11,805 matches
-
da ceea ce nici una nu i-a mai dat. Dar, de fiecare dată, femeile se înșală adânc și izbutesc doar să-l facă să simtă nevoia acelei repetiții. În sfârșit, exclamă una dintre ele, ți-am dăruit dragostea!" De ce să ne mirăm când Don Juan îi răspunde râzând: "În sfârșit? Nu, ci doar o dată mai mult." De ce să trebuiască oare să iubim rar, pentru a iubi mult? Don Juan e trist? Lucrul nu e verosimil. Abia de e nevoie să fac apel
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
va ajunge până la noi. Pentru el, a nu fi cunoscut înseamnă a nu juca și a nu juca înseamnă a muri de o sută de ori, o dată cu toate făpturile pe care le-ar fi însuflețit sau înviat. De ce ne-am mira să aflăm o glorie trecătoare înălțată pe creațiile cele mai efemere? Actorul are la dispoziție trei ore spre a fi Iago, Alceste, Fedra sau Gloucester. În acest scurt răstimp, prin el se nasc și mor toate aceste vieți, pe cincizeci
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ne mărturisim lui. Trăiește și e condamnat. O află de la primele pagini ale romanului pe care-l trăiește în această lume și, chiar dacă încearcă să găsească o scăpare, o face totuși fără să se arate surprins. Și nu se va mira niciodată îndeajuns de această lipsă de mirare. În aceste contradicții recunoaștem primele semne ale operei absurde. Spiritul proiectează în concret tragedia sa spirituală. Dar nu o poate face decât cu ajutorul unui paradox perpetuu, care dă culorilor puterea de a exprima
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
și existența pașnică și prosperă sub protecția dreptului roman a celor rămași loiali i-a sporit reputația de moderație în exercitarea puterii. Același renume de putere autotemperată a constituit una dintre pietrele de temelie ale Imperiului Britanic. Observatorii s-au mirat de abilitatea câtorva mii de funcționari britanici de a domina sute de milioane de indieni, nemaivorbind de legăturile voluntare de loialitate care au menținut dominioanele autoguvernate unite în imperiu. Dar umilitoarea înfrângere suferită în al doilea război mondial din partea Japoniei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
viață, cu imensele sale servicii pe care adesea le ignorăm (amelioarea microclimatului și a efectelor poluării urbane, ș.a.) la care se adaugă înfrumusețarea habitatelor umane. Mulțumiri aduc referenților științifici, prof. univ. dr. Draghia Lucia și conf. dr. arh. Dascălu Doina Mira, pentru îndrumarea și ajutorul acordat la definitivarea unor aspecte ale acestei lucrări. De asemenea, aduc mulțumiri familiei mele, pentru înțelegere, suport moral și material, dar și tuturor celor care m-au sprijinit în realizarea și editarea acestei cărți, fiind recunoscătoare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a unei glume în ziar. Dacă soțul sau soția vede că zâmbiți sau vă aude râzând, ați comunicat prin limbajul trupului. Poate că mesajul astfel transmis l-a făcut pe celălalt să răspundă tot cu un zâmbet, sau să se mire ce e atât de amuzant. O mare parte din informațiile interesante în comunicare sunt cele comunicate neintenționat. Gafele de limbaj sau cuvintele cu două înțelesuri, obrajii îmbujorații, aluziile înșelătoare, privirile furișe, expresia de o fracțiune de secundă, palmele transpirate, impresiile
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
revenind, ce uluitor, tot unor entități investite spirituale sacre, și anume ele se constituie ca imnuri de slavă cântate de îngeri, precum la protodacii monoteiști, la începuturi, tot numai cei aleși, inițiații în misterele sacre le intonau. Așadar nu ne miră că aceate ectenii sună astfel: Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot! (un alt nume în ebraică pentru Iahve - Dumnezeu; să fi vorbit chiar în zadar oare anticul Origenes?). Iată deci că numai în aparență unele cuvinte străvechi sunt stranii, de neînțeles
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
locali complici (cheltuieli cu represiunea sau cu Întreținerea prestigiului) sau chiar servind la coruperea acestora. Așadar, nu degeaba a fost numit acest imperialism „neocolonial”: el a preluat și a dus mai departe tot ceea ce reprezentase esența colonialismului. Unii se vor mira poate că tratăm În același mod dominația exercitată de Statele Unite, respectiv de URSS. Explicația este că, deși fiecare dintre cele două puteri avea, desigur, propria manieră de a-și conduce relațiile cu noile state, ideea centrală era totuși aceeași: să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu era pe atunci altceva decât pretenția de a guverna asupra majorității În numele unei doctrine religioase. Împotriva acestui spirit, se afirmă aspirațiile poporului, adică „spiritul laic”. Faptul că s-au născut tensiuni Între cele două niveluri nu trebuie să ne mire, așa cum nu este de mirare nici existența conflictelor mai mult sau mai puțin violente Între membrii clerului pentru acapararea puterii. Însă conflictul dintre spiritul democratic și popular, pe de o parte, și spiritul elitist, pe de altă parte, nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
