10,096 matches
-
a fost stabilit doar pentru afecțiunile determinate monogenic. Pentru cele mai multe dintre afecțiunile autoimune se consideră că se transmite predispoziția pentru boală și că aceasta este determinată oligo- sau poligenic. a)Bolile autoimune determinate monogenic reprezintă doar o mică parte din spectrul bolilor autoimune. Dintre aceste afecțiuni sunt considerate următoarele:- Sindromul limfoproliferativ autoimun este determinat de mutații în gena Fas sau în gena care codifică pentru receptorul Fas și este transmisă pe model autozomal dominant. În condiții fiziologice produșii acestor gene limitează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fi deletate sunt localizate foarte apropiat). Dimensiunea și localizarea deleției contribuie la înțelegerea heterogenității acestei afecțiuni congenitale. La cei mai mulți pacienți (85-90%) au fost identificate mutații de novo, iar în 10-15% dintre cazuri, sidromul 22q11 este transmis pe model autozomal dominant. Spectrul larg de manifestări fenotipice și heterogenitatea clinică a bolii împiedică stabilirea precisă a incidenței bolii (incidența estimată: 1/2 000 - 1/6 000 indivizi). În SUA se consideră că sunt aproximativ 130 000 indivizi cu sidromul deleției 22q11. Diagnosticul genetic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
C ș.a.m.d. Numai că, la nivelul întregii populații umane se constituie o colecție enormă de alele HLA, ceea ce este în contrast cu diversitatea moleculelor imunoglobulinice și a receptorilor celulelor T, pentru care într-un singur individ poate fi produs un spectru enorm și divers de receptori de antigene, prin recombinarea segmentelor genice și prin mutație somatică. Deoarece, în populația generală există multe alele HLA, cele mai multe persoane neînrudite poartă două alele diferite într-un anumit locus genic și sunt heterozigote. Indivizii care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diagnosticul molecular, starea de homozigot (bolnav) sau heterozigot (purtător) pentru talasemie, se identifică mutația exactă care a produs boala și se stabilește prognosticul bolii talasemice. Prin aplicarea cu succes a acestor metode și in tara noastră s-a reușit caracterizarea spectrului de mutații atât pentru β-talasemie, cât și pentru α- și δβ-talasemie din populatia Romaniei, spectru ce se completează mereu cu noi date. 16.1.7. CERCETĂRI ORIGINALE ÎN POPULAȚII TALASEMICE DIN ROMÂNIA Următoarea etapă este efectuarea electroforezei de hemoglobină și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care a produs boala și se stabilește prognosticul bolii talasemice. Prin aplicarea cu succes a acestor metode și in tara noastră s-a reușit caracterizarea spectrului de mutații atât pentru β-talasemie, cât și pentru α- și δβ-talasemie din populatia Romaniei, spectru ce se completează mereu cu noi date. 16.1.7. CERCETĂRI ORIGINALE ÎN POPULAȚII TALASEMICE DIN ROMÂNIA Următoarea etapă este efectuarea electroforezei de hemoglobină și eventual a cromatografiei cu lichide de înaltă performantă (HPLC). Aceste analize indică valori scăzute pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diagnosticul molecular, starea de homozigot (bolnav) sau heterozigot (purtător) pentru talasemie, se identifică mutația exactă care a produs boala și se stabilește prognosticul bolii talasemice. Prin aplicarea cu succes a acestor metode și în țara noastră, s-a reușit caracterizarea spectrului de mutații, atât pentru β-talasemie (Talmaci și colab., 2004), cât și pentru α- și δβ -talasemie (Talmaci și colab., 2007) din populația României. Acest spectru de mutații β-talasemice se completeaza mereu cu noi date (Talmaci și colab., 2005; Cherry și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Prin aplicarea cu succes a acestor metode și în țara noastră, s-a reușit caracterizarea spectrului de mutații, atât pentru β-talasemie (Talmaci și colab., 2004), cât și pentru α- și δβ -talasemie (Talmaci și colab., 2007) din populația României. Acest spectru de mutații β-talasemice se completeaza mereu cu noi date (Talmaci și colab., 2005; Cherry și colab., 2006; Dan și colab., 2007). Până în acest moment, în populația talasemică din România s-au identificat 15 mutații în gena β-globinei, mutații ce determină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
IVSI-6, și IVSII-745 in haplotipurile I, VI și, respectiv, VII. Pe de altă parte, puținele haplotipuri găsite a fi asociate cu aceste trei mutații sunt date de evenimente de recombinare/conversie și propune ipoteza originii lor vechi în România. Cunoașterea spectrului mutațional al unei țări este necesară pentru sfatul genetic, screening-ul purtătorilor și stabilirea unui program comprehensiv de diagnostic antenatal. Până când vor fi disponibile tratamente necostisitoare și eficiente, prevenirea va avea un impact major asupra povarei hemoglobinopatiillor din întreaga lume. Odată ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
