10,656 matches
-
Spargerea muntelui pentru realizarea tunelului ar duce la inundarea orașului. Totuși, specialiștii nu confirmă existența acestui ochi de apă. Pe aleea de sub Tâmpa, printre băncile de lemn, se găsește și o bancă mică, săpată în piatră. Se spune că această stâncă s-a prăvălit din înălțime, îngropând sub ea doi amanți care stăteau îmbrățișați în acel loc. Acest lucru este atestat documentar, în 1817, precum și numele Anei Maria care a fost omorâtă de pietroi. În 19 august 1946 pădurea de pe Tâmpa
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), flămânzică ("Draba nemerosa"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), vinariță ("Asperula odorata"), steliță vânătă ("Aster amellus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), sânziene albe ("Galium
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
a prezentato- pe fiica sa, Aethra. Dimineața, Egeu a aflat că Aethra era fiica lui Piteu și a înțeles ce s-a întâmplat. Egeu i-a spus acesteia că va lăsa o sabie și o pereche de sandale sub o stâncă mare din Troezen și, de va fi să nască un fiu, acesta era hărăzit să ridice aceste obiecte atunci când va fi la o vârstă care să-i permită să călătorească la Atena. I-a cerut ca fiul ei să călătorească
Egeu () [Corola-website/Science/303280_a_304609]
-
Tezeu, care a fost crescut la Troezen de Piteu. Aethra și Piteu i-au ascuns numele tatălui său, iar Piteu chiar a răspândit zvonul că tatăl copilului ar fi zeul Poseidon. Când Tezeu a crescut, Aethra l-a condus la stâncă și i-a spus adevărul despre tatăl său. Tezeu a ridicat cu ușurință stânca, a luat sabia și sandalele și a pornit spre Atena. Medea a aflat că Tezeu, adevăratul moștenitor al lui Egeu, se îndreaptă spre Atena. I-a
Egeu () [Corola-website/Science/303280_a_304609]
-
ascuns numele tatălui său, iar Piteu chiar a răspândit zvonul că tatăl copilului ar fi zeul Poseidon. Când Tezeu a crescut, Aethra l-a condus la stâncă și i-a spus adevărul despre tatăl său. Tezeu a ridicat cu ușurință stânca, a luat sabia și sandalele și a pornit spre Atena. Medea a aflat că Tezeu, adevăratul moștenitor al lui Egeu, se îndreaptă spre Atena. I-a spus lui Egeu că Tezeu este un dușman, care râvnește la tronul său. Tot
Egeu () [Corola-website/Science/303280_a_304609]
-
aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 24 ha. are zone lipsite de pădure, cu pereți stâncoși de o splendoare aparte prin ale lor coaste de andezit-bazalt. Peretele de stâncă are înălțimea de 75 metri. O mare trenă de grohotiș, formată din fragmente ale coloanelor de rocă desprinse din masivul de piatră... este impresionantă în sine, atât prin masa uriașă acumulată aici cât și prin dimensiunea acestor coloane căzute. Există
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
trecând prin Zlatna traversând Pasul Bucium (915 m) până la satul Cerbu (situat la 6 km sud-vest de Abrud) la 7 km depărtare se află comuna Bucium (sinonim instrumentului muzical "tulnic" folosit de păstorii din regiunile de munte). Denumirea grupării de stânci alcătuite din coloane de bazalt, neacoperite de vegetație și cu o înălțime de 1169 m, având la poalele masivului grohotiș, provine din faptul că desprinderea unei pietre din masiv produce prin cădere un zgomot asemănător tunetului („Detunata”). Istoric vorbind, în
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
puterile castei. Ei, fie că erau preoți indieni, egipteni sau greco-romani, au ajuns să posede cunoștințele științifice ale omenirii, dețineau calculele calendarelor, prevedeau timpul și eclipsele. Vrăjitoria apare încă din paleolitic. În desenele rupestre din peștera Trois-Freres (Franța) sau de pe stâncile din Tassili (Sahara) apar imaginile unor vrăjitori străvechi în exercițiul activității lor, total asemănători cu cei din zilele noastre la populațiile subdezvoltate. Imaginile din peșteră arată un vrăjitor deghizat într-un animal ciudat, semănând cu un iepure având coarne de
Vrăjitorie () [Corola-website/Science/303308_a_304637]
-
pollachius) Limandă (Limanda limanda) Sepie (Sepia officinalis) Biban comun (Dicentrarchus labrax) Cambulă (Platichthys flesus) Limandă limbă de mare (Microstomus kitt) Rechin cu spini (Scyliorhinidae) Cambulă cenușie (Glyptocephalus cynoglossus) Zeus (Zeus faber) Moluscă (Chlamys opercularis) Scoică multicoloră (Chlamys varia) Chefal de stâncă (Mullidae) Barbun cenușiu (Mugilidae) Grenadier (Nezumia spp., Trachyrhynchus spp., Malacocephalus spp.) Trichiuridae Pește undițar (Lophiidae) Vulpi de mare și cocoși de mare (Rajidae) Sparide (Sparidae) Calcan comun(Psetta maxima) Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Plătică (Bramidae, Berycidae) Murenă (Conger conger) Sparide (Sparidae, cu excepția Spondyliosoma cantharus) Specii de pești de stâncă (Scorpaenidae) Limbă de mare (Microchirus acevia, Microchirus variegatus) Phycis blennoides (Phycis spp.) Drac de mare (Trachinidae) Rândunică de mare (Triglidae) Picareli (Centracanthidae) Caracatiță (Octopus vulgaris, Eledone cirrosa) Pește buzat (Labridae) Crevete (Aristeus antennatus, Aristaeomorpha foliacea, Parapenaeus longirostris) x x x
