10,350 matches
-
la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Dioxidul de carbon din sânge traversează pereții capilarelor și pereții alveolelor, de unde va fi eliminat prin expirație. Oxigenul din aerul ajuns în anveole în urma inspirației traversează pereții acestora, pereții capilarelor și ajunge în sânge, care îl transportă la organe. Schimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc întotdeauna în acest fel, datorită diferențelor de presiune a acestor gaze în plămâni și sânge. Volumele și capacitățile
Aparatul respirator () [Corola-website/Science/315953_a_317282]
-
plantațiile făcute cu soiul Plăvaie (cunoscut aici sub sinonimul de Plăvana) constituiau aproape jumătate din întreaga suprafață cultivată cu viță de vie. De aceea, poate, fiind aproape de „țara Vrancei”, vinurile de Plăvaie, alături de cele de Galbenă de Odobești, au catalizat inspirația autorilor anonimi, creând pe aceste plaiuri mioritice adevărate comori ale folclorului românesc. Soiul Plăvaie a beneficiat de multe sinonime. Dintre care amintim: Plăvana, Bălana, Bălaia, Poama plăvaie etc. Datorită calităților pe care le are, Plăvaie se întâlnește cultivat în multe
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
unui sistem progresiv de antrenament sunt scrierile generalului grec Xenephon (435-355 Î.Hr.), care a fost primul care a privit călăria ca pe o știință, și mai târziu, ca pe o artă. Cuvintele sale au fost ca o sursă de inspirație în timpul Renașterii, perioadă în care călăreții din Europa au început să călărească „clasic”, formând bazele călăritului modern. Preceptele clasice au fost apoi păstrate de militari -de obicei cu caii cei mai buni și cei mai disciplinați - și o formă timpurie
Sporturi ecvestre () [Corola-website/Science/318926_a_320255]
-
(în ) este titlul unui roman scris de scriitorul maghiar Imre Kertész, care în anul 2002 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură. Romanul, de inspirație autobiografică, îl are în centru pe Kövesi Gyuri, un adolescent maghiar de origine evreiască, care a trăit ororile deportării în lagărele din Auschwitz și Buchenwald. Acțiunea începe cu plecarea tatălui, concentrat într-un lagăr de muncă forțată. Gyuri trăiește cu
Fără destin () [Corola-website/Science/318936_a_320265]
-
copilărie, Louboutin pleca în mod regulat de la școală, de la vârsta de 12 ani, pentru a urmări dansatoarele din cluburile de noapte din Paris, deoarece era fascinat de costumele acestora. El susține că acest lucru a constituit o mare sursă de inspirație pentru viitoarea sa carieră de designer. "Fetele m-au influențat mult. Dacă îți plac tocurile înalte, experiența asta este într-adevăr una specială- este vorba de picioarele lor, de cum se mișcă, de forma corpului lor. Sunt adevărate modele de stil
Christian Louboutin () [Corola-website/Science/318955_a_320284]
-
Cel puțin la fel de grăitoare sunt reliefurile, undem cu migala artizanala, sculptorul se străduiește să reproducă străzi sau interioare întregi, populate cu personaje numeroase, surprinse în acțiuni caracteristice. O categorie aparte de basoreliefuri este alcătuită de cele având drept sursă de inspirație texte literare celebre. Un loc aparte este ocupat de lucrările înfățișând femei, apelând la un bogat registru liric având ca elemente proprii, reveriilre și nedisimulatele nostalgii. Legăturile sculptorului cu cultura populară sunt verificate și de animismul unei părți a operei
Eugen Szervátiusz () [Corola-website/Science/318950_a_320279]
-
Госпожица Кристина. При циганките", Zaharii Stoianov, Sofia, 2002; traducere de Ognean Stamboliev) și portugheză („Senhorita Christina”, Tordesilhas Livros, Săo Paulo, 2012; traducere de Fernando Klabin). Unele traduceri au fost reeditate sau revizuite. Nuvela „Domnișoara Christina” a constituit o sursă de inspirație pentru alte creații artistice, care au încercat să capteze sensurile dramatice, lirice sau plastice ale operei literare. Textul lui Eliade a inspirat două opere muzicale: "Domnișoara Christina" a lui Șerban Nichifor și "La señorita Cristina" a lui Luis de Pablo
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
exteriorul nu explică drama venirii ei pe lume. Din atitudinea statuii se degajă un sentiment de atașament față de pământul mamă. Petru Comarnescu consideră că "Gânditorul de la Hamangia" este o „precumințenie” a pământului. Nepunându-se încă de acord asupra sursei de inspirație a acestei lucrări, criticii i-au atribuit nenumărate simboluri, însă sculputura a fost interpretată de cele mai multe ori drept o zeitate stranie, venită din mitologia românească. De-a lungul existenței, opera a avut doi proprietari: inginerul Gheorghe Romașcu, un bun prieten
Cumințenia pământului () [Corola-website/Science/333000_a_334329]
-