42 datând din zilele imediat următoare revoluției și asociat cu strângerea de semnături pentru desființarea PCR cer dizolvarea partidului comunist; nr. 130 exprimă folcloric, iar nr. 131 categoric politic, ideea regimului comunist criminal. În jurul acestei revendicări radicale, se organizează un spectru destul de articulat de exigențe politice: "pluralism și democrație" (nr. 1, 40, 52, 58, 112), "alegeri libere" (48, 72), "libertate" (49, 54, 78, 96, 105, 123 cu varianta "România liberă", nr. 61, 112). Doar câteva texte permit o interpretare restrictivă "libertatea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
autoritariste". Raport Final al Comisiei Prezidențiale pentru analiza regimului comunist în România, decembrie 2006, p. 62746 În Polonia, apoi în Cehoslovacia și Ungaria, primele alegeri cu adevărat libere, chiar dacă negociate, au fost dovada incontestabilă a voinței majoritare, de la dreapta la stânga spectrului politic, de a rupe orice legătură cu comunismul și de a regăsi, pe cât posibil, vechiul cadru al democrației parlamentare antebelice și al unei societăți burgheze, mai mult sau mai puțin modernizate. În România acea Românie care își cucerise libertatea printr-
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
magistrați specializați în fraude economice și corupție, cu o infrastructură încă insuficientă, aceste carențe se resimt până azi în funcționarea justiției. Corupția este un fapt de netăgăduit în societatea românească așa cum e un dat constant al societăților post-comuniste, urmând un spectru descrescător dinspre est spre vest, cu o cotă explozivă în Rusia și Ucraina, atenuându-se apoi cu cât privim către Europa Centrală. Pe această hartă a afacerilor ilicite, România și Bulgaria au devenit mult prea vizibile în decursul procesului de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
folosite la început (de exemplu, unele concepte din interviuri). Conceptele tehnice fie vor fi create prin categorizarea conceptelor sensibile fie vor fi împrumutate din diferite teorii. Conceptele cheie oferă un acces la fel de larg ca și întrebările cercetării la un posibil spectru al proceselor relevante în domeniu investigat, putând constitui astfel punctul de plecare al cercetării. Acestea uneori pot veni din răspunsurile subiecților noștri. Glaser și Strauss (1967, p. 38) le numesc "concepte analitice sensibile". După cum pot fi conceptele "tehnice" din literatura
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
realizează investigarea anumitor probleme, mai ales cele care vizează opinia publică, a impus ancheta în cercetarea sociologică. Dar în fața avalanșei de "sondaje de opinie publică", care de multe ori sunt făcute în mod simplist și diletant, trebuie să știm că spectrul de lucru al anchetei nu se reduce la această formă, ea având un evantai de probleme de cercetat mult mai mare. Din punct de vedere tehnic ancheta are două variante fundamentale: ancheta directă sau orală și ancheta indirectă sau în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau să înțeleagă o structură socială. Stratificarea socială. Alături de faptul că reprezintă suportul așteptărilor diferite, rolurile variate poartă recompense diferite. Ocupațiile diverse au niveluri distincte ale prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor economice. Toate acestea generează un sistem al inegalității numit stratificare socială si reprezintă o parte importantă a structurii sociale. Stratificarea socială este legată în parte de diviziunea muncii dintr-o societate, după cum există și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Probele de evaluare a rezultatelor școlare la matematică măsoară performanțele atinse de fiecare elev în formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programă, specificate în matricea de evaluare și în descriptorii de performanță. Exemplele care urmează încearcă să ofere un spectru cât mai larg de modalități de a organiza procesul de evaluare la clasa a IV-a. 1.Unitatea de invățare Numerele naturale strategii evaluative În unitatea de învățare, cu tema Numerele naturale, ce s-a desfășurat pe parcursul celor 12 ore
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
și cu un grad de dificultate mărit. Probele de evaluare administrate au demonstrat că se impun modalități diferite de evaluare în fiecare moment al demersului didactic, acest fapt constituind o premisă pentru dezvoltarea capacităților și competențelor prevăzute de programă. Un spectru cât mai larg de modalități de evaluare oferă cadrului didactic informații prețioase despre evidențierea progresului sau diagnosticarea lacunelor. Activitatea de învățare-aplicarea algoritmului de calcul al împărțirii, urmărește obiectivele de referință 1.4 ,4.1, vizând în special recunoașterea situațiilor concrete
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
