10,694 matches
-
monument din comună este biserica Romano-Catolică fondată în anul 1740. În Ecser este practicat dansul tradițional numit "Nuntă în Ecser" ("Ecseri lakodalmas"). Cele două câmpuri heraldice ale steme comunei, pe fond albastru sus și verde jos, includ reprezentările grafice biserica, stejarul și dansul tradițional - simbolizând principalele elemente legate de localitatea Ecser.
Ecser, Pesta () [Corola-website/Science/312529_a_313858]
-
sovietic, altarul, catapeteasma cu icoanele și pictură au fost avariate și parțial distruse. Resfințirea așezământului de cult s-a săvârșit în 1951 de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Justinian și de către Prea Sfințitul episcop Chesarie Păunescu. Între anii 1978-1981, mobilierul din stejar sculptat, după planul marelui arhitect Ion Mincu, inclusiv catapeteasma au prins contur la Paris, în atelierele casei André Dorea. La data de 9 noiembrie 1975, Episcopia Dunării de Jos este ridicată la rangul de Arhiepiscopie, cu titulatura Arhiepiscopia Tomisului și
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
biserica de la Curtea de Argeș . În interiorul catedralei, care impresionează prin dimensiuni unde pot asista la slujbe peste 1 000 de credincioși, se disting coloanele ce sprijină cupola centrală și arcurile bolților, toate executate în beton armat. Catapeteasma este lucrată în lemn de stejar și sculptată cu ornamente de struguri și foi de viță-de-vie. Pictura în frescă a catedralei a fost efectuată în mai multe etape, respectându-se stilul clasic bizantin, utilizat și în cazul bisericilor grecești de la Sf. Munte Athos. E de remarcat
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
o bisericuță de lemn, care au fost sfințite la 21 mai 1997 de către P.S. Ioachim Mareș, episcop al reactivatei Episcopii a Hușilor. Lucrările au continuat și în prezent există trei corpuri de chilii, un aghiazmatar frumos sculptat în lemn de stejar, o bucătărie de vară, un adăpost pentru vite, un grup statuar constând din trei cruci, o hartă a Moldovei în hotarele ei firești și o statuie reprezentând Dacia Traiană, precum și un bust al lui Ștefan cel Mare. În toamna anului
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
din lemn. Biserica-paraclis este căptușită în interior cu polistiren și lambriu, iar în exterior cu șiță (draniță), acoperișul fiind de asemeni din șiță. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura catapetesmei aparține profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamț. Grupul statuar format din trei cruci de pe Movilă reprezintă fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
iar în partea stângă jos, sub biserică: ""Sau zugrăvit la leat 1827, iulie 20"". În al treilea tablou este pictat domnitorul Alexandru C. Moruzi, în timpul domniei căruia s-a înființat seminarul. Mobilierul actual al bisericii este confecționat din lemn de stejar sculptat; o parte din mobilierul anterior (catapeteasma, strana domnească și o strană a Maicii Domnului) a fost donat Mănăstirii Miclăușeni. În patrimoniul bisericii se află mai multe obiecte cu valoare de patrimoniu: În jurul bisericii fostei mănăstiri Socola se află un
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
ridică prima biserică făcută din furci cu o lungime de 4 m, lățime 3 m și înălțime de 2,5 m acoperită cu șindrilă. A doua biserică a fost construită de către Logofătul Ștefanache Cristea între anii 1832-1837 din lemn de stejar acoperită cu tablă, preot paroh fiind Ioan Gheorghiu. La anul 1928 satul avea 60 de familii cu 200 de persoane. Deoarece biserica necesita repareții capitale părintele Ionescu împreuna cu, consilierii au luat decizia de a darâma biserica și de a
Stănești, Botoșani () [Corola-website/Science/312021_a_313350]
-
diverse aspecte de vară, Andreescu pictează peisaje din toate anotimpurile. Acesta abordează o tentă gravă și concentrată cu o dominantă rece. De remarcat este claritatea formei care nu se destramă sub influența luminii. Lucrările precum „Pădurea desfrunzită”, „Iarna în pădure”, „Stejarul”, „Iarna la Barbizon” exprimă personalitatea sa contemplativă, impresionând prin senzația că privirea noastră ne introduce într-un spațiu imens dar foarte tensionat. Datorită capacității sale de a pătrunde în adâncul lucrurilor și a lipsei de sentimentalism, Andreescu se deosebește atât