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
x x x x x x x x x x x x x x Sepie (Sepia officinalis) Grenadier (Malacocephalus spp., Nezumia spp., Trachyrhynchus spp.) Rechin cu spini (Scyliorhinidae) Moră comună (Mora moro) Homar plaț(Galatheidae) Zeus (Zeus faber) Chefal de stâncă (Mullidae) x x x x x x x x x x x x x x Toate celelalte organisme marine x ANEXA III UNELTE REMORCATE: Sectorul CIEM IXa la est de 7°23'48'' longitudine V Game de dimensiuni ale ochiurilor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
capturi valabile în cazul utilizării unei singure game de dimensiuni ale ochiurilor de năvod Specii-țintă Gama de dimensiuni ale ochiurilor de năvod (mm) 40 - 54 ≥55 Procentul minim de specii-țintă 60% (1) Nu Barbun cenușiu (Mugilidae) Sparide (Sparidae) Chefal de stâncă (Mullidae) Rândunică de mare(Triglidae) Drac de mare (Trachinidae) Pește buzat (Labridae) Phycis blennoides (Phycis spp.) Limbă de mare triunghiulară (Dicologoglossa cuneata) Cambulă pătată (Citharus linguatula) Murenă (Conger conger) Crevete mantis (Squilla mantis) Crevete (Parapenaeus longirostris, Pandalus spp.) Calmari (Ommastrephidae
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
de năvod Specii 10 - 30 mm 50 - 70 mm 90 - 99 mm 100 - 119 mm 120 - 219 mm ≥ 220 mm Sardină (Sardina pilchardus) Anghilă (Anguilla anguilla) Șprot (Sprattus sprattus) Stavrid (Trachurus spp.) Hering (Clupea harengus) Macrou (Scomber spp.) Chefal de stâncă (Mullidae) Zărgan (Belone belone) Biban comun (Dicentrarchus labrax) Barbun cenușiu (Mugilidae) Limandă (Limanda limanda) Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) Merlan (Merlangius merlangus) (2) Cambulă (Platichthys flesus) Limbă de mare comună (Solea vulgaris) Cambulă (Pleuronectes platessa) Sepie (Sepia officinalis) Cod (Gadus morhua) Polac
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
buzat curcubeu (Coris julis) Bops (Boops boops) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Crevete (Penaeus spp.) Crevete mantis (Squilla mantis) Chefal de stâncă (Mullidae) Limbă de mare triunghiulară (Dicologoglossa cuneata) Pește buzat (Labridae) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Stavrid (Trachurus spp.) Macrou (Scomber
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
spp.) Macrou (Scomber spp.) Capelin (Trisopterus luscus) Sepie (Sepia officinalis) Rândunică de mare (Triglidae) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Sparide (Sparidae) Specii de pești de stâncă (Scorpaenidae) Limbă de mare (Microchirus acevia) Calmari roșu nordic (Ommatostrephidae) Murenă (Conger conger) Phycis blennoides (Phycis spp.) Calcan mic (Scophthalmus rhombus) Drac de mare (Trachinidae) Picareli (Centracanthidae) x x x x x x x x x x x x x
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
acanthias spp. Sardină Sardina pilchardus Cambulă Pleuronectes platessa Polac Pollachius pollachius Cod sărac Trisopterus minutus Capelin Trisopterus luscus Crevetă Palaemon spp. Moluscă Chlamys opercularis Pește buzat curcubeu Coris julis Scoică-brici Ensis spp., Pharus legumen Specii de sebasta Cepolidae Chefal de stâncă Mullidae Specii de pești de stâncă Scorpaenidae Cod negru Pollachius virens Somon Salmo salar Salmonide Salmonidae Pești lance Ammodytidae Sardină Sardina pilchardus Scoică Pecten maximus Biban comun Dicentrarchus labrax Sparide Sparidae Păstrăv de mare Salmo trutta Bivalve Ruditapes philippinarum Crevetă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
Pleuronectes platessa Polac Pollachius pollachius Cod sărac Trisopterus minutus Capelin Trisopterus luscus Crevetă Palaemon spp. Moluscă Chlamys opercularis Pește buzat curcubeu Coris julis Scoică-brici Ensis spp., Pharus legumen Specii de sebasta Cepolidae Chefal de stâncă Mullidae Specii de pești de stâncă Scorpaenidae Cod negru Pollachius virens Somon Salmo salar Salmonide Salmonidae Pești lance Ammodytidae Sardină Sardina pilchardus Scoică Pecten maximus Biban comun Dicentrarchus labrax Sparide Sparidae Păstrăv de mare Salmo trutta Bivalve Ruditapes philippinarum Crevetă Penaeus spp. Cod argintiu Gadus argenteus
