10,122 matches
-
și Ji-shū de către Ippen (1239-1289). Toate aceste secte există și în zilele noastre. În timpul șogunatului Tokugawa (1603-1867), budismul a fost folosit pentru eradicarea creștinismului ("shūmon aratame", inchiziția religioasă), dar budismul însuși a fost supus puterii regulatorii stricte a șogunatului. După Restaurarea Meiji (1868), statul a încercat să facă din șintoism religie de stat, multe temple fiind desființate ("haibutsu kishaku", „abolește-l pe Buddha”). De atunci organizațiile budiste au supraviețuit prin adaptare la vremurile noi. După al Doilea Război Mondial, multe grupări
Budismul în Japonia () [Corola-website/Science/316896_a_318225]
-
devenit ulterior proprietatea artistului Mihail (Mișu) Popp. La Răzvan Vodă pereții bisericii erau spălați în anul 2015, picturile murale este foarte probabil să aparțină lui Lecca și Popp. Răzvan Vodă se afla în perioada 2013 - 2015 în plin proces de restaurare exterioară și interioară.] De menționat că Paul Rezeanu a afirmat că tot ce au facut împreună cei doi artiști în bisericile din România nu mai există. Barbu Theodorescu a consemnat că doar la biserica Madonna Dudu și la Sfântul Ilie
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
fost realizat de către sculptorul Paul Vasilescu și dezvelit în anul 1976 în municipiul Suceava. Statuia este amplasată în Piața 22 Decembrie, lângă Casa de Cultură, în centrul orașului. Ea a fost mutată temporar în decembrie 2010 la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei din Parcul Șipote-Cetate, până la finalizarea lucrărilor de construire a parcării subterane din piața centrală a orașului. Statuia lui Petru Mușat din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
22 Decembrie a început amenajarea unei întinse parcări subterane, la începutul lunii noiembrie 2010, autoritățile au intenționat transportarea statuii lui Petru Mușat în Parcul Universității din Areni, dar în cele din urmă ea a fost transportată la Laboratorul Zonal de Restaurare al Muzeului Bucovinei din Parcul Șipote-Cetate, pentru a fi curățată și păstrată. Lucrările la parcarea subterană au fost finalizate în 2012, dar statuia a fost fie readusă în Piața 22 Decembrie după aprope cinci ani, în 2015.
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
G.A. = Gustav Adolf (1611-1632) și una poloneză de pe vremea domniei lui Sigismund al III-lea Vasa (1587-1632). Nu se cunoaște înfățișarea vechii biserici, presupunându-se doar că actuala biserică, cu excepția clopotniței, ar urma planul vechii construcții. Lucrările ulterioare de restaurare au dus la nepăstrarea picturii originale. Noua construcție păstra elementele arhitectonice caracteristice epocii: dimensiuni interioare și exterioare generoase, turn sipraînălțat situat pe nava centrală și sprijinit pe un sistem ingenios de arce de cerc suprapuse, lipsa încăperii mormintelor, înlocuirea pereților
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
de la distrugere de maiorul de arnăuți pensionar Iane (Ioan) Florea, care a cumpărat locul și clădirea la licitație contra sumei de 220 de florini , donând-o la 28 noiembrie 1799 comunității ortodoxe românești căreia i-a pus ca singură clauză restaurarea atunci când condițiile o vor permite. La 8 februarie 1801 mai mulți târgoveți suceveni au cerut ajutorul mitropolitului Iacob Stamati al Moldovei (1792-1803) pentru a repara Biserica "Sf. Gheorghe", fosta catedrală mitropolitană. Pentru a fi redată cultului, Biserica "Sf. Gheorghe" avea
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Melchisedec Ștefănescu care a vizitat bisericile din orașul Suceava cu prilejul unei vizite întreprinse în Bucovina. La 11 octombrie 1880, baronul român Eudoxiu Hurmuzachi, prefectul de atunci al Sucevei, a înaintat guvernului de la Viena un raport prin care se solicita restaurarea bisericii Mirăuți, ce urma să fie făcută cu fonduri provenite de la Comisia Centrală de Conservare a Monumentelor Publice și de la Fondul religionar greco-ortodox din Bucovina. Guvernul austro-ungar a trimis la 16 octombrie 1880 Consistoriului mitropolitan al Bucovinei o adresă prin
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
acest timp, reprezentanții celor două parohii proprietare ale bisericii și a terenului aferent ("Sf. Dumitru" și "Sf. Nicolae") și-au dat acordul de cedare a bisericii către Fondului religionar, cu condiția ca acesta din urmă să suporte cheltuielile legate de restaurare. După restaurare, biserica urma a fi destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
reprezentanții celor două parohii proprietare ale bisericii și a terenului aferent ("Sf. Dumitru" și "Sf. Nicolae") și-au dat acordul de cedare a bisericii către Fondului religionar, cu condiția ca acesta din urmă să suporte cheltuielile legate de restaurare. După restaurare, biserica urma a fi destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
