12,372 matches
-
trei etape, pe care ulterior autoarea le numește secvențe și pe care le descrie din perspectiva lor pragmatică de aducere de beneficii palpabile elevului. Rafinamentul descrierii vizează chiar și indicația de a se înlocui [la nivelul desfășurării sau al scenariului narativ al lecție, ca să utilizăm sintagma propusă de autoare], clasicele „astăzi vom studia”, sau „începem studiul” cu „mai întâi”, „apoi” „pe urmă”. Beneficiile imediate ale elevului ar fi: „a. în situația în care lecția a vizat învățarea unor strategii, discuția cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Pamfil și o a treia dimensiune: „Clasa-spațiu al dialogului și al cooperării” (Alina Pamfil, 2003: 53). Ca limite ale lucrării în discuție, observăm că și aici, atunci când se vorbește de proiectare se focalizează tot pe lecție, văzută ca un „scenariu narativ” (2003: 40), fiind ignorate celelalte produse curriculare supraordonate și interelaționate. Demersurile de sub 1. și 2 prezentate ca distincte deși sînt, credem, în continuitate de discurs, fiind nu extrem de individualizate. Demersul de sub 3. este conexat pe legături prea îndepărtate de problema
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
manuale și planificarea trimestrială/ semestrială a materiei, ca elemente în afara proiectării și acre sînt subsumate fie la „organizarea procesului didactic” fie la „conținutul învățământului”. Mulți specialiști consideră explicit legat de proiectare doar produsul numit proiect de lecție (scenariu didactic, scenariu narativ). Se menține terminologia impropriu utilizată, prin multele sinonimii aflate în variație liberă: ordonarea conținuturilor = structurare = organizarea procesului didactic; conținutul învățământului = activitate didactică etc. O sinonimie mult mai distructivă este cea între programă școlară și curriculum, favorizată de faptul că toate
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și a relațiilor directe dintre ele. Modernizarea terminologică este formală, superficială, tip jargon științific, efectul fiind imprecizia sau echivocul termenilor: pedagogie/ didactică/ metodică/ metodologie; tehnologie educațională/metodologie; tehnologie educațională/ didactică/ proiectare didactică; tehnologie educațională/ scenariu didactic/scenariu de lecți/scenariu narativ etc. Sunt atrase sub macroconceptul de proiectare o multitudine de noțiuni mai mult sau mai puțin conexe: ordonarea conținuturilor, structurare, organizarea procesului didactic, conținutul învățământului, activitate didactică, dar și prelucrarea conținuturilor științifice, clasa școlară, analiza resurselor umane, comisa metodică a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București, [Tipografia Universității din București, 1977, 25 p. (Universitatea din București, Facultatea de limba și literatura română). [42] DRAGOȘ, ELENA, Gramatica textului -narativ componenta a cercetării diacronice a stilului literar artistic, LL, 1, 1977, 61-63. [43] DUMITRESCU ANA, Metodologia structurilor narative, EDP, București, 1977. [44] DUȚU, OLGA, însușirea normelor cuminicării corecte prin munca în grup la literatura româna [abstract in English], LA, 121-125. [45] DUȚU, P., LETIȚIA, PINTEA, învățământul formativ prin procedee logico-matematice, cu referiri speciale la gramatică, București, Editura didactică
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
EMIL; PARFENE, CONSTANTIN, Limba și literatura română. Manual pentru clasa a X-a, București, EDP, 1978, 270 p. [66] LEAHU, SARMIZA, Unele aspecte ale folosirii metodelor sintactice în predarea limbii române, CRIP, 69 71. [67] Lectura modernă a textului literar narativ. Didactica modernă. Cursuri de vară Piatra Neamț 1978. București, [f.e.], 1978, 231 [-232] p. (Societatea de Științe Filologice din Republica Socialistă România. Limbă și literatură. Seria I. Prelegeri, 2). [68] MACARIE AUGUSTIN, Receptarea mesajului patriotic și umanistic al literaturii noastre
