14,215 matches
-
a luminat. - Firește, a spus. Pictorul din turn. - Cunoscutul pictor care Își Împodobește interiorul cu o frescă mare. Voiam să-ți mulțumesc, mai ales pentru vorbele „cunoscut” și „Împodobește”. În orice caz, ai o voce plăcută. Femeia a izbucnit În râs. Mirosea ușor a sudoare, a observat Faulques. O sudoare curată, de mare și soare. Parte din munca ei, a presupus, era să se spetească cu turiștii de la zece dimineața. - Sper că nu te-am deranjat, a zis ea. Mi-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
la pictura dumitale? Crezi că se poate gândi și poza În același timp? - Cred că vorbești prea mult. Începe să-mi pară rău că n-am pușca. - Ai cuțitul. - Nu-i tot aia. Markovic a râs de-adevăratelea, Încântat. Un râs deschis, sincer. Și-a terminat țigara, a stins-o În borcanul de muștar și a râs iar. A mai privit o dată fresca, apoi a arătat spre The Eye of War, care era tot pe masă. — Ai două poze foarte cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Un fotograf abil putea fotografia bine orice, spusese cineva. Dar Faulques știa că oricine zicea așa ceva nu luase parte la nici un război. Nu era cu putință să fotografiezi pericolul ori vinovăția. Sunetul unui glonț care făcea să explodeze un craniu. Râsul bărbatului care tocmai primise șapte țigări după ce câștigase pariul despre copilul femeii căreia Îi golise vintrele cu baioneta: ghicise dacă fătul era băiat sau fată. Cât despre hoitul sârbului desculț, poate că un scriitor ar fi putut găsi unele cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Pricep. Aripile fluturelui nu-s vinovate, așa-i? Nimeni nu-i vinovat. - Din contră. Suntem. Dumneata și cu mine. Soția și fiul dumitale. Toți suntem parte din monstrul care ne alege locul pe eșichier. O nouă tăcere. Apoi a sunat râsul stins al lui Markovic. De astă dată nu era vuietul mării pe pietrele de jos. - Soboli nebuni, a insistat croatul. - Asta-i - Faulques zâmbea strâmb. Bine ai spus dumneata deunăzi. Cu cât totul e mai evident, cu atât mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Într-un fel, o tragedie te liniștește mai mult decât o farsă, nu ți se pare? Există și analgezice de moment. Cu puțin noroc, te fac să reziști. Și, bine administrate, te ajută până la sfârșit. - De exemplu? - Luciditatea, mândria, cultura. Râsul. Nu știu. Chestii de-astea. - Bricele rupte? - Și ele. Jarul țigării s-a Însuflețit. - Și dragostea? - Și dragostea. - Chiar dacă se termină ori se pierde, ca și restul? Jarul țigării s-a Înțețit de trei ori Înainte ca Markovic să vorbească
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Iunia: femeia vorbește și aici știindu-se ascultată, cu deosebirea că, în exemplul dat, ea caută să întrețină iluzia unei căsătorii ireproșabile, în ciuda vizibilei absențe a iubirii (dovada fiind amantul supraveghetor). Răsturnarea totală a situației tragice a personajului racinian stârnește râsul. Și aceasta cu atât mai mult cu cât, în teatrul de bulevard, pasiunea nu pare a fi nici unică, nici eternă, ci doar o simplă și trecătoare toană amoroasă care, ca să parafrazăm un titlu al lui Schnitzler, lasă „hora” să
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ceea ce face (anapoda, pe dos, invers decât ar fi trebuit să facă). Din fotoliul său, spectatorul râde de aceste disfuncții, de aceste derapaje a căror cauză, el, desigur, o cunoaște. Ca să-l parafrazăm pe Bergson, am putea spune că sursa râsului este, în acest caz, „eroarea placată pe viu”..., iar spectatorul se veselește văzând erorile personajului și le taxează cu râsul său nepăsător, chiar crud. Fiindcă spectatorul știe sau are măcar sentimentul că derapajele acestea nu vor avea niciodată consecințe grave
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de aceste derapaje a căror cauză, el, desigur, o cunoaște. Ca să-l parafrazăm pe Bergson, am putea spune că sursa râsului este, în acest caz, „eroarea placată pe viu”..., iar spectatorul se veselește văzând erorile personajului și le taxează cu râsul său nepăsător, chiar crud. Fiindcă spectatorul știe sau are măcar sentimentul că derapajele acestea nu vor avea niciodată consecințe grave, funeste. Că totul se va aranja până la urmă... că greșeala va fi îndreptată. Durerea e aici trecătoare, zbuciumul nu ține
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și o emoție pozitivă, născută din dorința ei de perfecționare: Conversiunea (epistrophe). Din conversiune se nasc Sufletul Lumii și sufletul Demiurgului, În timp ce „toate celelalte se trag din Zbucium și Durere. Cu adevărat, din lacrimile ei se trage substanța umedă; din rîsul ei, substanța luminoasă; din durerea și din consternarea ei, elementele corporale ale lumii. Căci ea plîngea și se Întrista deseori, se spune, din pricină că fusese părăsită În Întuneric și În pustiu, iar alteori, gîndind la lumina care o părăsise, se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
