10,783 matches
-
încă foarte vii în conștiința contemporanilor. Sunt evocate pe larg întâmplări legate de actul „unației” de la 1701, prin care o parte a Bisericii Ortodoxe din Transilvania devenea dependentă de cea Catolică. Trădarea preotului Atanasie, principala unealtă în mâna oficialităților, îi stârnește lui T. o indignare furioasă și determină alcătuirea a două capitole lirice: Plângerea oilor în mijlocul lupilor și, în versuri, Arăta-vom și alte ale lui Atanasie stihuri. Cu anul 1713 se reia pomelnicul preoților din Șchei, a căror activitate este
TEMPEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290130_a_291459]
-
vreme nu se pune problema judecății de valoare, discursul critic astfel gândit și practicat este mai mult decât acceptabil. Dificultatea apare când criticul trebuie să spună da sau nu despre o carte. Spune aproape mereu da și face analogii care stârnesc mirarea cea mai mare. Îi place, de exemplu, o carte a lui Gheorghe Iancovici și, prezentând-o, o raportează la Gide, Malraux, Valéry. Pe Magdalena Ghica o compară cu Shakespeare, deloc cunoscutul Cornel Marandiuc îi pare mai comunicativ decât Truman
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
cealaltă extremă, coloși agresivi, ca elefanții și, în secvențe care își au trepidația lor, „monștrii apelor”, hipopotamii și crocodilii. Cu mic, cu mare, necuvântătoarele africane răspund prompt la apelul unui povestitor care nu mai știe ce pățanii să înșire ca să stârnească și să întrețină interesul. Un ingredient ar fi trebuit să fie și umorul. Dar incidentele ce se vor comice nu au nici un haz. Alte cărți ale lui T.-R., cele despre Spania (Nopți barceloneze, diferită ca factură, are iz de
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
de redacție, format acum din Ștefan Afloroaei, Al. Andriescu, Emil Brumaru, Al. Călinescu, Liviu Leonte, Paul Miron, Dan Petrescu și Al. Zub. Cu alt puls, vie, bătăioasă, fără complexe provinciale, revista nu trece neobservată. Îndeosebi editorialele semnate de Liviu Antonesei stârnesc polemici aprinse în presa culturală din România. Dintre acestea pot fi amintite câteva din anii 2002 și 2003: Delict: poezia! Despre poezie, libertate și represiune, Păguboasa moștenire a Securității, Chestiunea universitară. Din octombrie 2003 editorialele sunt scrise de redactorul-șef
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
proveniența lor, se conjugă, ducând la slăbirea regimului sau a statului. Ele se pot transforma în amenințări la adresa stabilității internaționale. Intervențiile puterilor europene împotriva Franței după momentul 1789 sau a Rusiei bolșevice în timpul războiului civil au fost generate de teama stârnită de statele revoluționare, care puneau în pericol ordinea politică internă a altor actori prin exportul ideologic practicat. Amenințările de ordin politic sunt făcute atât la adresa legitimității interne, cât și a celei externe, a recunoașterii de către ceilalți actori. Folosind terminologia lui
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
refuzul Statelor Unite de a ratifica Protocolul de la Kyoto 1 (de limitare a emisiilor de gaze poluante), din cauza impactului asupra economiei sau testele nucleare franceze din Pacific din 1996 (făcute în scopul creșterii încrederii în instrumentul militar al statului), ce au stârnit reacții adverse datorită impactului asupra mediului presupus de decizia autorităților de la Paris. Amenințările la adresa securității nu rămân, de regulă, cantonate într-un anume sector. Ele se conjugă și, de multe ori, se potențează reciproc. Tensiunea, deseori cu accente de violență
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
sugerează trăsăturile morale ale tânărului. "Gheorghiță era un flăcău sprâncenat", cu ochi adânci ca ai Vitoriei și nu prea vorbăreț, dar când "întorcea un zâmbet frumos ca de fată", cu mustăcioara abia mijită, emana timiditate și un farmec deosebit care stârnea admirația mamei. Inteligent, el își cunoaște bine mama, observă toate schimbările care se petrec cu dânsa și, deși sfios și supus, el îi ghicește toate gândurile. Devenirea sa ca bărbat se face o dată cu veghea din râpă a osemintelor tatălui său
