10,667 matches
-
publicul, tot ce ține de artă exprimării. Scenele sunt jocuri interpersonale, care au următoarele caracteristici: 4. se desfășoară în spații închise/deschise, bine delimitate, care se configurează că un sistem în spațiul parizian; 5. se derulează într-o situație socială/intimă și constau din mai multe acțiuni, fiecare cu modul său constitutiv. Ciocnirea dintre traiectoria individuală a pasiunii și mecanismul social naște personaje de consistentă dramatică. Raportul variabil, pe care Pariziana îl are cu partenerii săi, relevă unele schimbări ale punctului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sofisticate. Lecturile, cumpărăturile, publicitatea, piesele de teatru manipulează spiritele, le dictează insidios comportamentul, le atribuie funcții. În totalitatea lor, scenele private rezumă universul cotidian al Parizienei, destul de reglementat, pe care ea încearcă să-l configureze altfel. 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris Iubirea în societatea franceză are o permanentă de invidiat. Românul francez este genul în care Erosul este suveran 293, femeia ocupând o poziție centrală. Dragostea este motorul clasic al povestirii de ficțiune, care instaurează axa și subiectul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
gros scandale pour étonner Paris" [Zola, La Сurée, p.302]. "La rupture d'Aristide Saccard et de la grosse Laure fit plus de bruit encore que leurs prétendues amours" [Zola, La Сurée, p.317]. Vom putea constată în urmă analizei scenelor intime că Pariziana nu este o femeie pasionala, ci voluptuoasa, care are sângele fierbinte, dar inima rece. În raporturile cu bărbatul, ea simulează implicarea afectiva. Relația care se creează este ținută sub un control politicos, dar ferm, pentru a prelua și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
i i l o r este relativă. Căsuțele din suburbiile Parisului reproduc în miniatură planurile locuințelor somptuoase. Tradiția aristocrata a saloanele este reluată de burghezi. Ambianța aristocratica a doamnei Dambreuse din L'Education senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost gust, la Rosanette. Spațiul parizian devine un loc în care este posibilă o anumita egalitate între clasele sociale, loc în care servitoarea și contesă devin figurante, împărțind un anumit modus vivendi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nu abundă în explicații, el ține de momentele de suspans și de tensiune ale discursului 367. Zâmbetul politicos însoțește și dezorientează. Un anumit joc în relațiile umane se manifestă și în limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o resimte, dar o provoacă)368. Efectul de surpriză, rapiditatea și abilitatea întrebărilor pot fi puse sub semnul unei cunoașteri intelectuale, caracterului sociabil și curiozității Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
du magasin Le Mire" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.83]. Ascensiunea pe scara socială este însoțită de metamorfoza și rafinamentul limbajului. Confidenta este un gen de conversație tipic feminin. Femeilor le place să vorbească între ele despre trăirile intime, pe care le analizează, le interpretează, le diseca pe îndelete. Subiectele de conversație țin de problemele sentimentale. Acest gen are puțină trecere la bărbați, dar în cazurile în care își afișează pasiunile, confidente, de regulă, le sunt femeile. Compasiunea și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Românul naturalist are menirea să demonstreze că toaletă aristocratei ascunde aceleași
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sens. Jacques Dubois [2000, p.246] constată că personajele lui Zola au fiecare câte un detaliu izolat care le caracterizează, devenind semn distinctiv al personajului, repetat de nenumărate ori. Limbajul gestual completează imaginea privind relațiile sociale și, în special, cele intime. El este generat, si particularizat cu o mare putere senzuala, fiind un exemplu concludent al dialogului dintre structurile inconștiente profunde și codul social oficial, că structura de suprafață. Gesturile stimulează sau inhiba, atrag sau stopează pornirile inițiale. Pariziana desfășoară tactici
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cherché" [Maupassant, Fort comme la mort, p.104, 96]. Spațiile în care se produce Pariziana vizează punerea în valoare a predilecțiilor și ocupațiilor sale, astfel Nana cheltuiește o avere pentru patul sau regal, iar Renée pentru sala de baie. Spațiile intime ale Parizienei sunt aproape scenografice, ea le potrivește intențiilor și intereselor sale, mișcându-se printre ele cu siguranță și abilitate. Spațiul feminin se construiește ca spațiu în care obiectul va fi continuarea simbolică a femeii. Astfel se explică, într-un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
