9,942 matches
-
în alte cazuri în care tratamentul preferențial pare justificat. În secțiunea (îi) voi analiza argumentul orientat c]tre trecut, iar în secțiunea (iii) pe cel orientat c]tre viitor. îi. Argumentul orientat c]tre trecut Poate cea mai des întâlnit] obiecție ridicat] împotriva tratamentului preferențial este aceea c] diferențierile f]cute între rase și sexe sunt nesemnificative. În special în Statele Unite, criticii aduc mereu în discuție ceea ce Justice Harlan afirmă: „Constituția noastr] nu ține cont de culoarea pielii...”. Ceea ce Justice Harlan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fac] acea competiție pentru locurile și pozițiile dezirabile incorect]. Din contr], prin oferirea de compensații femeilor și negrilor datorit] faptului c] le-a fost refuzat] egalitatea de șanse în ceea ce privește obținerea de calific]ri, competiția trebuie s] devin] corect]. În America, obiecția este deseori ridicat] în sensul în care pesoanele de culoare merit] sau nu compensare pentru discriminarea suferit]; același lucru ar trebui s] se întâmple cu italienii, evreii, irlandezii, sârbii, croații, asiaticii și, practic, fiecare grup etnic din America din moment ce fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiecare grup etnic din America din moment ce fiecare dintre acestea a suferit discrimin]ri. Din moment ce societatea nu poate acoperi toate aceste compensații necesare, nu are nici un motiv s] acopere compensațiile pentru persoanele de culoare neagr]. Nu g]sesc nici un merit acestei obiecții. În America, cel putin, discriminarea negrilor a fost mult mai puternic] din punct de vedere istoric decât cea a altor grupuri rasiale sau etnice. Mai mult, în timp ce diferitele grupuri etnice europene erau discriminate în mod evident, acestea au profitat de pe urma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexiste. Aceste atitudini nu susțin doar discriminarea. Așa cum menționam anterior, ele susțin un sistem elaborat de aștept]ri și stereotipuri care reduce în mod subtil, dar definitiv, șansele femeilor și negrilor de a deține calific]ri pentru pozițiile dorite. O obiecție ceva mai serioas], derivat] din aspectele legate de originile în clasa mijlocie a beneficiarilor tratamentului preferențial, este aceea c] tratamentul preferențial nu ofer] compensații celor care au mai mare nevoie de acest lucru. Obiecția în sine poate fi ușor înl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
calific]ri pentru pozițiile dorite. O obiecție ceva mai serioas], derivat] din aspectele legate de originile în clasa mijlocie a beneficiarilor tratamentului preferențial, este aceea c] tratamentul preferențial nu ofer] compensații celor care au mai mare nevoie de acest lucru. Obiecția în sine poate fi ușor înl]turat]. Atât timp cât tratamentul preferențial îi compenseaz] pe cei care merit] s] fie compensați, faptul c] nu ii compenseaz] pe cei care merit] cel mai mult aceast] compensare nu reprezint] un argument împotriva sa. Obiecția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Obiecția în sine poate fi ușor înl]turat]. Atât timp cât tratamentul preferențial îi compenseaz] pe cei care merit] s] fie compensați, faptul c] nu ii compenseaz] pe cei care merit] cel mai mult aceast] compensare nu reprezint] un argument împotriva sa. Obiecția ridic], totuși, o problem] serioas] dac] societatea nu este capabil] s] îi compenseze pe toți cei care merit]. În acest caz, programele de tratament preferențial de care beneficiaz], în mare parte, negrii și femeile din clasa mijlocie pot face loc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratamentului preferențial nu sunt îndeajuns pentru a îl justifica dac], așa cum obiecteaz] anumiți critici, se încalc] drepturile b]rbaților albi de a fi evaluați pentru un anumit loc de munc] doar pe baza calific]rilor pe care le deține. Aceast] obiecție deriv] din principiile ignor]rii culorii și sexului, care la rândul lor provin din principiul egalit]ții șanselor. Dac] ne asum]m faptul c] nici o calificare pentru anumite poziții sociale nu presupune culoarea sau sexul, vom observa ins] c] exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dețin pentru aceste poziții. Ceea ce se neag] este faptul