personaje din bronz, basoreliefuri și țigle mulate pe acestea. Au apărut primele sculpturi în piatră, de dimensiuni monumentale, care în curând au devenit un lucru obișnuit, o dată cu câștigarea terenului de către budism. Această religie, originară din India, a reprezentat sursa de inspirație pentru multe stiluri și curente și chiar tehnici artistice chinezești, din ale căror realizări trebuie amintite templele și sculpturile din Yuankang, create direct în piatră, după vechea modă indiană. Deși puține picturi chineze din această perioadă au supraviețuit, se știe
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
astfel ca o divinitate a Lunii. În această ipostază este cunoscută și ca Diana, după numele zeiței romane. Unii wiccani consideră că Zeița este cea mai importantă, deoarece ea cuprinde totul și naște totul. Zeul este sămânța vieții și a inspirației aflată în ea și îi este în același timp amant și copil. Această concepție stă la baza organizării tradiționale a comunităților de wiccani (în limba engleză, "coven"). Unele tradiții wiccane, mai ales în cele feministe, consideră Zeița perfectă și întreagă
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
în sânul poporului evreu ale unor predicatori carismatici așkenazi sau sefarzi-orientali sau ale hasidimilor Habad sau Breslav. Grupuri mici de evrei, mai ales în rândurile tineretului, se alătură unor curente sectare mai recente, ca Institutele de Kabala, unor secte de inspirație New Age, cu influențe budiste sau hinduiste - ale unor guru originari din India sau locali, de asemenea filialelor locale ale Bisericii scientologice (la evrei -numite "centre scientologice") etc. De asemenea în ultimul timp există în rândurile evreilor laici un trend
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
sudul și estul țării) , în această versiune fiind socotit un text literar desăvârșit din punct de vedere compozițional și stilistic . A fost analizat și comentat de cei mai de seamă oameni de cultură români. "Motivul mioritic" a constituit sursă de inspirație pentru scriitori, compozitori și artiști plastici români și străini. A fost tradus în peste 20 de limbi străine . Este socotit unul din cele patru "mituri fundamentale" ale literaturii românești . Cadrul epic inițial Episodul testamentar "Regim metric": 7/8 silabe; interpretare
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
romanice nord-sud, din Dacia spre Balcani. Școală protocronistă nu este socotită de nici-o instituție academică sau universitară ca fiind o școală istorică (adică respectând regulile cercetării științifice în domeniul arheologiei și istoriei) ci ca o școală literară (adică în care inspirația și ideile autorilor „nu dau socoteală realității” și „pornesc de la un postulat pentru a interpreta faptele, în loc să pornească de la fapte pentru a elabora o explicație” - conform expresiei lui Florin Constantiniu). La sfârșitul secolului al XVI-lea, un învățat maghiar din
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă; circa 20 % din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "Viața țăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii". În 1890 poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul "Gheorghe Lazăr"), ale cărui cursuri le-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
de oștile lui Gheorghe Rákóczi I, comandate de Ioan Kemény, l-a învins la Teleajen și l-a scos din țară. În unele reprezentări contemporane, Vasile Lupu apare purtând pe cap cuca turcească, iar în altele, o coroană imperială de inspirație bizantină, timbrată cu capul de bour și cu acvila bicefală, reprezentări sugestive pentru cele două componente ale politicii sale: supus al Porții și protector al ortodoxiei. În 1639, Lupu a obținut de la sultan un act de domnie în Muntenia pentru
Vasile Lupu () [Corola-website/Science/297416_a_298745]
-
în calcul, dar atunci apare un paradox evident - ori aceste comitete erau inițiativa muncitorilor și nu a P.C. și de aceea au fost trecute la revendicări, ori P.C. era atât de puternic încât a reușit să impună o revendicare de inspirație „sovietică”, dar atunci trebuie să presupunem că muncitori comuniști au participat activ și substanțial în organizarea grevei. Dincolo de aceste încercări de îmblânzire a grevei și a muncitorilor, tratați ca victime colaterale, și nu ca subiecte politice aflate în plină luptă
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
adolescenței pierdute. Până la plecarea sa definitivă la București (1938), Ionel Teodoreanu a scris aproape anual un roman, unele considerate inconsistente, fiind respinse de critică („Crăciunul de la Silvestri”, 1934, „Secretul Anei Florentin”, 1937), iar altele, scrise fie sub semnul unei fericite inspirații lirice („Lorelei”, 1935), fie sub acela al unor ambițioase tentative de înnoire („Arca lui Noe”, 1936). Ionel Teodoreanu este considerat un minunat evocator al vieții și gândirii copiilor și adolescenților, dar Garabet Ibrăileanu îl numea pe drept „scriitorul unei generații