destinată "„junimii studioasă gr. or. de la Gimnaziu gr. or., și de la școlile poporale din Suceava”". Împăratul a avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-un raport din septembrie 1891, el a comunicat Consistoriului ortodox că pentru executarea lucrărilor de restaurare ar fi necesară o sumă de 25.000 florini. Începerea lucrărilor a fost amânată de încetineala birocratică austriacă a avizării diferitelor rapoarte și
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
avizat favorabil acest raport la 28 decembrie 1886. Inginerul cernăuțean Beil a fost însărcinat cu cercetarea Bisericii Mirăuți și calcularea costurilor lucrărilor de restaurare. Într-un raport din septembrie 1891, el a comunicat Consistoriului ortodox că pentru executarea lucrărilor de restaurare ar fi necesară o sumă de 25.000 florini. Începerea lucrărilor a fost amânată de încetineala birocratică austriacă a avizării diferitelor rapoarte și proiecte. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii a aprobat la 28 februarie 1893 proiectul de execuție, iar Consistoriul ortodox
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
avizării diferitelor rapoarte și proiecte. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii a aprobat la 28 februarie 1893 proiectul de execuție, iar Consistoriul ortodox a luat legătura cu arhitectul Karl A. Romstorfer, conservatorul Monumentelor Istorice și de Artă din Bucovina. Întocmirea proiectului de restaurare a edificiului propriu-zis, precum și executarea schițelor pentru pictura murală au necesitat un timp îndelungat. Între anii 1898-1901, cu aprobarea expresă a împăratului Franz Joseph I și pe cheltuiala totală a Fondului Religionar Greco-Ortodox din Bucovina, arhitectul austriac Karl A. Romstorfer
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cu aprobarea expresă a împăratului Franz Joseph I și pe cheltuiala totală a Fondului Religionar Greco-Ortodox din Bucovina, arhitectul austriac Karl A. Romstorfer, reprezentantul Comisiei Monumentelor Istorice și de Artă pentru Bucovina, a condus o importantă și amplă acțiune de restaurare care a făcut ca biserica să arate așa cum se prezintă astăzi. Romstorfer a făcut unele descoperiri importante, printre care un mormânt de copil în partea nordică a naosului sau a monedelor poloneze emise de Sigismund al III-lea Wasa în
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
făcut ca biserica să arate așa cum se prezintă astăzi. Romstorfer a făcut unele descoperiri importante, printre care un mormânt de copil în partea nordică a naosului sau a monedelor poloneze emise de Sigismund al III-lea Wasa în zidăria turlei. Restaurarea coordonată de Romstorfer a introdus elemente noi în componența arhitecturală a bisericii: Cu acest prilej, între 1898-1903, pictorul vienez Karl Jobst a pictat pereții interiori ai bisericii în tempera, într-o factură occidentalizantă (stilul art nouveau) , diferit de stilul pictural
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
în componența arhitecturală a bisericii: Cu acest prilej, între 1898-1903, pictorul vienez Karl Jobst a pictat pereții interiori ai bisericii în tempera, într-o factură occidentalizantă (stilul art nouveau) , diferit de stilul pictural bizantin din bisericile moldovenești medievale. Cheltuielile de restaurare au fost suportate de Fondul religionar greco-ortodox al Bucovinei. Biserica a fost resfințită la 2/15 noiembrie 1903 de către Vladimir de Repta, arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
s'a sântit de J.P.S. Archiepiscop și Mitropolit Vladimir în anul mântuirii 1903."" Prima liturghie săvârșită după sfințire în biserica nou restaurată a avut loc cu ocazia sărbătorilor Paștelui din anul 1904 și a fost celebrată de arhimandritul Pancratie Sidorovici. Restaurarea coordonată de Romstorfer a fost criticată de unii istorici care au susținut că biserica actuală nu mai seamănă cu biserica veche. În anul 1905, Nicolae Iorga critica arhitectura și stilul pictural al noii biserici, scriind următoarele: "„Și mai tărcată decât
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
amintirile”". Istoricul Orest Tafrali se situa și el printre critici, scriind că: "„Din nenorocire, cea mai veche, Mirăuți, a cărei pisanie din pridvor pomenește pe Alexandru cel Bun, pe vremea căruia biserica era catedrala Mitropoliei, este cu desăvârșire mutilată de restaurarea lui Römstorfer. Nu s-a mai păstrat decât planul treflat al bisericilor moldovenești și zidurile”". Acustica deosebită a bisericii Mirăuți nu se datorează unui calcul al rezonanțelor unghiulare, ci unei tehnici cu totul aparte. În timpul restaurărilor efectuate între 1897-1898, când
