vie mai rămăseseră doar 18 hectare, iar cramele, construite de prințul Anton Bibescu la începutul secolului al XX-lea, erau în ruină. În vara anului 2005 doi investitori, un român și un francez, au cumpărat 12 hectare din via plantată de Întreprinderea Agricolă de Stat Corcova
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
470 de hectare de viță-de-vie mai rămăseseră doar 18 hectare, iar cramele, construite de prințul Anton Bibescu la începutul secolului al XX-lea, erau în ruină. În vara anului 2005 doi investitori, un român și un francez, au cumpărat 12 hectare din via plantată de Întreprinderea Agricolă de Stat Corcova și aproximativ 50 de hectare de teren plantate cu vie în stare degradată, în satul Jirov, din aceeași comună. Ambele amplasamente fuseseră plantate cu viță-de-vie încă din timpul moșiei familiei Bibescu
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
prințul Anton Bibescu la începutul secolului al XX-lea, erau în ruină. În vara anului 2005 doi investitori, un român și un francez, au cumpărat 12 hectare din via plantată de Întreprinderea Agricolă de Stat Corcova și aproximativ 50 de hectare de teren plantate cu vie în stare degradată, în satul Jirov, din aceeași comună. Ambele amplasamente fuseseră plantate cu viță-de-vie încă din timpul moșiei familiei Bibescu. Beneficiind de fonduri SAPARD, în anii 2006 și 2007 au fost plantate 40 de
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
de teren plantate cu vie în stare degradată, în satul Jirov, din aceeași comună. Ambele amplasamente fuseseră plantate cu viță-de-vie încă din timpul moșiei familiei Bibescu. Beneficiind de fonduri SAPARD, în anii 2006 și 2007 au fost plantate 40 de hectare cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot Noir, Muscat Ottonel și Chardonnay. Cramele au fost complet renovate și modernizate în perioada 2008-2009. Cu sprijinul Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), cramele au fost dotate cu utilaje și echipamente
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
perioada 2008-2009. Cu sprijinul Fondului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), cramele au fost dotate cu utilaje și echipamente moderne care asigură procesarea, conform standardelor europene. După noi plantări în 2008 și 2010, suprafața cultivată a ajuns la 55 hectare dintre care 40 sunt cultivate cu soiuri pentru vinuri roșii. În preajma conacului Bibescu s-a aflat și biserica de lemn „Sfantul Calinic" adusă aici în anul 1910 de către prințul Anton Bibescu, și reconstruită în anii 1970 - 1977 la inițiativa lui
Corcova, Mehedinți () [Corola-website/Science/325322_a_326651]
-
Cupa Africii pe Națiuni 2012. Piatra de temelie a fost pusă de ministrul Sportului din Gabon, Rene Ndemezo’Obiang și de vice-ministrul chinez, Fu Ziying, în aprilie 2010. Acest stadion a fost construit de către China, pe o suprafață de 30 hectare de compania de construcții chineză Shanghai Construction. Lucrarea a fost finanțată în întregime de către China, în timp ce Gabon a dezvoltat locul, inclusiv introducerea de apă și energie electrică, precum și construirea de drumuri de acces.
Stade d'Angondjé () [Corola-website/Science/325335_a_326664]
-
Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de un hectar. Aria protejată este inclusă în situl "Natura 2000 - Cușma" și reprezintă un afloriment în partea nord-vestică a Munților Călimani (grupare muntoasă a Carpaților Orientali), pe cursul superior al văii Budacului. Abruptul prezintă straturi de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă de luncă împădurită cu specii de stejar ("Quercus robur") și gorun ("Quercus petrea"), unde, la nivelul ierburilor crește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris") ce aparține familiei "Liliaceae"; specie floristică protejată la nivel european prin "Directiva 92
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului () [Corola-website/Science/325343_a_326672]
-
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 150 hectare și se suprapune sitului "Natură 2000 - Valea Izei și Dealul Solovan". Aria naturală reprezintă o zonă muntoasă (în Munții Țibleș, între Vârful Arcer - 1.829 m și Vârful Bran - 1.840 m), de importanță geologică, floristica și peisagistica, acoperită cu
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 26 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu rol de protecție pentru arborete din specia de stejar pedunculat ("Qercus robur" - cu vârste de peste 150 de ani și înălțime de cca. 35 de m), mediu prielnic de cuibărire pe perioada verii a
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și se întinde pe o suprafață de 500 hectare. Aria naturală reprezintă o zona montană constituită din ponoare, izvoare carstice ("Fântână Stanchii"), văii (Cisla, Șesuri, Vulcănescu), abrupturi calcaroase ("Cearcănul, Stana Sasului, Podul Cearcănului") și căldări glaciare (partea nordică a "Vârfului Jupania"), cu sectoare de pășuni de munte, păduri de
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate") și ocupă o suprafață de 0,50 hectare. Aria protejată (carieră) reprezintă o formațiune de coloane (cu o lungime de până la 5 m, și o grosime de cca. 0,50 m) andezitice poligonale, dispuse în jurul unei zone centrale, dând forma unei rozete. Cariera este și un punct de
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) se întinde pe o suprafață de 3 hectare. Aria protejată se află pe versantul nordic al Ignișului, la confluența pârâului omonim cu râul Vlășinescu și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 3 hectare. se suprapune sitului Natura 2000 - Igniș. Aria naturală reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofe ce adăpostește o mare varietate de plante (rogoz, bumbăcăriță, negară) specifice turbăriilor; precum și suprafațe acoperite cu vegetație lemnoasă (molid, jneapăn) și pajiști. Fauna este reprezentată de
Mlaștina Poiana Brazilor () [Corola-website/Science/324813_a_326142]
-
5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare. Aria protejată reprezintă o poiană (gol alpin în sudul Vârfului Tomnatec - 1.618 m, la obârșia văii omonime) acoperită cu o mare diversitate floristică, unde vegeteză într-o arie compactă o narcisă din specia "Narcissus radiiflorus", în asocire cu specii
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 148.850 hectare. Aria protejată se suprapune în mare parte sitului de importanță comunitară - Munții Maramureșului. Parcului Natural Munții Maramureșului reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văii) bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]