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
fuseseră atacați. Printre mlaștinile și potecile înșelătoare din pădure, Varus se afla acum într-o situație disperată. Și pentru a o complica și mai mult, o furtună ivită din senin transformă toate potecile în mocirlă, iar vântul puternic rupe ramurile stejarilor, care cad peste ostași. Probabil că întunericul și atmosfera sumbră i-au descurajat și mai mult pe romani. Brusc, cheruscii și aliații lor atacă pe neașteptate cu lănci pe aproape întreaga lungime a coloanei romane. Pentru că legionarii nu puteau să
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
asigure prin luptă grea drumul spre libertate. Două dintre legiuni își pierd vulturii și grosul coloanei romane - probabil 20.000 de soldați, femei și copii - este fie măcelărit, fie capturat pentru a fi sacrificat zeilor germani în dumbrăvile sacre de stejari. Urmele înfiorătoare ale acestor sacrificii - soldați crucificați, fierți sau arși de vii în cuști de răchită - au fost găsite ulterior de Germanicus, nepotul împăratului Augustus, stârnind oroarea chiar și celor mai duri soldați romani mult timp după aceea. Tacitus scrie
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
de răchită - au fost găsite ulterior de Germanicus, nepotul împăratului Augustus, stârnind oroarea chiar și celor mai duri soldați romani mult timp după aceea. Tacitus scrie despre membre de cai și oameni, cranii și oase bătute în cuie de trunchiurile stejarilor. Teribilul carnagiu din Pădurea Teutoburger este amintit și azi în toponimele din zonele învecinate: „das Winnefeld” (Câmpul Victoriei); „die Knochenbahn” (Aleea Oaselor); „die Knockenleke” (Pârâul Oaselor); „der Mordkessel” (Depresiunea Măcelului). În Roma, semnele erau rău-prevestitoare. Templul lui Marte este lovit
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
are dimensiunile de 7 metri lungime și 3,5 metri înălțime. Imensul tricolor cântărește circa 5 kilograme. La 11 octombrie 2012, Tineretul Liberal Democrat din Moldova a lansat Academia Politică pentru tineri. Sigla Partidului Liberal Democrat din Moldova reprezintă un stejar secular, avînd o coroană larg ramificată, cu frunziș bogat, neregulat, tulpina viguroasă. Stejarul are la bază acronimul PLDM. Tulpina și rădăcinile sînt de culoare cafenie, iar frunzișul de culoare verde. Stejarul are următoarea semnificație: vigoare, putere, temeinicie, rezistență, dăinuire. Simbolul
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
cântărește circa 5 kilograme. La 11 octombrie 2012, Tineretul Liberal Democrat din Moldova a lansat Academia Politică pentru tineri. Sigla Partidului Liberal Democrat din Moldova reprezintă un stejar secular, avînd o coroană larg ramificată, cu frunziș bogat, neregulat, tulpina viguroasă. Stejarul are la bază acronimul PLDM. Tulpina și rădăcinile sînt de culoare cafenie, iar frunzișul de culoare verde. Stejarul are următoarea semnificație: vigoare, putere, temeinicie, rezistență, dăinuire. Simbolul stejarului se întrepătrunde cu istoria noastră națională și este legat de cele mai
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
tineri. Sigla Partidului Liberal Democrat din Moldova reprezintă un stejar secular, avînd o coroană larg ramificată, cu frunziș bogat, neregulat, tulpina viguroasă. Stejarul are la bază acronimul PLDM. Tulpina și rădăcinile sînt de culoare cafenie, iar frunzișul de culoare verde. Stejarul are următoarea semnificație: vigoare, putere, temeinicie, rezistență, dăinuire. Simbolul stejarului se întrepătrunde cu istoria noastră națională și este legat de cele mai importante evenimente, creații și ctitorii ale poporului nostru.
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
secular, avînd o coroană larg ramificată, cu frunziș bogat, neregulat, tulpina viguroasă. Stejarul are la bază acronimul PLDM. Tulpina și rădăcinile sînt de culoare cafenie, iar frunzișul de culoare verde. Stejarul are următoarea semnificație: vigoare, putere, temeinicie, rezistență, dăinuire. Simbolul stejarului se întrepătrunde cu istoria noastră națională și este legat de cele mai importante evenimente, creații și ctitorii ale poporului nostru.