unor opoziții discursive eu/alții, enunțurile metadiscursive (dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret), mărci ale afectivității. Comportamentul ludic (umorul) este o formă de comportament comunicativ prin care vorbitorul îi solicită ascultătorului un răspuns actualizat prin elemente paraverbale (râsul) sau nonverbale (zâmbetul). Elementul distinctiv îl constituie atitudinea ludică față de mesaj a participanților la comunicare. Când atitudinea ludică este substituită de intenții ofensatoare, umorul se transformă în ironie. Umorul are diverse funcții în cadrul discursului: (i) vorbitorul îi solicită ascultătorului informație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
face prin informații suplimentare sau prin exprimarea unor atitudini, emoții provocate de temă. Abandonarea temei se poate face prin întreruperea schimbului verbal sau prin mărci explicite: lexicale (bine, da, asta e, atât am avut de spus), paralingvistice (intonație descendentă, pauză, râs), nonverbale (mimică, gesturi). Există conectori specifici de continuitate (da, apropo, de, ei) sau de discontinuitate (dar, ba da), de ezitare (ăă, păi). Conversația, discuția. Una sau mai multe tranzacții formează o conversație sau o discuție. Conversația este un dialog cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
când A: [da. Aha. B: [m-am dus în dormitoor după un minut așa. încă se mai mișca LAMpa. A: îhî:m. pînă la ea a ajuns cu TOtu altfel. B: îm A: și PÎnă la mine ȘI MAI rău [((rîs ușor, ironic)) B: [DAaa. păi AIA e. mai BIne nu ziceam nimic. NU NU NU. A: e: nu: da’ [acu’ oricum e bine totulB: [a fost de fapt patru șapte cinci și DOI. cam așa cred. adică s-a A
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sunt reținuți și sobri”. Deși simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități, reflectate în text prin conținuturi, prin modul în care vorbitorul își proiectează imaginea în text, prin structura înscrierilor la cuvânt, prin diverse elemente paraverbale (înălțime, debit verbal, râs). Specificul cultural determină atitudinile comunicative ale membrilor culturii. De pildă, preocuparea pentru armonia de grup din culturile colectiviste se repercutează asupra comunicării astfel: atitudine rigidă, creativitate reținută, lipsă de complexitate cognitivă, conformism și conformitate cu normele de comunicare, incapacitate autopercepută
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
își susțină privirile, în culturile asiatice interlocutorii privesc în jos, deoarece susținerea privirii celuilalt timp mai ândelungat este o insultă, în Africa evitarea privirii celuilalt este semn de respect, iar în culturile arabe interlocutorii se privesc atent și prelungit. (Su)râsul, în majoritatea culturilor, este conotat cu satisfacția, mulțumirea, bucuria, în timp ce în cultura japoneză este adeseori semn de confuzie, stânjeneală, nesiguranță. Locuitorii din Surinam zâmbesc și râd mai des decât cei din Olanda. Mișcările capului au semnificații diferite: a da din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
înseamnă mai mult decât a-ți însuși regulile de structură și vocabularul limbii respective, înseamnă a vehicula semne și simboluri în maniera validată de cultura respectivă. „Dacă învățăm limba celuilalt, dar nu și cultura lui, riscăm să ne facem de râs fluent” (Sukwiwat, 1981, apud FitzGerald, 2003). Configurația schimburilor verbale este variabilă în funcție de identitatea culturală și lingvistică a indivizilor care iau parte la interacțiune. Exemple care să ilustreze acest fenomen apar în FitzGerald (2003), de unde vom cita următoarele dialoguri pentru a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
expresie umorului: umorul mucalit (râde sub chipul seriozității), zeflemeaua (minimalizează lucruri importante), ironia (speculează aparența și esența), autoironia (se denigrează cu intenția de a-și minimaliza defectul), „hazul de necaz” (râde când ar fi de plâns). În toate ipostazele sale, râsul are funcția de a întări sentimentul de grup, de a stabili relații agreabile, detensionate între interlocutori. 2.6. Compromisul și nuanța Când totuși trebuie să aleagă, românul preferă soluția de mijloc, de compromis. Calea de mijloc e cea mai bună
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spiritul de turmă, conformismul, însemnând: „a merge pe calea bătută”, „a fi în rândul lumii”, „a nu ieși ca păduchele în frunte”, „a fi cum se cuvine/cum se cade”, „a nu intra în gura lumii”, „a nu fi de râsul lumii”, „a fi ca toată lumea”, „a face cum se face”. Imitația a fost pentru români o formă de competiție: „să-i arăt că pot și eu, nu numai el”, a adus cocoșul moșului galbeni, și-a trimis și baba găina