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
se întinde pe o suprafață de 50 de hectare. Aceasta rezervație este situată la o altitudine medie de 1200 m, punctul cel mai înalt al Crestei are 1450 m, fiind considerat vârful propriu zis. Este caracterizată printr-o grupare de stânci ascuțite cu o formă crenelata întinzându-se pe o lungime de 200 de m pe direcția NV - SE. Denumirea este dată de localnici datorită aseamănării crestei privite dintr-un anumit unghi cu o creasta de cocos. La baza Crestei se
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]
-
figurativa și vexata a realității pentru a preconiza o artă liberă de toate detaliile inutile și bazată pe conștiința formei pure...” „Atelierul lui Guguianu din București e plin de torsuri, Victorii și Venere cât podul palmei, care însă deabia așteaptă stâncă de granit sau bucată de marmora pentru a creste în ele, generos, ca niște ouă de vultur din care ies brusc aripi. Tandru cântăreț al femeii, sculptorul șlefuiește îndelung formele, savant stilizate și esențializate, ce păstrează însă în lujerul trupului
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
și isprăvind cu din nou nemurirea, ceea ce înseamnă, cu Apostu, Irimescu și Anghel și cu toți cei ce vor șui în eposul neamului românesc. Marcel Guguianu vine din pietrele României și va urca în Munții Carpați, al acestei țări, ca stâncă detunata pe care o vor tăia cu dragoste și suferința toți sculptorii viitorimii numiți de Dumnezeu. Marcel e de marmură, de cântec și vin băut cu copii din flori. Marcel sunt eu, tu, el și noi înșine. Dincolo de frumusețea lui
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q. polycarpa" Schur (gorun ardelenesc), "Q. cerris" L.(cerul). Dintre speciile exotice menționăm: "Q. suber" (stejar de plută), "Q. ilex" (stejar de stîncă). Scoarța de stejar are proprietăți astringerite, hemostatice și antiseptice. Decoctul se poate utiliza extem ca pansament pentru răni supurante și pentru ameliorarea stomatitelor. Castanea sativa Mill. (castanul comestibil) are amenți masculi erecți, iar florile femele sunt grupate cîte trei și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
compuse, iar florile dispuse în cime, sunt pe tipul 5, heterochlamidee, cu gineceu din două carpele concrescute numai în partea inferioarâ. Fructul este o capsulă sau o polifoliculă. Saxifraga paniculata Mill. (ochii șoricelului) este o specie perenă, care trăiește pe stînci calcaroase din etajul montan superior și alpin. Are frunze spatulate, rozulare, pe margini cu depuneri de CaCO3 (exudat prin hidatode). Florile sunt albe, grupate în raceme, iar fructul o capsulă. Multe specii din familiile Saxifragaceae și Crassulaceae sunt considerate ca
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
grupate în raceme, iar fructul o capsulă. Multe specii din familiile Saxifragaceae și Crassulaceae sunt considerate ca plante ornamentale decorative deosebit de valoroase. Sunt plante erbacee sau frutescente, cu frunze groase, cămoase, în care se acumulează apă. Trăiesc mai ales pe stânci, în locuri uscate și se înmulțesc frecvent pe cale vegetativă (prin rizomi sau muguri aerieni). Florile sunt bisexuate (sau unisexuate), actinomorfe, grupate în cime, cu piese florale în număr variabil, libere; fructul este o polifoliculă cu semințe mici. Speciile genului Sempervivum
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
iar florile sunt bisexuate. S. maximum (L.), crește pe coaste pietroase, stâncării, în rariști de pădure, nisipuri, din silvostepă pînă în etajul molidului. S. acre L. (iarbă de șoaldină), specie perenă, sporadică de la cîmpie pînă în etajul fagului, crește pe stînci, ziduri, nisipuri. Folosită în medicina populară ca emetic, febrifug, antiepileptic și în scorbut (aplicații locale pe gingii). Aici sunt încadrate unele familii de plante cu nutriție mixtă (fotosintetică și în același timp heterotrofă, carnivoră). Descompun corpul unor insecte mici și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu acoperiș de frunze, prevăzute chiar și cu vetre, spațiu pentru dormit, activități domestice sau evacuare. Se constată o creștere a densității și o oare-care stabilitate într-un anumit loc. În aceeași vreme, în continuare, erau folosite și adăposturi sub stânci. Apare, totodată, tendința de concentrare a grupurilor umane și de revenire periodică în același loc. În paleloliticul târziu au început să apară corturi realizate din piei întinse peste stâlpi de lemn sau colți de mamut. Taberele se mutau pe măsură ce locuitorii
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]