modei. Pariziana face parte din prima categorie. Parizienele sunt femei aflate în prima linie a modei, mai mult decât atât Parizienele creează modă. Pariziana folosește un număr-record de toalete, făcând o distincție netă între cele din sfera publică, privată și intimă. În scenele din interior Parziana nu va apărea în haine de stradă, confuziile pot fi doar voite, deoarece produc un efect special. În toate localurile pe care le frecventează femeia pariziana va avea toalete diferite, precum și o înfățișare diferită. De
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
puțin condiționate, mai putin omniprezențe și al falsității sentimentelor împărtășite. Neantul emotiv și incapacitatea de atașament afectiv duc la solitudinea să metafizica. Pariziana de la sfârșitul secolului este mai îndrăzneață în pasiunea să: ea schimba și inversează rolurile în geometria baletului intim, devenind agent activ al scandaloaselor povești de amor, de adulter și divorț. Toate acestea vorbesc atât despre o continuă liberalizare a societății și individului, cât și despre elasticitatea unei culturi. În faza capitalismului victorios, individualismul triumfă și molipsește cu spiritul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ansamblu de roluri pe care ea le cumulează. Prin imaginație, dar și prin simțul cotidianului, femeia pariziana din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea "inventează" propriul destin, devenind autor, regizor, scenograf și actrița pe scena politică, privată și intimă. Pariziana ilustrează împlinirea principiului teatralității într-o singură persoană femeia-spectacol. Faptul că personajul Parizienei captează și captivează vine din capacitatea să de a oferi spectacol. Pasiunea scenei și a înscenării conferă Parizienei un statut complex de teatru în sine. Românul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de reconnaître, de deviner qu'il ne pourrait jamais saisir et posséder la și grande surface de cette femme qui appartenait à tout le monde" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 55 "Elle devient donc en peu de temps une amie intime de la princesse, et par là étendit șes relations avec une grande rapidité dans le monde diplomatique et dans l'aristocratie la plus choisie" [Maupassant, Notre coeur, p.185]; "să grande réputation venait de ce que l'empereur lui avait payé une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
triomphe. La décoration irait sur la poitrine du nouveau mari de Madeleine; voilà tout. Rien n'était changé, en somme" [Maupassant, Bel-Ami, p.186]. 209 "Puis arrivèrent leș Forestier, la femme en roșe, et ravissante. Duroy fut stupéfait de la voir intime avec leș deux représentants du pays. Elle causa tout baș, au coin de la cheminée, pendant plus de cinq minutes, avec M. Laroche-Mathieu" [Maupassant, Bel-Ami, p.108]. 210 "Cea mai mare parte a oamenilor crede că ceea ce e vizibil dă putere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
moment" [Maupassant, Notre coeur, p.187,190]; "Quand elle songeait à cela, à cette folie tendre où pouvait nous jeter l'existence voisine d'un autre être, să vue, să parole, să pensée, le je ne sais quoi de l'intime personne dont notre cœur devient éperdument troublé, elle s'en jugeait incapable" [Maupassant, Notre cœur, p.119]. 301 "Mais cela ne durăit jamais. Pourquoi? Elle se fatiguait, elle se dégoûtait, elle voyait trop clair peut-être. Tout ce qui l'avait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
saveur de son être moral restée en son cœur. Îl demeurait sous l'obsession de son image, comme îl arrive quelquefois quand on a passé des heures charmantes auprès d'un être. On dirait qu'on subit une possession étrange, intime, confuse, troublante et exquise parce qu'elle est mystérieuse" [Maupassant, Bel-Ami, p.67- 68]. 308 "Ce fut comme une apparition: Elle était assise, au milieu du banc, toute seule; ou du moins îl ne distingua personne, dans l'éblouissement que
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
semblaient prendre des sens profonds et qui se prolongeaient au-delà du son de leurs voix. A chacune de leurs paroles, ils s'approuvaient d'un léger signe, comme și toutes leurs pensées eussent été communes. C'était une entente absolue, intime, venue du fond de leur être, et qui se resserrait jusque dans leurs silences" [Zola, Une page d'amour, p.125]. 372 "A chaque moț, la figure de Mme Jupillon s'était refroidie et glacée. Elle écarta sèchement Germinie et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