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan, eroina din Baltagul" sadovenian, cu care are numeroase asemănări, măicuța bătrână stârnește admirația și prețuirea cititorului. Portretul baciului și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind întruparea unui Făt-Frumos și a bătrânei grijulii, îndurerată după cei plecați de acasă. Astfel, atmosfera de basm, sugerată prin peisajul mirific realizat în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tendința acestei petițiuni, o vom prezenta adunării legislative. C.D. Stourdza, V. Pogor, M. Costachi, general N. Mavrocordat, Iacob C. Negruzzi, G. Stourdza, Gh. Racoviță, T. Maiorescu, Dimitrie Corne.“ 39 Acest program, care a purtat numele de „Petiția de la Iași“, a stârnit o mare agitație și a fost aprig combătut de către liberali. De câte ori liberalii se ciocneau cu Petre Carp, cu Titu Maiorescu sau cu vreun altul dintre subscriitorii Programului, întotdeauna le reaminteau că sunt partizanii pedepsei cu moartea, ai colonizării țării cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se amesteca vorbele franceze printre cele române. Albina di Rhona a fost o foarte frumoasă dănțuitoare, de ea s-a amorezat Ion I.H. Heliade Rădulescu făcând excese până ce a căzut în demență. Pentru dânsa a scris o poezie, ce a stârnit multă curiozitate atunci, poezie în care declinul marelui literat era foarte accentuat. Această poezie începea cu versul: „Esci bellă Seraphito, belissimă-ntre toate“. Etc. etc.83 sala ateneului Societatea Filarmonică Română Anul allu II-lea Duminică la 18 Aprilie 1871 5
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
et danse tout à la fois“ - scria Ordinea, nr. 57/1866). Intrând în conflict cu Comitetul teatral, în toamna anului 1869, în legătură cu angajarea artistei engleze, Heliade își va da demisia din Comitet la 6/18 noiembrie 1869, fapt care va stârni unele comentarii în presa vremii (v. Do cumente și manuscrise literare, alese, publicate, adnotate și comentate de Paul Cornea și Elena Piru, Ed. Academiei, București, 1967, p. 187 și nota 7, p. 204). programma Partea I 1. Uvertura din Prometeu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu chipul lui în cap și n-am mai ezitat. Eram liberal. Cu câtă ușurință se dau conștiințele tinere. Din ziua aceea am devenit și eu militant (?) liberal în rândurile colegilor mei liceeni. Ziarele din Paris aduc o știre care stârnește interes în cercurile boierești din București: principele Gheorghe Bibescu, fiul fostului domnitor al Munteniei, Gheorghe Bibescu, a avut o întâlnire cu spada la Montralont, cu principele de Beauffremont. Principele de Beauffremont a fost greu rănit la piept. Motivul duelului: o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
între alte piese, și o satiră politică intitulată: Haine vechi sau Zdrențe politice. Seara, comitetul interzice lui Millo să joace satira, sub cuvânt că este indecentă și slujește drept pugilat politic. Dar sala gemea de public, fiindcă tocmai această bucată stârnise marea curiozitate a amatorilor. După jucarea celorlalte bucăți, tocmai când publicul era mai nerăbdător, Millo apare pe scenă și anunță că i s-a interzis jucarea „Zdrențelor“. În sală izbucnește un mare huiet! Publicul aplaudă, fluieră, strigă și cere ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Cozia, dans laquelle il subissait sa peine“ - Alexandru Odobescu, Opere, vol. IV, Tezaurul de la Pietroasa, ediție îngrijită de Mircea Babeș, Ed. Academiei, București, 1976, p. 63/145). Furtul „Cloștii cu pui“ într-o noapte viscoloasă din noiembrie 1875 a stârnit senzație în București, nemaipomenita întâmplare ajungând peste câteva zile, la începutul lunii decembrie chiar și pe scenă: Pantazi Ghica avea să compună o „canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu mare succes în sala Walhala de I.D. Ionescu, iar echipa de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
preț, pe capră un vizitiu în livrea scânteietoare de argintărie, viitoarea societară a Teatrului Național străbătea în fiecare zi Podul Mogoșoaiei (de la 1878 Calea Victoriei) spre a se duce să se arate la Șosea. Pe tot parcursul planturoasa ei frumusețe blondă stârnește exclamații de admirație. Teatrul de vară, cel mai căutat - unicul teatru de vară - este grădina Union-Suisse. Popicăria unei Societăți elvețiene este instalată într-o căsuță scundă, având și-o oarecare grădină în față, pe locul ocupat astăzi, în strada Câmpineanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
amoroase, cu plecări și bîrfe, cu muzică, dans, transpirație, fum de țigări și mirosuri de resturi de mîncare, cu sticle goale așezate ca la popicărie, urît, obositor... * Totul trebuie spus dintr-o răsuflare, indiferent la reacțiile pe care le vei stîrni, ca și cum ai fi singur pe lume, altminteri emoția se subțiază, vorbele expresive se tocesc, impulsul de a le nota dispare. Sînt zile în care venele îți sînt pline de ură și dușmănie, cu un sînge (mi-l imaginez) negru, bolborositor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui Mircea Vintilă, „Desșeuatule”) e cel mai important om din univers”! Emul al lui Țopescu în dragostea față de cabaline, poetul e bombastic și în acest domeniu. Spuse de altcineva - fără temperament, alb - astfel de „cogitațiuni” ar părea caraghioase și ar stîrni rîsul. Tunate de el, impresionează! *Din nou impresii contradictorii despre Eugen Barbu, pe care l-am văzut la televizor în această după-amiază (9 aprilie ’83). Puterea sa e construită pe un aplomb neobișnuit. „Somat” să fie spontan de aparatul de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