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
cu desăvârșire mutilată de restaurarea lui Römstorfer. Nu s-a mai păstrat decât planul treflat al bisericilor moldovenești și zidurile”". Acustica deosebită a bisericii Mirăuți nu se datorează unui calcul al rezonanțelor unghiulare, ci unei tehnici cu totul aparte. În timpul restaurărilor efectuate între 1897-1898, când s-au demolat boltiturile ruinei, s-au descoperit în ele niște oale de lut, care, fiind zidite în perete, produceau rezonanțe, ca și porumbeii de la Curtea de Argeș. Biserica Mirăuți a rămas închisă până la începutul anului 1919. În
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
considerat o ctitorie a voievodului Petru I Mușat. Cei doi arheologi au publicat în 1982 un studiu intitulat ""Contribuții arheologice la cunoașterea primului lăcaș al Mitropoliei Moldovei. Biserica Mirăuților din Suceava"". În perioada 1992-2001 s-au efectuat ample lucrări de restaurare și conservare, coordonate de arhitectul Virgil Polizu. Cu acest prilej, au fost reluate cercetările arheologice de către un colectiv de specialiști, sub conducerea profesorului Mircea D. Matei, fiind descoperite 32 de morminte. Rezultatele săpăturilor au fost publicate în 1995 într-un
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
descoperite 32 de morminte. Rezultatele săpăturilor au fost publicate în 1995 într-un studiu intitulat ""Probleme care așteaptă răspuns de la cercetarea arheologică a bisericii Sf. Gheorghe (Mirăuți) din Suceava"", semnat de Mircea D. Matei, Gheorghe Sion și Paraschiva-Victoria Batariuc. La restaurarea din 1996-1997, aici s-a descoperit o criptă de cărămidă, aflată într-o stare aproape intactă. Unul dintre sicriele aflate aici s-a dovedit a-i aparține Doamnei Evdochia de Kiev (Evdokia Olelkovici) (prima soție a lui Ștefan cel Mare
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
încheiat cu găitane din pasmanterie și 11 nasturi de argint aurit, o cămașă cu guler brodată cu fir metalic, o bonetă pentru strâns părul și o pălărie de mătase, o legătoare pentru ochi. Cavoul a fost acoperit cu pardoseală în timpul restaurării bisericii de către echipa lui Romstorfer pentru a se lăsa credincioșilor mai mult loc pentru rugăciune. Mormântul a fost identificat inițial ca aparținând domnitorului Petru Mușat, dar cercetările ulterioare efectuate de istoricul Paraschiva-Victoria Batariuc au dus la concluzia că mormântul este
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
domnesc din secolul al XIV-lea din Europa Centrală și de Est, premierul Mugur Isărescu a alocat în anul 2000 o sumă de bani din fondul aflat la Guvern, pentru conservarea sa. Costumul voievodal a fost restaurat la Laboratorul de Restaurare și Conservare de la Muzeul Bucovinei din Suceava, păstrându-se în prezent în depozit, în condiții speciale de microclimat. La 18 august 2010, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bucovina, s-a desfășurat o acțiune menită să comemoreze cei 622 de ani
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
Hellionii, se luptă cu echipa rivala a acestora, Noii Mutanți ai lui Xavier, pentru prima data. Cand Noii Mutanți sunt uciși ulterior și reînviați de către Beyonder, aceștia sunt traumatizați și retrași. Frost le oferă ajutorul, inlaturandu-le aceste urmări prin restaurarea telepatica a fostelor euri. Ea îl va sili pe directorul lor, Magneto, să le dea voie să se alăture Academiei Massachusetts. Împreună cu Sebastian Shaw și Selene, îl va invita pe Magneto să se alăture Clubului Hellfire/. Va stabili o întrecere
Emma Frost () [Corola-website/Science/316959_a_318288]
-
arheologul Florin Hău a decopertat fundațiile vechii biserici din Volovăț, cu scopul de a identifica poziția exactă a monumentului în cadrul parcelei de teren în care acesta a fost pentru prima dată descoperit și reconstituirea parțială, în baza unui proiect de restaurare, "„a traseului previzibil al elevației în plan a monumentului, până la o cotă pozitivă de circa 0,8 - 1,0 m”". După decopertarea fundațiilor și întocmirea planului întregului sit, s-au luat o serie de măsuri de protecție menite să conserve
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
Rădăuților (1750-1789), dăruindu-se cu acest prilej iconostasul de la Biserica "Sf. Nicolae" din Rădăuți. Unele reparații au mai fost efectuate și în anul 1776 pe cheltuiala proistosului Gurie de la Mănăstirea Sucevița. În anul 1825 s-au efectuat ample lucrări de restaurare de către preotul paroh Ioan Grigorovici. În 1856 s-a construit un turn-clopotniță din lemn. Ca urmare a unei furtuni, în 1871 a fost refăcut acoperișul. În anul 1885 pereții din interior au fost vopsiți în culoare de ulei În această
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]