accent personalist. Mai mult: "adevărata filosofie începe, nu după ce s-au adunat multe cunoștințe asupra naturii externe, căci atunci ea n-ar mai începe niciodată: cunoștințele asupra naturii sunt sortite să se înmulțească la infinit; adevarata filosofie începe de îndată ce experiența intimă a vieții personale și-a găsit un rost care este în armonie cu cât mai multe cunoștințe asupra naturii"4. Ipoteza personalistă va deveni una dintre coordonatele sistemului. Persoana este unitate microcosmică, univers în miniatură; ea înfăptuiește cunoaștere și tot
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că intuiția destinului este "mistică". Termenul "mistic" desemnează, în acest context, actul absolut subiectiv și "natural", care nu poate fi supus ameliorării prin educație sau prin alte intervenții ce au ca sursă socialul; este vorba despre un fapt al fondului intim subiectiv necoruptibil prin agenți extra-subiectivi. (Așadar, termenul mistic este înțeles de C. Rădulescu-Motru într-un sens apropiat de cel în care Lévy-Bruhl înțelege "experiența mistică", anume ca acea experiență condiționată de credințele pe care le poartă "sălbaticul" în sufletul său
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
despre cultura română, aflate sub influența teoriei maioresciene a "formelor fără fond", dar trebuie să observăm sensul în care el gândește cultura ca prelungire firească a dispozițiilor sufletești ale poporului, iar nu ca ansamblu de instituții și valori străine fondului intim sufletesc al acestuia. Dispozițiile sufletești se exersează, întotdeauna, în scopul continuității vieții sociale și al întăririi armăturii pe care omul o așază între el și mediul cosmic. Nucleul acestei armături este format de tehnica muncii. Prin urmare, evoluția ideilor și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pe care inteligența noastră o poate prinde și reține cu succes este aceea a înlănțuirii cauzale dintre fenomene"265. E drept că energia sufletească și cea socială sunt ordonate în "serii istorice" și că legătura între aceste fenomene este mai intimă. Dar și "seriile istorice" sunt, de fapt, cauzale (așa cum sunt și la filosoful român care a consacrat termenul de "serie istorică", A. D. Xenopol). Energetismul primei perioade a creației lui C. Rădulescu-Motru este neîndoielnic. Caracteristicile lui principale sunt: a) postularea energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a celorlalți; își asumă riscul pierderii de sine, deși nu este posibilă o dizolvare a sa în mediul social, căci ea nu poate fi repetată. Unul dintre actele cele mai "personale" este dăruirea fără înstrăinarea propriului eu, dar ca schimbare intimă: mișcare către altul, dar consolidare a existenței proprii. Jocul în afara spațiului personal propriu este înfruntare, luptă, dar fără o asemenea angajare, persoana ar fi privată de proba cea mai "tare" care îi îndreptățește existența. În cazul personalismului energetic, persoana pare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lichidarea proprietății private, deopotrivă În zonele urbane și rurale, asociată cu politica violentă și brutală de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor tradiționale, În numele unei modernizări sociale și economice; controlul metodic și mereu mai pervers asupra spațiului social și al vieții intime a cetățenilor (Analiza dictaturii comuniste din România: 2006). Comunismul a fost o concepție utopică, Înrădăcinată În visul suprimării, cu orice preț, a individului, a inițiativei personale, a proprietății private, și a construirii unui univers al egalității totale. Întregul concept se
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
efectul spaimei stârnite de afirmația lui Vâșinski, la un banchet, că intelectualii români aveau de ales între „titluri, onoruri și bani ori Siberia”. Lectura devine însă acaparantă prin smulgerea unor măști de politicieni și scriitori venerați, prin desecretizarea vieții lor intime, prin punerea sub reflector a unor practici medievale de conducere instituite de Ceaușescu, operante chiar la cel mai înalt nivel de partid și de stat. Fostul scriitor de curte, membru al CC al PCR, răsfățatul familiei conducătoare, invocă destăinuiri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
1995, 5; Vasile Popovici, O lansare prin... fax, O, 1996, 7; Cornel Ungureanu, Avangardele, de la Adrian Derlea la Robert Șerban, O, 1996, 8; Adrian Țion, Mesaj din Lágoludia, TR, 1997, 20-21; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 158-159; Val. Teodor, Scurtă odisee intimă, CRC, 1997, 4; Nicolae Oprea, O „epopee erotică”, VTRA, 1998, 3; Dan C. Mihăilescu, Timișoara literară, „Ziarul de duminică”, 2000, 427; Dan Stanca, Ca sarea-n bucate, JL, 2000, 15-18; Ioana Cistelecan, Medicul intervievator, F, 2000, 11-12; Rodica Drăghincescu, Tangouri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]