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obicei succinte (înțeleg, te înțeleg, cred, sigur-sigur, vai), rolul principal revenind elementelor paraverbale și nonverbale (de pildă, confesiunea tristă a vorbitorului îl poate determina pe interlocutor să plângă; bucuria vorbitorului se manifestă la ascultător prin mimica bunei dispoziții și prin râs; exprimarea nemulțumirii de către vorbitor poate determina la interlocutor o mimică a nemulțumirii). Adeseori empatizarea se realizează prin manifestarea interesului față de temă (și, și ce altceva), prin completarea ideilor vorbitorului cu mărturii suplimentare ale interlocutorului în același sens, ca formă de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interpretată ca deschidere comunicativă, în timp ce tonul egal este interpretat ca reticență comunicativă. Intonațiile joacă un rol important în transmiterea semnificației: interpretarea contextuală a intonației dă indicii în legătură cu sensul intenționat de vorbitor. Tot prin elemente paraverbale se transmit și emoțiile (oftatul, râsul, sunete nazale cu diverse intonații exprimând uimirea, dezaprobarea, curiozitatea, nemulțumirea). Elementele nonverbale însoțesc comunicarea și frecvent o substituie. Se spune că „se înțeleg din ochi”. Și ei sunt „muți”, cum s-a observat a fi Sadoveanu, în sensul că n-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unor intervenții succesive; se marchează atît în intervenția în curs, cât și în intervenția suprapusă +A: continuarea primei intervenții fără a se ține seama de intervenția suprapusă text ┴ construcție abandonată (engl. false start) ,, „ secvență redată de emițător în vorbire directă <@ > rîs concomitent cu rostirea <Z > zâmbet concomitent cu rostirea <OF > secvență rostită prin mișcarea expiratorie specifică oftatului <MARC > secvență pusă în evidență printr-o rostire rară (uneori chiar silabisită) și apăsată <IM > imitarea modului de a vorbi al unei persoane <CIT
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de încredere în ceilalți, dar și în sine. Sentimentul dezvăluie sentimentele paranoice ale celui ce visează, care se teme să nu fie înșelat sau trădat. Echivalează adesea cu o reactualizare a rivalităților între frați sau a nedreptăților din copilărie. Bucurie, râs, zâmbet Bucuria este adesea semnul unei eliberări profunde. Zâmbetul și râsul însoțesc evenimentele fericite, dar țin mai ales de o dispoziție interioară bună, de o stare de spirit pozitivă. Emoțiile pozitive subliniază adesea progresele subiectului. Este pe drumul cel bun
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
paranoice ale celui ce visează, care se teme să nu fie înșelat sau trădat. Echivalează adesea cu o reactualizare a rivalităților între frați sau a nedreptăților din copilărie. Bucurie, râs, zâmbet Bucuria este adesea semnul unei eliberări profunde. Zâmbetul și râsul însoțesc evenimentele fericite, dar țin mai ales de o dispoziție interioară bună, de o stare de spirit pozitivă. Emoțiile pozitive subliniază adesea progresele subiectului. Este pe drumul cel bun, în armonie cu el însuși și cu mediul. Râsul este și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Zâmbetul și râsul însoțesc evenimentele fericite, dar țin mai ales de o dispoziție interioară bună, de o stare de spirit pozitivă. Emoțiile pozitive subliniază adesea progresele subiectului. Este pe drumul cel bun, în armonie cu el însuși și cu mediul. Râsul este și el o invitație la detașare (a avea umor), la dedramatizare, la relaxare. Mesajul visului poate fi acela de a înceta să se îngrijoreze, de a opune pesimismului bucuria și încrederea, de a-și regăsi sufletul de copil. Frică
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă; lămîia; lene; limbă; lovitură; mare; margine; melancolic; melancolie; melodie; mic; mică; miere; migdală; migdale; moarte; munte; murături; nenorocit; otravă; oțet; pătrunjel; pelinul; ca pelinul; pierdere; plăcere; plăcut; plînset; papile gustative; prost; realitate; rece; respingător; rîs; sare; sărac; sărutul mirilor; sentiment; sex; simt; sîmburi; sînge; soartă; soț; speranță; spurcat; stări de vomă; pe suflet; suspans; suspin; trădare; la tineri; ură; ușă; vai; veninos; verde; de viață; vișine; vomit; vreme; de vreme (1); 807/190/69/121
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
meditație; melancolic; memorare; moment; momente frumoase; momente unice; muzică; năzdrăvănii; nebunie; necaz; necazuri; neplăcută; neuitat; de neuitat; nostalgii; parte a sufletului; păreri de rău; părinți; plîng deja; pomeni; pomenire; poza; prăpastie; prima învățătoare; primăvară; proastă; ramă; răscolire; regret; relație; remușcări; rîs; romantică; săpun; secret; senzații plăcute; sex; socoteală; strălucire; subconștient; succes; suferință; supărări; superioară; tablou; tata; timp; timp ireversibil; tinerețe; tipe din trecut; trăiri; uit; ură; urîte; urmă; usturătoare; vacanță; vacanțe; vagă; valoare; vara; vară; vedere; veșnică; viață; pe viață; viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]