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1981. (Facultatea de istorie-filozofie, Catedra de pedagogie-psihologie metodică). [128] DUDĂȘ ION, îmbogățirea vocabularului elevilor din gimnaziu și liceu, în Buletin de informare a cadrelor didactice, Sfîntu Gheorghe, nr. 35, 1981, p. 1-8. [129] DUMITRESCU, ANA, Metodologia structurilor narative, EDP, București, 1981. [130] DUMITRU, GHERGHINA, Iancu Coleașă, Probleme de gramatică română. întrebări și răspunsuri. București, EDP, 1981, 196 p., LL, nr.3, 1981, p. 479-482. [131] DUMITRU, IOAN, Lecția de limba română și valențele ei în educarea comunistă a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1981, p. 63, 72. [190] LUCACIU, LIVIU, Jocul-mijloc de conștientizare a normelor ortografice, în “Tribuna școlii”, an 32, nr. 227, 16 mai, 1981, p. 4. [191] MANCAȘ, MIHAELA, Camil Petrescu: “Patul lui Procust. într-o după-amiază de august”. Relativitatea perspectivei narative, în: MITL, p. 86 96. [192] MANUAL DE LIMBA ROMÂNĂ. Pentru uzul studenților străini. Volumul 2. Uz intern. Autori: Dimitrie Aioanei, Eugen Blănaru, Vasile Dico, Antoaneta Gheorghevici, Veronica Iliescu. București, [TIMFB], 1981, 164 p. multigr. (IMFB. Disciplina limbi moderne). [193
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Editura Niculescu, 2001, 224 p. Conține bibliografie. [71] PORUMB, NORINA, Citește și scrie cu noi, exerciții de limba română pentru clasa I / înv. Norina Porumb, înv. Doina Crișan, - Turda, Hiperborea, 2001. [72] PUȘCAȘ, FELICIA; SIMONA ELENA, BERNAT, Dialogul în textul narativ. Analiza comparativă a modului cum se reflectă acesta în manualele de clasa a V-a, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.60-67. [73] RĂDULESCU, CARMEN-LIGIA; ROȘCA, ELISABETA; ZANE, RODICA; MARTIN MIRCEA (coord.). Limba și literatura română. Manual pentru clasa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2003. 224 p. [38] CRIVAC, MIHAELA, GABI DRACMAN, SILVIA GAE, ... ; COORD.: IOANA NEACSU, învăț să scriu și să citesc : culegere de exerciții și texte în sprijinul elevilor clasei I /. - Pitești : Pământul, 2003. [39] CROITORU, ALINA, Literatura română .Rezumate ale textelor narative și dramatice studiate în liceu. București, Humanitas Educațional, 2003, 89 p. (Cărțile elevului [40] DE LA A LA Z, exerciții de limba română pentru clasa I / înv. Norina Porumb, înv. Doina Crișan, insti. Cornelia Mureșan, înv. Simion Dumitru Reteșan. - Turda, Hiperborea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a IV-a: exerciții aplicative rezolvate ( la literatura si gramatica), după Editura Aramis, Târgu Jiu, Axioma Teomsnic, 2005, 104 p. [168] TRACHE, ALINA; TRACHE, ELENA; CIURESCU, CAMELIA, Limba si literatura română: ghid de studiu/ învățare pentru bacalaureat: scriitori canonici: proza narativă, dramaturgia, poezia, Constanța, Muntenia, 2005, 138 p. [169] TROFIN, ELIZA-MARA; ARDELEAN, LUMINIȚA; ENESCU, IOANA, Gramatică: fișe de lucru pentru clasa a VII a, Pitești, Paralela 45, 2005, 162 p. [170] TROFIN, ELIZA-MARA; ARDELEAN, LUMINIȚA; ENESCU, IOANA, Gramatică: fișe de lucru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și methodos. Cluj-Napoca, [TUCN], 1982, 295 p. multigr. LMO = Limbile moderne ca obiect de învățămînt. Probleme teoretice și practice. Iași, [TUI], 1981. LMȘ = Limbile moderne în școală. Societatea de științe filologice din R.S.R. București. LMTL = Lectura modernă a textului literar narativ. Didactica modernă. Cursuri de vară Piatra-Neamț, 1978, București, [f.e.], 231 p. LPS = Lingvistica. Poetica: Stilistica. Coord.: D. Irimia. Iași, [f.e.], 1986, 312 p. LR = Limba română. Editată de Academia Republicii Populare Romîne. București. LRA = Limba română pentru admiterea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