c] tratamentul preferențial încalc] cu necesitate aceste drepturi ale b]rbaților albi. Deși tratamentul preferențial nu trebuie s] încalce drepturile cuiva, argumentul orientat c]tre viitor este vulnerabil altor tipuri de obiecții. În particular, lucrul acesta depinde de observațiile factuale ale consecințelor tratamentului preferențial. Scepticii nu sunt de acord cu aceste observații. Ei afirm], de exemplu, c] tratamentul preferențial puternic încurajeaz] credință c] femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Cei care greșesc merit] s] sufere pentru cele comise indiferent dac] suferință produce sau nu o consecinț] pozitiv]. Spre deosebire de utilitariști, retributiviștii nu privesc suferință pedepsei ca fiind negativ] în sine. În timp ce suferință nevinovaților este negativ], suferință vinovaților este una dreapt]. Obiecții diferite au fost ridicate împotriva ambelor teorii. Principala problem] pentru cea utilitarist] este de a explica de ce pedeapsă trebuie s] fie acordat] celor vinovați și s] nu fie extins] și asupra celor nevinovați în circumstanțe potrivite. Pe de alt] parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încerca s] își fac] singuri dreptate. Astfel, dac] vinovatul nu este g]sit, unul dintre membrii nevinovați va fi pedepsit, mai ales c] este foarte ușor s] fie fabricate dovezi împotriva unei persoane nevinovate. Utilitariști ar r]spunde la aceast] obiecție prin evidențierea faptului c], pe termen lung, consecințele negative ale acuz]rii și pedepsirii unei persoane nevinovate vor domina indiferent de consecințele pozitive produse pe termen scurt. Adev]rul și încrederea în instituția justiției vor fi distruse. Persoanele nevinovate vor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încrederea în instituția justiției vor fi distruse. Persoanele nevinovate vor înțelege ins] c], în unele ocazii, vor fi sacrificate pentru binele social. Acest calcul utilitarist al consecințelor indezirabile ale pedepsirii vinovaților, chiar dac] este corect, nu ofer] suficiente explicații la obiecția adus] pedepsei propuse de ei. Nu este pedepsit] persoană nevinovat] pentru infracțiunile comise de c]tre altcineva deoarece consider]m c] este incorect sau injust s] folosim persoanele nevinovate drept mijloace pentru beneficiul societ]ții. Acesta ar fi motivul major
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la baza formul]rii politicilor de securitate național] se numește „realism politic”. Conform acestei teorii, normele morale nu se aplic] politicii externe, care ar trebui s] fie ghidat] în mod exclusiv de preocuparea pentru interesul național. Putem aduce o prim] obiecție acestei poziții. Exist] limite pentru ceea ce eu, ca individ, pot s] fac pentru a-mi ap]ra sau urm]ri interesele. Același lucru este valabil și pentru toți ceilalți. Cum este atunci posibil ca, grupându-ne în cadrul unui stat, s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drepturi pe care indivizii le au indiferent de apartenență la un stat. Rezult] de aici c] drepturile și prerogativele statelor nu pot fi mai extinse decât cele ale membrilor individuali luați la nivel colectiv. Un realist poate r]spunde acestei obiecții în trei feluri. El poate alege nihilismul moral, derivând ideea c] normele morale nu se aplic] statelor din afirmația general] c] normele morale nu se aplic] deloc, nici m]car comportamentului indivizilor (vezi comentarii asupra acestei poziții în capitolul 35
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recunoscute că imorale ar putea preveni consecințe dezastruoase, așa cum mulți susțin c] este cazul intențiilor implicate în practică descuraj]rii (Kavka, 1987, capitolele 1 și 2). Aceast] din urm] perspectiv] pare s] fie sprijinit] de morală simțului comun. Dac] o obiecție moral] adus] descuraj]rii nu se bazeaz] în întregime pe considerații asupra consecințelor, aceasta nu înseamn] c] descurajarea implic] persoane cu intenții imorale (care, în cazul nostru, nu sunt intențiile noastre, de vreme ce noi, ca cet]țeni obișnuiți, nu putem controla