în special recunoașterea situațiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operațiilor de împărțire. Terminologia specifică precum și algoritmul de calcul sunt premisele cognitive de la care pleacă traseul didactic propus. Gama de exerciții cu care am lucrat încercat să cuprindă un spectru cât mai larg de modalități de rezolvare. Fișa de lucru 1 poate fi administrată în orice moment al traseului didactic urmărind să asigure feedback-ul dintre cunoștințele anterioare și cele noi. Rezultatele au fost înregistrate și discutate pe larg cu
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
ar fi putut duce la realizarea practică a solidarității: calea legislativă a unei solidarități garantate de către stat și calea asociativă (sub aspectele sale cele mai eterogene: sindicate, cooperative, asociații) a solidarității între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă ar putea organiza propriile legături de solidaritate doar pe resursele sale asociative. Doar un serviciu public, preocupat de interesul general, părea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane, adică evitarea confruntării punctelor de vedere politice în determinarea alegerilor publice. Ar fi putut fi altfel? Nu ar fi fost prea riscant să se conceapă o acțiune publică care să integreze exprimarea conflictelor, atâta timp cât antagonismele epocii erau violente și spectrul războiului civil se ivea la cel mai mic diferend social? Atunci când luptele sociale iau un nou avânt, începând cu 1890 amintește Patrick Bruneteaux -, ele reprezintă o provocare pentru un regim care nu a putut rezolva nicicum "problema socială". Revendicările muncitorilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o urbanizare stagnantă, condamnată să rămână și ea neterminată?" (vezi C. Bachmann, N. Leguennec, op. cit., 1996, pp. 254-255). Capitolul 4 Echiparea și animarea urbanului în numele unei noi idei despre democrație Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate Spectrul "depolitizării" La începutul anilor 1960, în revistele politice nu se scria decât despre redescoperirea democrației 213. Potrivit concepției sale clasice, aceea a democrației reprezentative, Parlamentul reprezenta opinia publică: el era responsabil de alegerile pe care guvernul avea datoria să le
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor politice, cetățenii riscă să se lase în seama "experților" pentru a putea decide asupra orientărilor economice și sociale. Apare astfel spectrul profeției lui Tocqueville despre o societate care așteaptă totul de la stat și nu se consideră responsabilă de nimic. Oricare ar fi unghiurile de atac, problemele depolitizării se învârt în jurul uneia centrale: cum se poate face ca modernizarea necesară a politicii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
solidaritate" etc. sunt măsuri care lipsesc din spațiul politic, unde finalitățile lor ar trebui deliberate. Ar trebui de asemenea regândite modalitățile și condițiile de punere în aplicare a acestora, renegociate și puse în act angajamentele reciproce considerate sustenabile, chiar sub spectrul aplicării de sancțiuni, evaluate efectele. Atâta timp cât perimetrele adecvate aplicării politicii locuințelor (aglomerații urbane, bazine de habitat) nu vor beneficia de autoritate politică suficientă, atâta timp cât autoritățile nu vor fi reprezentative pentru ansamblul indivizilor implicați, inclusiv pentru cei expulzați din locuințe, aceste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la paroxism ceea ce prevăzuse Tocqueville 522 -, se pare că se traduce astăzi mai puțin prin dezvoltarea ipocrită a jocurilor diferențelor, descrise odinioară de Pierre Bourdieu 523, cât prin înmulțirea comportamentelor de evitare. Din moment ce mobilitatea socială devine mai curând asociată cu spectrul declasării sociale decât cu speranța promovării, această logică a evitării se potrivește cu restabilirea unor bariere între indivizi și teritorii urbane pe care hegemonia claselor mijlocii în societate părea să le fi dărâmat. Soliditatea acestor bariere se poate măsura prin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Reversul voluntarismului urban al statului / 162 Falimentul urbanismului progresist / 162 Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" / 164 Capitolul 4. Echiparea și animarea urbanului în numele unei idei noi idei despre democrație / 171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ființează pe o axă graduală, și oricare stat se poate apropia, în cel mai bun caz, de idealurile liberale. Exprimându-ne în termenii lui Wendt, democrațiile liberale nu sunt kantieni puri. În consecință, forțele sistemice acționează asupra tuturor unităților din spectrul centru-periferie, indiferent de statutul lor politic formal. Astfel, chiar statele cu o constituție liberală sub aspect formal pot să adopte preferințe ce reflectă fie practici competitive privind securitatea, fie orientări economice mercantiliste. În mod similar, statele cu o orientare formală
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]