română: „Cine mai e în redacție?” El i-a răspuns: „Cutare, Cutare și... Constantin Călin”. „Cum crezi că a comentat, cînd ți-a auzit numele?...” M-a privit și i-a privit și pe ceilalți, să vadă dacă le-a stîrnit curiozitatea. „Cînd eram studentă, i-am citit - i-a declarat profesoara - un articol în care îl înjura pe profesorul Agavriloaiei. De atunci, am refuzat să mai citesc vreun rînd cu semnătura sa...” „Ai scris un asemenea articol, că eu nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care l-a prefațat. Ce admiră ea? Faptul că autorul a scris „cele mai multe piese despre omul contemporan”, că „a înțeles femeia” (și a dat exemplu pe Roxana din Casa noastră). Eroinele lui G. Îi evocă Norele lui Ibsen. Exagerările au stîrnit rîsul unei părți a asistenței (din care, bineînțeles, am făcut și eu parte). Unii au avansat ipoteza că e amorezată de jupîn. „Intrigi!”, am zis, refuzînd să comentez acest capitol. * Am discutat cu Liviu Dănceanu, un compozitor dintre cei mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
asta...” „Să mă supăr?”, s-a prefăcut mirat, zîmbind pe sub mustață, doctorul. „Nu-mi dă voie tema!” Scena e caracteristică nu numai pentru lipsa de convingere a celor doi, ci și pentru duplicitatea la care sînt constrînși numeroși intelectuali. *A stîrnit haz în redacție gluma (un joc de cuvinte) lui Costin: „Cine vorbește prea mult dă de băut; cine vorbește prea puțin dă de bănuit!” Sporici a rîs și el, însă, după ce s-a terminat ședința, auzind pe cineva că o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ce nu ți trimiteai „materialele” acolo? Oriunde aș fi încercat, ar fi trebuit să-mi motivez trimiterea. Sau ar fi trebuit să recurg la procedeul, cu care eram în dezacord, do ut des. Mai devreme ori mai tîrziu, aș fi stîrnit discuții și aș fi fost blocat. A patra: puteai - se va zice iarăși - să-ți vezi de studiile tale de istorie literară. Da’ de unde! O plecare la Arhive sau la Biblioteca Județeană era considerată abatere de la program: condica de prezență
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
asemenea unități, cînd cei mai mulți dintre noi resimt penuria alimentară, mi se pare indecent, curată sfidare! *„și cîte ponturi și ponosuri nu da dintr însul, de-i era și lui lehamite cîteodată să se mai întîlnească cu cineva să-l mai stîrnească la vorbă”. La fel ca și lui Popa Duhu, personajul lui Creangă, mi se întîmplă și mie, tot mai des în ultima vreme. Imediat ce sînt „provocat”, pe stradă, la birou etc., dau drumul unei avalanșe de nemulțumiri și indignări. „Mușc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Părintelui de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni. Săteanul a avut temeinice preocupări În domeniul aviației. „Aerotoplanul” pe care l-a realizat a fost trimis, cu alte invenții ale sale, la Expoziția Internațională de la Paris, din 1900. Piesele sale au stârnit interesul specialiștilor. 2 Un rêve sur le Bosphore, vals premiat de sultanul Abdul Hamid al Turciei. 504 fotografia corespunde calitativ, deoarece În singura duminică În care am putut fi liber, Într-o dimineață, era puțin cam ceață. În privința celeilalte fotografii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de atenție, de recunoștință pentru punerea În valoare a activității sale artistice de-a lungul anilor (Monografia, conferințe, articole etc.). 144 Din păcate, mutarea mea la Suceava n-a fost dorită, ci impusă de condițiile inumane În care lucram. A stârnit o enormă părere de rău profesorului Vasile Popa, care, sărmanul, avea să se stingă după un an, În 1976, În iulie. Le-a părut rău și multor donatori din țară care mă cunoșteau și puneau sub semnul Întrebării, soarta documentelor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În anunțul dat la ziarul județean, inspectorul școlar arăta unele obiective ce urmau a fi Îndeplinite: reparații de monumente istorice la nivel de țară etc. Am surâs În sinea mea, știind că nu au bani. Fuseseră doar declarații menite a stârni admirație și nimic mai mult. Timpul mi-a dat dreptate. Nici măcar volumul Învățătorului Mihai Niculăiasa n-a ajuns la tipar... 666 24 Lămășeni, 22 mai 1993 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Mulțumesc pentru surpriza culturală: volumul Scriitori bucovineni - mic dicționar. Cuprinde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]