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
Osvald Teodoreanu în 1937, vor contribui toate la decizia de a părăsi Iașul în favoarea Bucureștiului. La București își continuă firește atât activitatea literară, cât și pe cea de avocat. Odată cu stabilirea în București, însăși propria biografie ieșeană devine sursa de inspirație pentru una din direcțiile cele mai interesante ale operei lui Ionel Teodoreanu: memorialistica. Începutul este făcut de volumul „În casa bunicilor” (1938), spre a fi continuat de „Masa umbrelor” (1941) și de „Întoarcerea în timp” (1946). Scrierile ce urmează în
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
formalist"), până la cel mai tânăr contemporan. Marele poet l-a atras în permanență, comentându-i opera în mai multe rânduri, în special în volumul Clasicii nostri. Luceafărul e o dramă a antinomiilor, fiind motivul fundamental ce se regăsește în întreaga inspirație a poetului". Despre Floare albastră afirma că e un embrion al marii lui opere, spectaculoasa oscilație eminesciană între ideea de moarte și viață. În studiul Eminescu, poet dificil se pronunța, poate cam categoric, împotriva popularității poetului, a asa-zisului curent
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
citam studiul Tradiția conceptului modern de poezie, publicat în vol. "Pagini de critica literară" (1938). Criticul reface acolo istoria poeticelor din antichitate până la Edgar Allan Poe, care aduce marile inovații; el restituie poeziei noblețea aristotelică a plăcerii, combate ideea de inspirație, poemul construindu-se treptat, cu preciziunea și rigoarea logică a unei probleme de matematică. El pune pe primul plan chestiunea poeziei pure, a colaborării poeziei cu muzica, vorbește despre sugestie. Pe un asemenea drum, care deschidea o noua epocă, aceea
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
creație a comentat-o adesea, începând cu volumul Cuvinte potrivite. Ceea ce îl impresionează și pe autorul Paginilor de critica literară este extraordinarul geniu verbal arghezian, de o forță hugoliană, de o materialitate copleșitoare". O atenție deosebită e acordată poeziei de inspirație religioasă, cea ocultată sau deformată în anii dogmatismului realist socialist. Opinia lui Vladimir Streinu despre Arghezi e asa de înaltă încât îl așează alături de Paul Valéry, T.S. Eliot, Giuseppe Ungaretti, socotindu-l și el cel mai mare poet după Eminescu
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
tradiționaliștii se modernizează, fără să vrea, în expresie". Pe larg, scrie criticul despre Vasile Voiculescu, care a ținut o dreaptă cumpănă a lirismului nostru", lucrând cu vremea în spiritul inovației, etapele parcurse fiind mereu suitoare. Bineînțeles, nu este uitat poetul inspirației religioase românești, situat alături de Tudor Arghezi. Vladimir Streinu a scris despre numeroși poeți, de la Dan Botta la Ștefan Augustin Doinaș, de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu, pe care, deși foarte tânăr, îl prețuia în chip deosebit. A respins suprarealismul și
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
viață activă o ideologie despre care știa că nu era nici pe departe perfectă. Această diferență între realitate și modul în care este înfățișata, cum ar fi spus tatăl său contabil, între vorba și faptă, va fi o sursă de inspirație pentru multe dintre piesele sale. În perioada 1965- 1975 va urma cursurile școlii primare și ale liceului în orașul natal. Acum va publica primele poeme în revistă școlii, "Lumină", apoi în revistă "Cutezătorii" unde este prezentat de poetul Virgil Teodorescu
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
de jurnalist. Viața poate fi privită doar prin prisma cruzimii ce se degajă din «ultimele știri» pe care trebuie să le transmită publicului la postul de radio unde este angajat la Paris (RFI).Creația să literară găsește aici surse de inspirație, de exemplu în războiul din Bosnia (Du sexe de la femme comme champ de bataille dans la guerre en Bosnie), dar apare și pericolul de a nu mai crea, de a nu avea alte subiecte, pe care l-a depășit, însă
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
franceză: "Zunarilla", "Marie", "Les brigands", "Le petit rameau", "Serata". În anul următor s-a întors în țară și a ocupat un post în administrație până în 1846. Împreună cu Costache Negruzzi a făcut o călătorie în Italia, care a devenit motiv de inspirație pentru nuvela romantică "Buchetiera de la Florența". În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iași și și-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatică însumează circa
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]