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
partea de vest. În ambele părți ale intrării, se află săli "Mama și copilul". În interior, biserica are un spațiu central înconjurat de un hol semicircular. În spațiul central de la parter sunt dispuse 76 de bănci și patru confesionale din stejar, un baptisteriu pe partea dreaptă, la mijloc, și un tabernacol pe stânga, la mijloc. Pe balustrada balconului semircular de la etaj sunt amplasate mozaicuri cu cele 15 opriri ale Căii Sfintei Cruci. Pe peretele altarului se află o icoană din mozaic
Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași () [Corola-website/Science/312271_a_313600]
-
enoriașilor, credincioși din partea de oraș unde se află astăzi bisericuța, și au construit lăcaș de închinare - bisericuța de lemn de astăzi ,care după spusa bătrânilor ar fi ridicată din lemnul tăiat de pe pădurea locului . Bisericuța este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, ridicată până la înălțimea de 1 metru, are legătura bârnelor „încheiate” pînă la bolțile de sus din pronaos,naos și altar formând un tot unitar, arătând construcția veche, solidă a veacurilor trecute, motiv pentru care a fost
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
foarte modestă ;stăpânirea turcească prin „uneltele” lor fanarioții îi „înglobeau” și pe fumul care ieșea pe coș. La construirea bisericuței i s-a dat formă de corabie, cu pante repezi la acoperiș și având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie, care simboliza speranța creștină. Bisericuța nu a fost pictată la exterior nici la interior, a fost vopsit interiorul în anii 1895, 1904 și 1919 ,când a fost „înoită” după „chipul” ei vechi de preotul econom stavrofor
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
din Cluj până în 1941, unde se mută împreună cu familia. Încheie studiile în 1942 la Turda, unde este nevoită să se transfere pe durata refugiului la Liceul de fete din Turda. În perioada 1944-1946 este învățătoare la o școală din Valea Stejarului. În 1948 participă la un concurs de admitere la Institutul de Artă Maghiară din Cluj și este admisă cu nota 10+. Începe cursurile în cadrul secției canto, însă necunoașterea limbii maghiare o determină ca, în paralel, să asiste la orele de
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
muncă a făcut curățitură în pădure(a) Merei de ș-au făcut mănăstioară cu chilii și ș-au pus și pomeți”". După o altă legendă relatată de stareța Ambrozia Hrițuc, sihastrul Agafton s-a rezemat într-o zi de un stejar falnic din pădurea Baisa și din interiorul său a auzit glasuri îngerești cântând Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. El a construit o biserică din trunchiul acelui copac. Până la ridicarea schitului, pustnicul a dormit într-un bordei, sub pământ.<ref
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
de tratamente de protecție hidrofugă și antiseptică a lemnului. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea de către pustnicul Agafton, fondatorul schitului. Ea este confecționată în totalitate din bârne groase de stejar. După transformarea Schitului Agafton în mănăstire de maici prin 1814, bisericuța de lemn a devenit neîncăpătoare pentru comunitatea monahală în creștere. Astfel, între anii 1838-1843 a fost construită o nouă biserică de zid, cu hramul "Pogorârea Sf. Duh". Noua biserică
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
ori în copilăria sa, poetul Mihai Eminescu venea pe jos, din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile. Pereții interiori ai bisericii vechi au fost pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Bârnele de stejar ale edificiului au fost placate cu scânduri vopsite în culoarea albastră. Lăcașul de cult este acoperit cu șindrilă. Biserica se află în prezent în faza de restaurare, înlocuindu-se acoperișul din șindrilă cu unul nou. În prezent, în această biserică
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
dezorientate și au preluat întreg echipamentul și armamentul armatei italiene. După numai patru ziele mai târziu, pe 12 septembrie, un comando de parașutiști condus de Otto Skorzeny a reușit să-l elibereze din captivitate pe Mussolini în timpul așa numitei „Operațiuni Stejarul” ("Unternehmen Eiche"). Câtă vreme s-a aflat în captivitate, Mussolini fusese mutat din loc în loc pentru a împiedica eliberarea lui. Germanii au reușit să afle că dictatorul fascist se afla la un moment dat în hotelul „Campo Imperatore” din Gran
Republica Socială Italiană () [Corola-website/Science/311654_a_312983]
-
fost sfințită la 17 septembrie 1995. Biserică a fost terminată în octombrie 1996 fiind o construcție de zid în formă de cruce. Altarul, luminat de câte o fereastră spre nord și spre sud, este separat de naos prin tâmpla de stejar sculptata de meșteri din Humulesti. Naosul este și el luminat de ferestre că și pronaosul de care este despărțit prin stâlpi de beton marginali, cuprinși în ziduri. Pictură în ulei a fost realizată de Adi și Nicoleta Voicu și, pe lângă
Mănăstirea Mălăiești () [Corola-website/Science/311696_a_313025]
-
amploarea spațiului interior. Biserica din Plopiș reprezintă un exemplu tipic pentru bisericile de lemn din zonă, rezultat al interferenței între tipul de biserici de lemn maramureșene și tipurile de biserici de lemn din zonele etnografice învecinate. Construită din lemn de stejar, biserica din Plopiș are numeroase particularități ce îi dau o notă de unicitate și realizare tehnică. Remarcabila compoziție volumetrică este subliniată de accente decorative sculpturale, ca brâul de forma unui tor sau friza de arcade oarbe de sub streașină, amintind de
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]