materie de religie. În Italia, legea din 15 iulie 1877 a eliminat catehismul și istoria sfântă dintre materiile obligatorii la școală. Tradiția și puterea ecleziastică le-au păstrat Însă În cea mai mare parte a orașelor. Cineva s-ar putea mira văzând că termenii de neutralitate și de laicitate sunt folosiți fără deosebire atunci când este vorba de școală. Se referă oare la aceeași realitate? Ar trebui să punem semnul egalității Între ei, așa cum se face În mod curent În utilizarea lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu promovează în nici un caz vreo independență mândru feministă... dimpotrivă! Este, iarăși, într-un fel, un paradox simpatic. Cuvintele ei au însă o marcă a autenticității și sincerității care le face agreabile, deși nu m-am putut opri să mă mir. Mă așteptam la mai mult „feminism“ din partea ei, mai ales într-o țară în care prea multe femei slăbesc - sau se chinuie s-o facă - de dragul bărbaților. ĂIntercalez o scurtă poveste: în fața blocului în care locuiesc, în părculețul de joacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
la marea muzică. Intrăm în astfel de detalii, sărind de la una la alta, amintindu-ne de nu puține momente neplăcute, de la Sala Palatului sau Ateneul Român, din edițiile trecute, când „lume bună și simandicoasă“ se dădea „în stambă“ cu te miri ce gest cu totul deplasat. O anume atmosferă și o anume ținută sunt absolut necesare, ca să fim pregătiți cum se cuvine și cuviincios așezați în noi înșine, la întâlnirile cu marea muzică. Față de alte ediții vom avea, înghesuite în primele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
brutal, de șmecheraș, de autoritar pe mașina ,,lui“ (cu toate că nu e nici măcar a lui ci, probabil, a unui baștan local), pe la 30 de ani. O doamnă în vârstă, care putea cu ușurință să-i fie bunică, urcă. Cumpără bilet. Se miră că derbedeul de la volan i-a dat restul cu 5.000 de lei mai puțin decât în mod normal. Întreabă ce s-a întâmplat. Derbedeul o repede cu nesimțire: „Da nu puteți să vă uitați pă bilet? De ce naiba v-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
erau acoperite cu schele de lemn prin care se extrăgea petrolul care era trimis prin conducte Rafinăriei „Steaua Română“ din Câmpina. Din acele vremuri de glorie nu a mai rămas mare lucru, nici măcar un drum asfaltat. Cum să ne mai mirăm că italienii se dau în vânt după România pentru că resimt nostalgia Italiei anilor ’30, iar spaniolii își aduc aminte de coșmarul Spaniei de după razboiul civil? Până când întreaga infrastructură valahă nu se va schimba, nici nu merităm o altă percepție. Codruț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de vedere suntem aliniați modelului vestic, căci și acolo „bancarii“ câștigă mult (iar tu chiar ai un amic helvet în această postură enervantă - pentru noi... Țin minte că atunci când m-am întâlnit prima și singura dată cu el s-a mirat, pentru că nu semănăm mai mult din punct de vedere fizic... Avea și omul niște prejudecăți...). Nu pot uita cât de rapid mi-au deschis cont cei de la UBS din Elveția, ce servicii rapide ofereau etc. Experiența de două secole își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
citat dintr-o personalitate de pe undeva, din sferele înalte ale constituționalității pure. Ascultați-l pe Iorgovan, zicea Iorgovan. Când vă spune Iorgovan... adăuga Iorgovan. Iorgovan despre Iorgovan: trimitere bibliografică respectuoasă și, în același timp, semeață. Uneori Iorgovan părea că se miră el însuși ce înțelepciuni l-a învățat Iorgovan. Mai există și alți astfel de utilizatori ai tehnicii detașării de sine. Mă gândesc, de exemplu, la un domn pe nume Dan Ilie Morega, personaj din specia șefilor eterni ai unei bucăți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