contextul său inițial. Privită din această perspectivă, o ima gin e arhivatoare ar fi tocmai cea care, paradoxal, nu are pretenția de a exprima tot. Ea lasă loc existenței reale și complexe a arhitecturii. Imaginile aparent exhaustive au rolul lor narativ, etic și util profesional, atât timp cât nu servesc scopurile spectacolului și descriu elementar o arhitectură. Credem Însă că acestea nu pot alcătui o arhivă, fără ale fi adăugat discursul celor care aparent nu exprimă atât, dar invită la o cunoaștere mai
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
a romanului atât cu „tradiția”, cât și cu „modernitatea”. Tot ce precede în Baltagul începutul „anchetei” propriu-zise a eroinei pare a se reduce, din punctul de vedere care ne interesează aici la „notații” descriptive (natură, portrete, atmosferă) și momente, secvențe narative pregătitoare: și funcționale doar ca atare. Așa pare să fie. Dar așa și este sau, totuși, lucrurile stau, până la urmă, altfel? Iată: „stând singură pe prispă, în lumina de toamnă și torcând”, cu ochii „duși departe”, așa apare pentru întâia
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
și în fundul unei râpi vor găsi ea și Gheorghiță rămășițele pământești, sfâșiate de lupi, ale lui Nechifor Lipan. Anticipări intruziv-auctoriale? Nu, însă nu atât cuvintele argatului, cât rezonanța lor subiectivă contează, sugerată, din perspectiva Vitoriei, aducând dinspre secvențe și momente narative mult mai târzii unda unei resemantizări „retroactive”, de special feed back: autorul Baltagului are știința, nezgomotoasă, a creării unor asemenea corespondențe, la distanță, în spațiul textului și în dubla durată, a epicului și a lecturii, mod de încărcare semantică (de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ritmurile și relieful de configurare ale „poveștii” (story și plot) și sensului din Baltagul. „Dialogul” aproape mut, fără cuvinte, al eroinei cu sfânta, acolo, la mănăstire, rămâne hotărâtor pentru tot ceea ce va urma în text, legând între ele toate planurile „narative” care au instaurat deja o „lume” ficțională (deocamdată, una „de start”). Nu de vreo formă de transă mistică e vorba, nici măcar de o foarte consistentă credință religioasă: Vitoria e de o religiozitate necomplicată (poate nici de o chiar mare adâncime
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
rezolvarea zbuciumului în rit” (găsirea cadavrului și îngroparea rămășițelor pământești), către o treaptă supremă și ultimă, cea a dezvăluirii ucigașilor și a faptei lor. Dar, sigur, nimic nu se explicitează (în acest plan, al modului sadovenian de a fundamenta „mișcarea narativă”) în linii clare și apăsate și nici, iarăși, analiză psihologică nu se face: totuși, sugestia unui astfel de „circuit” subtil al motivației eroinei nu e mai puțin perceptibilă de către cititor și capabilă totodată s-o ferească pe Vitoria Lipan
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
doua secțiune se intitulează Despre interpreți și editori ai poetului și cuprinde : E. Lovinescu - romancier: I Mite; II Bălăuca, Eminescu într-o nouă ediție școlară, Eminescu văzut de G. Călinescu, Perpessicius, Eminescu văzut de T. Arghezi, Dicționarul Eminescu, Eminescu, prozatorul narativ și un amplu Fragmentarium. Lipsește - curios! - Un studiu italian despre Eminescu, publicat pentru prima dată în volumul Studii de literatură universală (Editura pentru literatură universală 1973, p. 426-430Ă, reluat în Pagini de critică literară (vol. III, p 229-303Ă. Se știe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