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceasta nu înseamn] c] descurajarea implic] persoane cu intenții imorale (care, în cazul nostru, nu sunt intențiile noastre, de vreme ce noi, ca cet]țeni obișnuiți, nu putem controla folosirea armelor nucleare și deci nu avem nici o intenție legat] de acest aspect). Obiecția adus] descuraj]rii se refer], măi degrab], la riscul c], într-o bun] zi, putem fi angajați, prin intermediul acelora pe care ii deleg]m s] implementeze politicile, în acte teroriste de o scar] nemaiîntâlnit] care reprezint] punerea în practic] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tradițional conform c]ruia r]ul nu este permis chiar dac] s]vârșirea lui ar avea consecințe pozitive - de exemplu, în scopul prevenirii s]vârșirii unui r]u mai mare de c]tre alții. Totuși, cei mai mulți dintre noi cred c] obiecția adus] descuraj]rii poate fi, în principiu, dep]sit] de considerații asupra consecințelor (sau legat de o alt] datorie, cum ar fi datoria unui stat de a-și proteja cet]tenii). Argumentul împotriva descuraj]rii ar putea fi dep]sit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1989). Dat] fiind natură statelor și a societ]ții internaționale, orice politic] de securitate implic] riscuri serioase. Exist] totuși o diferenț] moral] între a accepta riscurile asociate politicilor noastre și a impune aceste riscuri altora. Dac] susținem c] exist] o obiecție de principiu împotriva impunerii de riscuri nevinovaților pentru a ne reduce propriile riscuri, atunci exist] un argument moral împotriva descuraj]rii, si dac] acest argument moral exist], el este greu de comb]țuț. Așa dup] cum am v]zut, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
autobuz drept motiv pentru a nu trece inc] stradă. În orice caz, toate acestea sunt extrem de controversate în stadiul actual al filosofiei (pentru o perspectiv] diferit], vezi capitolul 35, „Realismul”). Ceea ce am incercat s] fac pan] aici este s] prezint obiecțiile cele mai eficace care au fost aduse intuiționismului lui Ross și Prichard și în continuare s] vedem cum ar putea proceda cineva pentru a sc]pa de ele, privind la ceea ce s-a întamplat între timp în filosofia moral]. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu o privire de ansamblu asupra curentelor principale ale naturalismului. Scopul meu este a expune mai degrab] decât a critica, dar nu voi elimina complet comentariile critice. A) Cel mai bine ar fi s] pariem pe naturalismul sintetizant, date fiind obiecțiile noastre la teoria lui Moore. „Binele” (și același lucru e valabil și pentru celelalte cuvinte morale) nu are același înțeles cu orice „X” naturalist. Totuși, exist] (sau ar putea exista) un predicat naturalist „X” care desemneaz] aceeași proprietate. (Așa cum „ap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ilustreaz] un proces tipic teoriilor filosofice. A început ca o idee simpl] - cu spusele lui David Hume, care afirmă c] morală este mai mult o problem] care ține de simțire decât de rațiune. Dar, datorit] faptului c] au ap]rut obiecții împotriva teoriei, si pentru c] susțin]torii ei au încercat s] r]spund] acestor obiecții, teoria s-a complicat. Pan] aici, nu am incercat s] formul]m teoria foarte clar - ne-am mulțumit cu o exprimare aproximativ] a ideii sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
David Hume, care afirmă c] morală este mai mult o problem] care ține de simțire decât de rațiune. Dar, datorit] faptului c] au ap]rut obiecții împotriva teoriei, si pentru c] susțin]torii ei au încercat s] r]spund] acestor obiecții, teoria s-a complicat. Pan] aici, nu am incercat s] formul]m teoria foarte clar - ne-am mulțumit cu o exprimare aproximativ] a ideii sale de bâz]. Acum totuși trebuie s] trecem dincolo de aceasta. O modalitate mai clar] de formulare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie f]cut” Am putea numi aceast] versiune a teoriei, subiectivism simplu. Exprim] ideea de bâz] a subiectivismului etic într-o form] simpl] și necomplicat], și mulți oameni au considerat-o atr]g]toare. Totuși, subiectivismul simplu este deschis unor obiecții mai evidente, deoarece are implicatii care contravin cu ceea ce știm noi (sau cel puțin credem c] știm) c] reprezint] natură evalu]rii morale. Pe de o parte, subiectivismul simplu contrazice simplul fapt c] putem câteodat] greși în evalu]rile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]