cartea și dând-o slujitorului, a șezut, iar ochii tuturor erau ațintiți asupra Lui. 21. Și El a început a zice către ei: Astăzi s-a împlinit Scriptură aceasta în urechile voastre [s.n.]. 22. Și toți Îl încuviințau și se mirau de cuvintele harului care ieșeau din gura Lui și ziceau: Nu este, oare, Acesta fiul lui Iosif? 23. Și El le-a zis: Cu adevărat Îmi veți spune această pildă: Doctore, vindecă-te pe tine însuți! Câte am auzit că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în urechile lui toate aceste cuvinte atât de necontemporane? Dincolo însă de fuga aceea plină de sens, năucitoare trebuie să i se fi părut tânărului din imaginația mea discursurile celor doi eliberați. „Vă cuprind pe toți, frați români“, spunea Ivanțoc, mirându-se totodată de celularele la care era pus să vorbească, obiecte străine, smulse dintr-un SF care, în 15 ani de temniță, s-a dezvoltat afară. În acel „afară“ pe care Ivanțoc și Petrov și l-au construit altfel, probabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
social research“ și prof. univ. dr. Gheorghe Teodorescu, președinte INSOMAR. Seara a avut loc, în Sala Senat a UAIC, lansarea cărții Vocile puterii a fostei consiliere prezidențiale Adriana Săftoiu. Mulți au lăudat cartea pornind de la persoană. Studenții au admirat coperțile mirându-se mai mult de preț. În ultima zi de seminar, sâmbătă, Emil Hurezeanu și Liviu Iolu, jurnalist „Evenimentul zilei“, au ținut ateliere la CCF. Discuția despre bloguri cu Iulian Comănescu a fost amânată. Acesta s-a scuzat, unde altundeva decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
de la Sibiu i-a plăcut atât de mult, încât a declarat că este cea mai bună transpunere după Viața cu un idiot, deși s-au făcut și o operă, și un film. „Mi-a plăcut mult spectacolul, dar m-a mirat faptul că Andriy nu a creat o ilustrare a textului, a povestirii, ci a creat un spectacol independent, care are viața lui proprie. Aș avea chiar curajul să spun că acest spectacol este cel mai bun făcut după vreo operă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
condiționat din sală, care atacă rinichiul -, au mai fost și cele mai diferite rețete de tiramisu, țiganii români care cerșesc mai nou cu pechinezul și chiar cu pisica. „Bună ziua!“, ne-a spus respectuos unul dintre ei, când ne-a auzit mirându-ne. Mai știi, la anul, dacă mă mai țin capacele, pot merge cu motanul să facem un ban de diurnă. Căci Cannes-ul e scump, iar redacțiile tot mai chivernisite. Supermenii japonezi cuceresc lumea COOLTURISME Mădălina COCEA Pentru copiii generației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
de forsythia înflorită în curte, deși în jurul meu s-au întâmplat mai mult lucruri triste decât mari bucurii, deși mă dor tendoanele lui Ahile de-mi sar ochii, tot mi-am găsit prilej de înseninare și de zburdat din te miri ce. Veți zice că sunt firimituri și poate chiar așa e. Dar eu una m-am îndestulat cu ele, de parcă ar fi fost adevărate festinuri. Toate micile întâmplări pe care le-am trăit sau văzut, despre care am citit sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
ajunși aici a fost că „una din primele întrebări puse lui Ion Rătu fu: - De ce naționalitate ești? Ei socoteau ruseasca lor, dacă nu perfectă, cel puțin destul de corectă ca să poată fi socotită măcar un dialect provincial. Nu i-ar fi mirat dacă ar fi fost întrebați din ce gubernie sînt, cum erau întrebați toți cei noi sosiți, - dar naționalitate?...“ (3, 262). La răspunsul „Sînt moldovan“, replica primită nu descumpănește mai puțin: „Moldovan? Unde locuiesc acești alogeni?“ (3, 263). Iar descumpănirea era
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
limbii ruse] puteau fi auzite, cu foneticele lor caracteristice, în a, în o sau în u“ (3, 262). Marea mirare a moldovenilor ajunși aici a fost că Ion Răutu fu întrebat de naționalitatea căreia îi aparține. „Nu i-ar fi mirat dacă ar fi fost întrebați din ce gubernie sînt, cum erau întrebați toți cei noi sosiți, - dar naționalitate?...“ (3, 262). La răspunsul „Sînt moldovan“, replica primită nu descumpănește mai puțin: „Moldovan? Unde locuiesc acești alogeni?“ (3, 263). Iar descumpănirea era
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aceste condiții, afirmația lui I. G. Sbiera că „era deci cel mai mare pericol ca amintirile românești să se stingă cu desăvîrșire și conștiința națională să amorțească pe vecie“ <footnote Ioan G. Sbiera, op. cit., p. 150. footnote> nu mai poate mira. Revoluția de la 1848 a însemnat un enorm pas în direcția dezvoltării spiritului național al românilor bucovineni, o adevărată regenerare în viața culturală. Una dintre doleanțele înscrise în toate listele de revendicări era crearea de școli naționale, condiție a conservării și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]