atari judecăți rezervat - paradoxale, scriind în același studiu că Ion Barbu „este fără îndoială un versificator totdeauna sigur, autor de balade fantastice, cuprinzând poezie fără nici o specificare, adică adevărată, un poet, în sfârșit, care a scris prea frumoase lucruri în narativ și pitoresc, când nu s-a împiedicat de apucătura teoretizantă și de cel mai steril estetism: de frumosul incontigent.”3 Rămâne un mister al istoriei noastre literare „tăcerea” lui Streinu în fața poeziei ilustrului său contemporan. În trei articole (Cântece de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Cu observația lui realistă și stilul sobru în puterea de evocare, Marin Preda reprezintă pentru literatura română o rezervă asigurătoare a epocii noastre contemporane.”2 O anticipație la fel de fericită - în cazul lui D. R. Popescu: „Autor până acum, ca proză narativă, al unui roman (Vara olteniloră, al unui volum de nuvele (Doră, iar mai de curând al unei nuvele singuratice (Duios Anastasia treceaă, e posibil ca D. R. Popescu să-și fi limpezit de pe acum unele constante ale viitoarei lui cariere
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
un leu adăpostit sub o arcadă cu cap de monstru și Încadrat de doi arbori. Pe soclu sunt cizelate divinitățile care păzesc punctele cardinale, iar În exteriorul zidului-parapet al subasmentului, panouri cu reliefuri despre dansul lui Shiva. În interior, temele narative ilustrează scene din Ramayana, sau a lui Krishna, un avatar al zeului Vishnu. Episoadele sunt povestite cu multă imaginație, vervă și sinceritate debordantă. Aspectele din viața cotidiană sunt un decor deosebit de viu, și nu convențional. ARTA BUDISTĂ Templul Borobudur reprezintă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
bine amenajată. Timp de două ore, Într-un decor fastuos și o interpretare de excepție, s-a derulat frumoasa poveste de dragoste dintre prințul Rama și Sita, numeroasele peripeții ale eroilor principali și a finalului dramatic. Pentru moment, urmărind firul narativ al emoționantei povești orientale, decorul și costumația eclatantă, arta interpretativă a dansatorilor, am uitat de Merapi și tragedia pe care o provoca celor din jur. Noua dimineață ne-a adus bucuria reîntâlnirii cu școala și elevii, Într-un cartier din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zări, aeronava noastră pare un yogin În poziția florii de lotus, căutându-și meridianul istoriei, dincolo de Înălțimile pământului” (capitolul O ultimă privire, p.615). Voită sau nu, dar semnificativă, simetria de mai sus este doar unul dintre semnele unui spirit narativ elaborat dar, mai ales, ale modului În care autoarea Înțelege să călătorească, asimilându-se, adaptându-se, prin empatie, entuziasm și solidaritate, esența, geniul locului vizitat. Acum Înțeleg, deși cred că am intuit de mult, că profesorul Întru călătorie Oltea Rășcanu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să folosescă petrolul românesc și armata română contra URSS, iar România intenționa să recupereze, cu ajutorul Wehrmachtului, Basarabia și Nordul Bucovinei și să mizeze pe o eventualitae neutralitate germană, în disputa viitoare cu Ungaria, pentru Transilvania. După ce trecem, însă, de linia narativă inițială, nuanțele încep să prindă contur și să tranforme o poveste la prima vedere clara, într-un ghem al Ariadnei, nedescâlcit în totalitate nici până astăzi. Primul nod este ca, în anul 1941 iunie, statele Axei se luptau doar cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
să folosescă petrolul românesc și armata română contra URSS, iar România intenționa să recupereze, cu ajutorul Wehrmachtului, Basarabia și Nordul Bucovinei și să mizeze pe o eventualitae neutralitate germană, în disputa viitoare cu Ungaria, pentru Transilvania. După ce trecem, însă, de linia narativă inițială, nuanțele încep să prindă contur și să tranforme o poveste la prima vedere clara, într-un ghem al Ariadnei, nedescâlcit în totalitate nici până astăzi. Primul nod este ca, în anul 1941 iunie, statele Axei se luptau doar cu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]